De ce este frontiera irlandeză principalul obstacol în calea Acordului Brexit?

În vocabularul uzual cu privire la Brexit în limba engleză s-a încetățenit termenul „backstop„, care are înțelesul obișnuit de „plasă de siguranță”.

În contextul acordului semnat de UK și UE privind ieșirea din Uniune la 29 martie 2019, backstop are înțelesul unei soluții asigurătoare în cazul în care negocierile post-Brexit privind relațiile dintre cele două părți se prelungesc după data limită a perioadei de tranziție, 31 decembrie 2020, spune jurnalistul Petru Clej, într-un editorial semnat pentru RFI.

Până la acea dată, potrivit acordului convenit între UK și UE, dar respins prin vot de Camera Comunelor a parlamentului britanic pe 15 ianuarie 2019, Marea Britanie va respecta toate obligațiile decurgând din statutul de membru UE, în primul rând apartenența la piața unică europeană.

Potrivit backstop, dacă negocierile privind o nouă relație comercială nu sunt încheiate până la sfârșitul lui 2020, atunci, esențialmente, Marea Britanie urmează să rămână într-o uniune vamală cu UE până la perfectarea unei noi relații.

De ce? Deoarece la ieșirea UK din UE frontiera dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord va deveni singura frontieră pe uscat între cele două entități.

La ora actuală, această frontieră practic nu există, nici pentru persoane, nici pentru mărfuri, dar dacă UK iese din piața unică, frontiera riscă să devină una „dură” pentru sutele de mii de persoane și zecile de mii de camioane și vehicule care o traversează în fiecare lună.

Pericolul frontierei „dure”

Or, o asemenea situație nu este dorită nici de UK, nici de Republica Irlanda, nici de UE în ansamblul ei, pentru că între altele ar periclita acordul de pace din Vinerea Mare din 1998, care pus capăt unui război civil de 30 de ani soldat cu 3500 de victime.

Conflictul a fost unul între catolicii care doreau reunificarea cu Republica Irlanda și protestanții care doreau rămânerea în Regatul Unit.

Revenirea la o frontieră dură riscă reizbucnirea conflictului între cele două tabere care oricum sunt într-un conflict rece la ora actuală.

Aripa eurosceptică a Partidului Conservator condus de premierul May și Partidul Democratic Unionist din Irlanda de Nord (DUP) care sprijină apartenența provinciei la UK și care susține în parlament guvernul minoritar Conservatorse opun backstop, deoarece această soluție nu este limitată în timp și este privită ca o stratagemă de a menține Marea Britanie în piața unică pe termen nedefinit și chiar de a încerca desprinderea Irlandei de Nord de UK.

La referendumul din 23 iunie 2016 când electoratul UK a votat cu 52% la 48% în favoarea ieșirii din UE, electoratul din Irlanda de Nord, provincie cu o populație de 1,8 milioane, a votat cu 55% la 45% în favoarea rămânerii în UE.

Din partea UE mesajul este clar: acordul Brexit convenit la sfârșitul lui noiembrie 2018 nu este renegociabil. Au apărut chiar voci în UE care spun că dacă e vorba de redeschidere, atunci totul ar fi pus pe masă, inclusiv chestiuni defavorabile UK, cum ar fi statutul Gibraltarului, contestat de Spania sau pescuitul în apele teritoriale britanice.

Cei care susțin renunțarea la backstop spun că insistența UE de a-l păstra riscă să ducă la o ieșire a UK din UE fără acord, care ar duce la apariția imediată a frontierei irlandeze dure, pe care backstop e menit să o prevină.

Oricum, timpul este extrem de limitat, mai puțin de două luni până la ieșirea programată a Marii Britanii din UE, iar opțiunile premierului May, prinsă între UE și euroscepticii din propriul partid, par, pe zi ce trece, tot mai limitate.

Sursă: RFI