De ce e România înecată sub gunoaie: Curtea de Conturi a descoperit că guvernul a refuzat pur și simplu banii de la UE / România riscă acum sancțiuni

Un audit al Curții de Conturi la gropile de gunoi din marile orașe arată că România riscă noi proceduri de sancționare (infringement) din partea Comisiei Europene pentru că guvernul (prin Administrația Fondului pentru Mediu) nu a atras fondurile europene, potrivit raportului făcut public. Rezultatul neatragerii banilor europeni? Gropile de gunoi sunt neconforme, deșeurile sunt colectate la grămadă, nu sunt sortate deșeurile reciclabile iar deșeurile municipale nu sunt tratate.

Raportul indică astfel cauzele unor fenomene ce pot fi observate cu ochiul liber în aproape toată țara: câmpurile, drumurile și localitățile sunt înecate în deșeuri de plastic, reciclarea e aproape imposibilă.

Auditul Curții de Conturi a avut loc în perioada ianuarie 2022 – mai 2022 la Ministerul Mediului, Administrația Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu și șapte județe (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București).

Potrivit raportului Curții de Conturi, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene.

Curtea arată cum și-a bătut joc guvernul de banii UE, preferând să aloce fonduri din bugetul de stat în locul fondurilor europene nerambursabile: ”Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme, însă Administrația Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanțare respectiv și, astfel, s-a ajuns la situația în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”.

Instituția mai arată că administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Rezultatele misiunii de audit: sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).

Mai mult, arată Curtea de Conturi, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează.

În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.

Comunicatul Curții de Conturi menționează faptul că instituția a făcut doar ”recomandări de remediere”, fără a menționa însă sancțiuni.