De ce este Ungaria teren fertil pentru democrația iliberală a lui Orban și pentru cruciade împotriva imigranților, împotriva lui Soros și a comunității LGBTQ

Cu mai puțin de o lună în urmă parlamentul ungar a adoptat o lege anti-transsexuali propusă de guvernul premierului Viktor Orban, aparent ca parte a legislației de urgență privind Covid-19. Noua lege, trecută cu 134 de voturi contra 56, stipulează că genul poate fi definit doar ca sexul biologic pe care un individ îl are la naștere. Conform acestei legi noi, transsexualii nu-și mai pot schimba genul sau numele în actele oficiale, scrie Haaretz, citată de Rador.

Noua lege e în armonie cu politici guvernamentale mai vechi, cum e decretul din 2018 care interzice studiile de gen în toate universitățile ungare: „Punctul de vedere al guvernului este că oamenii se nasc fie mascul, fie femelă, iar noi nu considerăm acceptabil să vorbim despre genuri construite social în loc de sexe biologice”, a declarat un purtător de cuvânt.

Președintele parlamentului ungar a comparat adopția de către homosexuali cu „pedofilia morală”. Doar 46% din ungari susțin drepturile egale pentru comunitatea LGBTQ, în comparație cu 96% din suedezi și 59% din cehi. În Europa, per total, susținerea drepturilor egale e de 76%.

Legislația homofobă este, evident, doar un exemplu al intoleranței ungare pentru alteritate. Conform unui sondaj realizat în primăvara lui 2016 de Pew Research Center, una dintre cele mai respectabile organizații americane de cercetare a opiniei publice, ungarii au un scor foarte slab în comparație cu alți europeni în privința atitudinii lor față de musulmani, romi și evrei.

• 72% din ungari, comparativ cu 43% din toți europenii, au opinii negative despre musulmani.
• 64% din ungari, comparativ cu 48% din toți europenii, au opinii negative despre romi.
• 32% din ungari, comparativ cu 16% din toți europenii, au opinii negative despre evrei.

Sentimentul anti-musulman a fost alimentat de masiva campanie anti-imigranți purtată de guvernul Orban. Populația de romi de aproximativ 800.000 de indivizi reprezintă cam 8% din populația Ungariei. Ei sunt cea mai mare minoritate din țară și suferă în mod clar de multiple forme de discriminare în aproape fiecare domeniu al vieții.

Istoria antisemitismului din Ungaria e lungă și complexă. Peste 600.000 de evrei ungari au pierit în cursul Holocaustului. Religia, invidia socio-economică și resentimentele împotriva numeroșilor evrei care au avut un rol activ în capturarea comunistă a țării au alimentat sentimentul anti-evreiesc.

În Ungaria trăiesc astăzi aproximativ 100.000 de evrei, în principal la Budapesta. După cum indică sondajul Pew, o proporție substanțială din populația ungară se identifică explicit cu antisemitismul.

Premierul Orban și premierul israelian Benjamin Netanyahu și-au dezvoltat o relație apropiată, cum au făcut-o și Fidesz cu partidul lui Netanyahu, Likud. Ambele partide susțin politici super-naționaliste, împărtășesc disprețul față de imigranți și sunt suspicioase față de politicile UE liberale, pro-drepturile omului.

Ungaria îi asigură Israelului un scut diplomatic împotriva rezoluțiilor anti-israeliene ale UE, care necesită adesea consensul unanim al membrilor. La rândul său, Netanyahu i-a deschis lui Orban uși la Washington cu ocazia vizitei lui la președintele Trump în mai 2019.

În privința originilor naționalismului, șovinismului și xenofobiei ungare explicațiile abundă. Istoria joacă cu certitudine un rol semnificativ în configurarea atitudinilor ungare. Totuși, limba maghiară e și ea una dintre rădăcinile principale ale naționalismului și autoproclamatului excepționalism maghiar.

Maghiara face parte din familia limbilor fino-ugrice și are în comun unele structuri gramaticale cu finlandeza și estona. Dar un finlandez ori eston nu poate înțelege maghiara, și vice-versa. Ceea ce înseamnă că Ungaria constituie o insulă lingvistică distinctă în inima Europei, fapt cu implicații culturale și politice semnificative.

Din moment ce nici o altă țară din lume nu-i vorbește limba, teama de alteritate este structural încorporată în viziunea despre lume a fiecărui individ și influențează întreaga societate, deosebindu-i pe ungari de vecinii lor europeni.

Având în vedere această particularitate lingvistică, se pune întrebarea câți ungari au învățat o a doua limbă, care să joace rolul de punte către lumea exterioară.

Conform unui sondaj Eurostat din 2016, doar 42,4% din ungarii cu vârste între 25 și 62 de ani vorbesc și o altă limbă pe lângă maghiară. Pentru comparație, în Polonia 67% din populație cunoaște cel puțin o limbă străină.

Lipsa cunoașterii unei limbi străine are nu numai implicații culturale, ci și, chiar mai important, implicații politice.
Dat fiind controlul strict al presei de către guvernul Orban, majoritatea populației trebuie să se bazeze exclusiv pe știrile și propaganda oficiale furnizate de organele de presă pro-regim, fără posibilitatea de a verifica acuratețea lor ori de a avea acces la informații alternative publicate în alte limbi.

Gândiți-vă la un lucru: publicația ungară independentă de investigații Atlatszo a scris că în ultimii opt ani guvernul a cheltuit 216 milioane de euro pentru diseminarea unor campanii de propagandă și de ațâțare a fricii. Două exemple ce merită menționate sunt actuala campanie anti-imigrație, precum și cruciada împotriva finanțistului de origine ungară George Soros, pe care Orban îl consideră inamicul său primordial.

Caracterul unic și distinct al limbii maghiare, lipsa cunoașterii unei limbi străine de către majoritatea ungarilor și moștenirile istorice ale cuceririi și aservirii Ungariei de către otomani, austrieci și sovietici au lăsat toate cicatrici profunde asupra psihicului și societății ungare, alimentând nefericita poziționare a Ungariei ca una dintre cele mai introvertite societăți din Europa.

Mai trebuie precizat că Ungaria cunoaște un grav fenomen de emigrație, în principal a tinerilor care tind să vorbească o limbă străină. Portfolio.hu estimează că aproximativ 600.000 dintre ei au emigrat din Ungaria între 2006 și 2019, în special în Europa de Vest în căutare de locuri de muncă.

Absența acestor tineri mobili a lăsat un vid considerabil în ce privește opoziția față de politicile lui Orban. Deși acești emigranți au dreptul de a vota prin corespondență la alegerile naționale, guvernul a adoptat restricții severe, între care limitarea timpului de vot și numărul insuficient de secții de vot, astfel că numărul de voturi al ungarilor emigranți a fost limitat.

Pe de altă parte, au voie să voteze maghiarii care trăiesc în țările vecine: România, Serbia, Slovacia și Ucraina – parte a Ungariei Mari de dinaintea Tratatului de la Trianon din 1920 care a redus cu două treimi teritoriul țării.

Tratatul de la Trianon încă mai este văzut de cei mai mulți ungari ca „o înjunghiere în spinare de către Occident”. Într-un efort de a consolida identitatea etno-națională a acestor unguri din afara granițelor, guvernul Orban le-a oferit cetățenia și astfel aproximativ 1 milion dintre ei au acum dublă cetățenie.

Drept mulțumire, acești unguri au votat la alegerile din 2018 covârșitor (96,2%) în favoarea Fidesz, acordându-i astfel partidului lui Orban o majoritatea de două treimi în parlament.

Viktor Orban este la putere de 10 ani. Autoritarismul lui populist nu este nici o anomalie și nici un accident. El a avut succes în a consolida suspiciunile și neîncrederea ungarilor în „celălalt” prin purtarea unei ample campanii de îndoctrinare.

Însă al său Kulturkampf [„luptă culturală”; la origine, lupta pentru putere dintre stat și biserică în Germania imperială – n.trad.] cade pe un teren fertil. Ungaria nativistă a lui Orban întruchipează acele tipuri de peisaje politice, sociale și culturale pe care mulți ungari le consideră binevenite.

Sursa: Haaretz/ Articol de Yehuda Lukacs (profesor asociat emerit de afaceri globale, George Mason University)/ Rador/ Traducere: Andrei Suba