De ce e atât de greu pentru unii să se comporte responsabil în timpul epidemiei COVID-19? Despre lipsa de educație, efectul Dunning-Kruger și disonanța cognitivă – cercetătorul Dacian Dolean

Unii nu au educația economică necesară să înțeleagă impactul deciziilor fiecăruia asupra economiei. Adică fiecare decizie nefericită (ex. dau o petrecere de ziua mea, că și așa statul mă plătește să stau acasă) poate avea un efect de boomerang asupra mea, însă va fi prea târziu când voi înțelege cu adevărat dimesiunea impactului asupra economiei (ex. peste 1 an voi fi șomer și îmi va fi foarte greu să-mi găsesc o slujbă) sau a stilului de viață (ex. mi s-a anulat vacanța din Grecia pe care am programat-o în august).

Alții nu au educația matematică-statistică necesară să înțeleagă ce înseamnă creștere exponențială și să interpreteze corect datele statistice. Adică dacă azi avem câteva sute de cazuri în România, fără să luăm măsurile necesare în curând putem avea zeci de mii de cazuri de persoane infectate (asemeni Italiei). Sau dacă citim în presă că majoritatea celor care au decedat au fost persoane în vârstă, mulți dintre care au avut condiții medicale preexistente, acest lucru nu trebuie interpretat că tinerii sunt imuni. 

2 Efectul Dunning-Kruger

Despre acest efect am mai scris în presă acum câțiva ani. În 1999, psihologii Justin Kruger și David Dunning de la Cornell University au publicat rezultatele unor serii de studii în care au investigat măsura în care indivizii sunt conștienți de limitele (in)competenței lor. Studiile a fost inspirate dintr-un caz real în care un spărgător de bănci a jefuit în timpul zilei două bănci din Pittsburg, aparent fără să facă nici un efort să-și deghizeze identitatea. După ce a fost prins de poliție, spărgătorul a părut foarte surprins că a fost identificat, deoarece el își acoperise fața cu suc de lămâie. Aparent spărgătorul era convins că sucul de lămâie întins pe față îl va face invizibil camerelor video de supraveghere.

Această  întâmplare i-a determinat pe Kruger si Dunning să investigheze legătura dintre limitele abilităților unor indivizi de a se auto-evalua corect și nivelul lor de incompetență. Psihologii au aplicat o serie de teste prin care au evaluat atât performanța indivizilor în domenii ca înțelegerea umorului, raționament logic și înțelegerea structurilor gramaticale, cât și abilitatea acestora de a-și autoevalua corect performanța. Rezultatele au arătat că indivizii cei mai incompetenți și-au supraestimat în mod dramatic competențele în fiecare dintre cele trei domenii în care au fost evaluați, iar indivizii care au obținut scoruri mari la teste și-au subestimat competențele. Variante diferite ale acestui studiu au fost replicate în cercetări ulterioare, iar rezultatele au fost similare.

Unii preferă să explice acest fenomen prin vorba din popor: ”Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul”.

Efectul Dunning-Kruger nu înseamnă doar lipsa de educație (punctul 1). Incompetența generalizată (care poate fi determinată de mai mulți factori, inclusiv de lipsa de educație), poate crea iluzia superiorității care poate avea efecte cu impact semnificativ în zilele acestea asupra întregii populații (efecte care pot determina măsuri din ce în ce mai restrictive ale autorităților guvernamentale).

3 Disonanța cognitivă

Situațiile incerte, ca cele provocate de epidemia COVID-19, presupun schimbări în rutină. Acestea pot fi acceptate ușor de unii (ex. Dacă tot trebuie să stau în casă, voi putea citi cărțile sau urmări serialele cărora nu am avut timp să le aloc până acum). Unele schimbări însă sunt considerate de neacceptat de către unele persoane din cauză că acestea vin în contradicție cu ideile, convingerile și valorile la care aderă. Această contradicție (conceptualizată acum aproximativ 70 de ani în psihologie ca și disonanță cognitivă) poate duce la stări care variază de la un disconfort ușor până la situații de stres acut. Persoanele care sunt puse în fața unor situații contradictorii (ex. credincioși care au de ales între a merge la biserică să fie împărtășiți și a sta acasă pentru a preveni răspândirea virusului) vor lupta cu stresul pe care îl resimt încercând să găsească explicații plauzibile pentru comportamentul lor. Odată găsită o explicație plauzibilă, starea de disconfort se va diminua. În exemplul de mai sus, unii credincioși vor merge la biserică și își vor spune ”Dacă mi-a venit vremea, mă voi duce. Nu eu decid asta sau Cum să mă infectez într-un loc sfânt?” Alții vor sta acasă și își vor spune ”Dumnezeu mă știe și mă vede, indiferent dacă mă împărtășesc azi la biserică.” Tot așa, campania socială împotriva fricii ”Milano non si ferma” a avut consecințe devastatoare din cauză că disonanța cognitivă a celor care au inițiat-o a fost reglată prin minimizarea impactul virusului (și nu prin acceptarea gravității situației, sau a disponibilității schimbării rutinei cu care au fost obișnuiți).

• Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de Dacian Dolean – psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii