De ce experții cred că lupta dintre Harris și Trump pentru Biroul Oval ar putea fi decisă de justiție

Alegerile prezidențiale din acest an din Statele Unite au mari șanse să fie decise în instanțele de judecată, mai degrabă decât de voturile exprimate la urne, susțin experți juridici, care afirmă că echipele de campanie ale lui Kamala Harris și Donald Trump se pregătesc pentru o bătălie juridică ce se anunță pe viață și pe moarte. Aceasta nu ar fi pentru prima dată când câștigătorul scrutinului prezidențial din America este decis de justiție.

O luptă strânsă

Alegerile pentru Biroul Oval din acest an se vor desfășura la 5 noiembrie, iar principalii candidați sunt Kamala Harris și Donald Trump.

Harris a primit și a acceptat nominalizarea Partidului Democrat la Convenția Națională care a avut loc la Chicago săptămâna trecută. Ea a primit susținerea a 4.567 de delegați democrați din totalul de 4.695.

Vicepreședinta democrată a devenit candidata formațiunii de stânga după ce actualul lider de la Casa Albă, Joe Biden, s-a retras din cursă la presiunea liderilor formațiunii la începutul lunii iulie. Harris l-a ales ca partener de competiție pe guvernatorul de Minnesota, Tim Walz.

De partea sa, Trump a devenit candidatul conservatorilor la președinția Americii după ce a câștigat en fanfare alegerile primare desfășurate în interiorul Partidului Republican. Republicanii și-au ales candidatul în iulie, când 2.429 de delegați s-au adunat la Milwaukee pentru Convenția Națională Republicană.

Fostul președinte Trump și-a asigurat cu ușurință nominalizarea, depășind cei 1.215 de delegați necesari după ce a câștigat aproape fiecare scrutin din cadrul alegerilor primare republicane la începutul acestui an. El a strâns în final 2.243 de delegați, surclasându-i pe fosta guvernatoare din Carolina de Sud, Nikki Haley, care a primit spijinul a 93 de delegați, și pe actualul guvernator de Florida, Ron DeSantis, care a bifat doar nouă delegați. Vicepreședintele lui Trump este senatorul de Ohio, J.D. Vance.

În acest moment, cursa prezidențială din Statele Unite este pe muchie de cuțit. Unele dintre sondajele de opinie o arată pe Kamala Harris în frunte, așa cum este, de exemplu, agregatorul Decision Desk al celor de la The Hill, care o plasa luni pe democrată cu un avans de 4,1% în fața lui Trump. Astfel, Harris se bucură în prezent de 49,7% din opțiunile americanilor cu drept de vot, în timp ce republicanul are 45,6%. Media a rezultat din consultarea a 134 de sondaje.

De partea sa, RealClearPolitics indica luni că Harris se bucura de 48,4% din preferințele alegătorilor americani, iar Trump de 46,9%. Harris avea așadar un avans de 1,5%.

RealClearPolitics îl plasa pe Trump în frunte în ceea ce privește statele swing, cele care vor decide scrutinul, cu 47,4% la 47,3%, un avans minim de 0,1%.

Astfel, republicanul conduce în Arizona, Nevada, Pennsylvania, Carolina de Nord și Georgia, în timp ce democrata este în pole-position în Wisconsin și Michigan. Diferențele dintre cei doi sunt minime și se află în marja de eroare.

Președintele, decis la tribunal?

În aceste condiții, nu este de mirare că experții juridici cred că alegerile prezidențiale din acest an din Statele Unite au mari șanse să fie decise în instanțele de judecată, mai degrabă decât de voturile exprimate la urne, bătălia legală dintre cele două echipe de campanie urmând să fie una pe viață și pe moarte.

Într-un material dedicat acestui subiect, Business Insider a scris că grupurile republicane, aliniate atât formal, cât și informal cu Trump, se pregătesc să conteste rezultatul alegerilor în mai multe state swing, acolo unde numărul mare de votanți independenți ar putea decide câștigătorul.

În Georgia de exemplu, The Guardian a raportat că aliații lui Trump au adoptat noi reguli pentru consiliul electoral al statului, permițând membrilor să întârzie certificarea alegerilor dacă există anchete nefinalizate cu privire la discrepanțele legate de buletinele de vot. De exemplu, noile reguli cer consiliilor locale să reconcilieze orice discrepanțe între numărul total de buletine de vot exprimate și numărul de alegători care se înregistrează. Dacă nu poate reconcilia numerele, consiliul este autorizat să găsească o modalitate de a afla care sunt voturile care contează și care nu.

La următoarea sa întâlnire din septembrie, consiliul ar trebui să aprobe, de asemenea, o măsură care ar cere oficialilor locali să numere manual buletinele de vot pentru a verifica tabelele automate. Experții au avertizat că numărarea voturilor în mod manual este nesigură, costisitoare și ia timp.

Schimbările au provocat îngrijorări considerabile într-unul dintre cele mai competitive state de luptă din acest ciclu prezidențial, unde se așteaptă ca cei doi candidați să fie extrem de apropiați în ceea ce privește voturile primite. Reamintim că, în 2020, Joe Biden l-a învins pe Donald Trump în Georgia la o diferență de doar 11.799 de voturi.

Potrivit The Washington Post, în Arizona, Michigan și Nevada, Partidul Republican a făcut eforturi ca listele cu alegători înregistrați să fie eliminate, în ciuda limitelor federale care există în această privință în lunile dinaintea alegerilor.

Republicanii din Nevada au declanșat, de asemenea, o acțiune pentru a împiedica numărarea buletinelor de vot prin corespondență dacă sunt primite după ziua alegerilor, deși rațiunea legală din spatele acestei inițiative legale a fost respinsă în mod repetat de către instanțe în trecut, a menționat publicația.

“Aveți acum, în statele swing Georgia, Arizona, Michigan, Nevada, Pennsylvania, aproximativ 70 de cazuri de persoane care neagă alegerile și comisii electorale care ar trebui să numere voturile și deja au existat aproximativ 20 de cazuri în care oficialii de la ultimele alegeri au refuzat sau au întârziat certificarea rezultatelor,” a declarat David Driesen, profesor de drept la Syracuse University.

“Deci, ceea ce va face Trump este să pretindă un fel de fraudă și apoi să încerce să îi convingă pe oficialii care cred în el să întârzie sau să împiedice certificarea rezultatelor alegerilor,” a spus Driesen.

La rândul său, Jonathan Diaz, directorul pentru susținerea dreptului de vot la Campaign Legal Center, a declarat pentru BI că se așteaptă la multe litigii în jurul alegerilor “așa cum, din păcate, a devenit norma.”

Înainte de alegerile din 2020, a spus el, a existat o serie de litigii chiar înainte de ziua alegerilor cu privire la secțiile de votare și buletinele de vot prin corespondență. Dar, a spus el, a existat o schimbare din 2020 care favorizează provocarea legală a proceselor postelectorale și a proceselor privind numărarea buletinelor de vot și certificarea rezultatelor oficiale.

O nouă strategie

New York Times a scris că, în condițiile creșterii îngrijorărilor cu privire la provocările privind certificarea și eliminarea listelor alegătorilor, echipa de campanie a lui Harris și-a întărit echipa de avocați seniori, pregătindu-se pentru posibilele confruntări legale post-electorale.

Provocările legale care se așteaptă, concentrate în mare parte pe întârzierile în certificarea rezultatelor și privind numărarea voturilor în statele swing, ar putea duce la o situație în care Harris nu poate revendica voturile electorale pe care le-a câștigat, a spus Driesen.

Unii republicani au semnalat de altfel că ar putea exista provocări legale împotriva vicepreședintei Harris și a candidaturii sale la Casa Albă, aceștia chestionând dreptul lui Harris de a accesa fondurile de campanie ale lui Biden. Alții, inclusiv congresmanul Steve Scalise, spun că este greșit ca Harris să-și asume candidatura Partidului Democrat pentru Biroul Oval după ce 14 milioane de alegători democrați au votat pentru Biden în cadrul alegerilor primare din interiorul formațiunii de stânga.

“Sau, cel puțin, într-o mulțime de litigii, s-ar putea ajunge în Camera Reprezentanților sau ar putea merge la Curtea Supremă – care este în buzunarul lui Trump,” a afirmat profesorul Driesen. “Cred că aceasta este strategia – să încercăm să prevenim certificarea victoriilor lui Harris în statele swing unde există un număr substanțial de persoane care neagă legea electorală. Și, uneori, ei (republicanii) pot încerca, de asemenea, ca legislatorii dintr-un stat să certifice liste alternative de alegători, folosindu-se ca abordare de incapacitatea de a certifica rezultatele.”

Reamintim că, în prezent, Curtea Supremă are o majoritate conservatoare, trei dintre judecători fiind numiți de către Trump. Rolul forului suprem în alegerile din acest an ar putea fi semnificativ.

Atât Diaz, cât și Driesen au remarcat că Trump a încercat să conteste rezultatele legale ale alegerilor din 2020, însă sistemul democratic a funcționat așa cum trebuia să facă în acel moment. În peste 60 de acțiuni legale legate de rezultatele alegerilor din 2020, judecătorii – inclusiv unii numiți de Trump însuși – au respins cu fermitate acuzațiile republicanului privind fraudarea alegătorilor, iar victoria președintelui Biden a fost în cele din urmă certificată în întreaga țară.

Diaz a spus că, deși procesele intentate până acum de grupurile aliniate cu Trump au fost în mare parte frivole și speră că sistemul democratic va respinge din nou afirmațiile republicanilor privind posibile fraude electorale, provocările în sine sunt încă periculoase.

“Chiar dacă aceste eforturi nu au, în cele din urmă, succes din punct de vedere legal în îndepărtarea persoanelor din roluri sau în afectarea procedurilor electorale, ele contribuie la o narațiune publică cu adevărat periculoasă de dezinformare cu privire la securitatea alegerilor și la procesele electorale,” a declarat Diaz. “Ele (procesele) ajută la plantarea semințelor pentru eforturile viitoare de a anula rezultatele alegerilor care nu sunt așa cum își doresc acești oameni.”

Exemplul 2000

Unul dintre cele mai cunoscute exemple din istoria recentă privind contestarea în justiție a rezultatului alegerilor prezidențiale a avut loc în 2000, când republicanul George W. Bush a pierdut votul popular în fața democratului Al Gore, dar l-a învins pe Gore în Colegiul Electoral.

În noaptea alegerilor, nu era clar care dintre cei doi candidați a câștigat scrutinul, în condițiile în care voturile electorale din Florida nu fuseseră încă numărate complet. Rezultatele au arătat că Bush a câștigat Florida cu o marjă atât de strânsă încât legea statului impunea renumărarea.

O serie de bătălii legale, care au durat o lună de zile, a dus la decizia Curții Supreme care a dat câștig de cauză lui Bush, cu un scor de 5 la 4.

Republicanul a câștigat Florida cu 537 de voturi, o marjă de 0,009%, obținând în final 271 de voturi electorale, cu un vot mai mult decât majoritatea necesară de 270 de voturi din totalul de 538 de voturi în Colegiul Electoral. Gore a primit 266 de voturi.

George W. Bush a devenit atunci cel de-al 43-lea președinte al Americii deși a pierdut votul popular: 50.456.002 de voturi pentru republican, 50.999.897 pentru Gore, respectiv 47,9% la 48,4%.

Surse: New York Times, NBC News, The Hill, Business Insider, The Guardian, Washington Post, RealClearPolitics, americanbar.org, 270towin.com