De ce este obligatoriu referendumul de demitere a președintelui în urma suspendării de către Parlament

Organizarea referendumului de demitere din funcție a președintelui României după suspendarea acestuia în Parlament este obligatoriu, o arată mai multe decizii ale Curții Constituționale, consultate de G4Media.ro. Sunt nu mai puțin de patru astfel de decizii, începând cu 1999, plus articolul 95, alin (3) din legea fundamentală care prevede negru pe alb: ”Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.

Context:

Scenariul suspendării președintelui fără organizarea referendumului de demitere a fost lansat, pentru prima oară, în decembrie 2016 de deputatul PSD Eugen Nicolicea:

„Putem suspenda președintele, dar fără să mergem la referendum de demitere. Tehnic se poate și așa: îl suspendăm în Parlament, punem guvernul (prin decret al președintelui interimar – n.r.), apoi revocăm hotărârea Parlamentului de suspendare a președintelui și nu mai facem referendum de demitere”, declarat Nicolicea pe 27 decembrie 2016, în ziua în care președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea lui Sevil Shhaideh în funcția de prim-ministru.

Ideea a fost preluată și relansată săptămâna aceasta în spațiul public de Florin Iordache. Întrebat fiind dacă se poate face suspendarea președintelui României fără a se mai organiza referendumul de demitere, Iordache a răspuns: „Bineînțeles. Haideți să citim în integralitate Constituția și o să găsiți acolo și sancțiuni pe această chestiune”.

Ce spun deciziile Curții Constituționale:

O primă decizie prin care Curtea Constituțională a vorbit despre obligativitatea organizării referendumului de demitere în cazul suspendării a fost dată în 1999. Președintele de la acea vreme, Emil Constantinescu, a trimis pe masa judecătorilor constituționali legea referendumului, criticând printre altele modul cum se organizează și cum se desfășoară consultarea populară.

”În cazul demiterii Preşedintelui, care, de fapt, este o revocare populară, Parlamentul nu poate să facă o asemenea propunere de demitere, întrucât Preşedintele, fiind ales de popor, iar nu de Parlament, nu răspunde în faţa Parlamentului, ci în faţa corpului electoral care l-a ales prin vot universal (…) Suspendarea Preşedintelui constituie, în această lumină, procedura premergătoare şi obligatorie pentru o eventuală sancţionare a Preşedintelui de către electorat, iar nu de către Parlament”, a precizat atunci Curtea în decizia 70/1999.

Următoarele trei decizii ale CCR pe acest subiect au venit toate în 2012 în contextul suspendării de către Parlament a președintelui de la acea vreme, Traian Băsescu.

Prima, decizia 730/2012, a fost dată pe 11 iulie și a tranșat conflictul juridic de natură constituțională între președinte și Parlament, generat în opinia lui traian Băsescu de suspendarea sa din funcție.

”Doar Parlamentul poate hotărî suspendarea Preşedintelui, având dată această putere, iar odată declanşată procedura parlamentară de suspendare din funcţie a Preşedintelui Românie, potrivit Constituţiei, aceasta nu poate fi oprită (…) Efectele suspendării constau în întreruperea mandatului prezidenţial până la validarea rezultatului referendumului de către Curtea Constituţională”, a statuat atunci Curtea.

O a doua decizie a fost dată o zi mai târziu, pe 12 iulie. De această dată, Curtea a invalidat modificarea operată de PSD și PNL la legea referendumului, conform căreia „demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate”.

”Din interpretarea textelor constituţionale şi legale rezultă că referendumul pentru demiterea Preşedintelui şi cel pentru aprobarea revizuirii Constituţiei sunt obligatorii atât în ceea ce priveşte necesitatea organizării, cât şi sub aspectul rezultatului acestora”, a statuat atunci CCR în decizia 731/2012.

Jurisprudența Curții Constituționale în materie se încheie cu o a treia decizie, dată pe 25 iulie 2012. Judecătorii s-au pronunțat atunci pe sesizarea PDL care reclama neconstituționalitatea hotărârii Parlamentului din 6 iulie prin care a fost suspendat președintele Traian Băsescu.

”Se constată, aşadar, că procedura de demitere a Preşedintelui României în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei este declanşată printr-un act de voinţă al Parlamentului – exprimat prin propunerea de suspendare din funcţie – şi finalizată prin act de voinţă al poporului – exprimat prin referendum”, a explicat Curtea Constituțională în decizia 734/2012.

Foto: Florin Iordache și Eugen Nicolicea în plenul Camerei Deputaților (Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea)