De ce filosofia lui Kant este încă relevantă în contextul războaielor de astăzi

Oricine se bazează pe vocea rațiunii nu îl poate ignora pe Immanuel Kant, scrie Deutsche Welle. Pe 22 aprilie se împlinesc 300 de ani de la nașterea filosofului german. Ce mai are de spus astăzi autorul „Păcii perpetue”?

Dacă vrei să înțelegi lumea, nu trebuie neapărat să călătorești. Aruncă o privire pe scrierile lui Immanuel Kant. La 22 aprilie, lumea sărbătorește 300 de ani de la nașterea sa.

Filozoful german nu și-a părăsit niciodată locuința din Königsberg, în estul Prusiei – în prezent Kaliningrad și parte a Rusiei -, dar acest lucru nu l-a împiedicat să încerce să înțeleagă lumea. Ideile sale au revoluționat filosofia și au făcut din el un pionier al Iluminismului.

Cea mai faimoasă lucrare a sa, „Critica rațiunii pure”, este considerată un punct de cotitură în istoria intelectuală.

Astăzi, Kant este unul dintre cei mai importanți gânditori din toate timpurile.

Multe dintre ideile sale sunt valabile și astăzi, în fața schimbărilor climatice, a războaielor și a crizelor.

De exemplu, ce ar putea duce la o pace durabilă între state? În eseul său din 1795, „Despre pacea perpetuă”, Kant a recomandat o „ligă a națiunilor” ca o comunitate federală de state republicane.

Potrivit lui Kant, acțiunea politică trebuie să fie întotdeauna ghidată de legea moralității. Lucrarea sa a devenit modelul pentru înființarea Ligii Națiunilor după Primul Război Mondial (1914-1918), precursoarea Organizației Națiunilor Unite, în a cărei cartă și-a lăsat amprenta.

Pe lângă dreptul internațional, Kant a elaborat și un drept al cetățeniei mondiale. În acest sens, el respinge colonialismul și imperialismul și formulează idei pentru tratamentul uman al refugiaților. Potrivit filosofului, fiecare persoană are dreptul de vizită în fiecare țară, dar nu neapărat dreptul de ospitalitate.

În favoarea rațiunii și a argumentelor

Kant nu justifică demnitatea umană și drepturile omului prin Dumnezeu din punct de vedere religios, ci din punct de vedere filosofic, prin rațiune.

El avea o mare încredere în oameni. El credea că aceștia sunt capabili să-și asume responsabilitatea – pentru ei înșiși și pentru lume. Kant credea că viața poate fi stăpânită cu ajutorul rațiunii și al argumentelor și a formulat o regulă de bază în acest sens: „Acționează în așa fel încât maxima voinței tale să poată fi considerată în orice moment ca principiu al legislației generale”. El a numit acest lucru „imperativul categoric”. Astăzi am formula-o astfel: Ar trebui să faci doar ceea ce este cel mai bine pentru toți.

În 1781, Kant a publicat ceea ce este probabil cea mai importantă lucrare a sa. În „Critica rațiunii pure”, el pune cele patru întrebări fundamentale ale filosofiei: Ce pot să știu? Ce ar trebui să fac? Ce pot spera? Ce este ființa umană?

Căutarea răspunsurilor la aceste întrebări este cunoscută sub numele de epistemologie. Spre deosebire de mulți filosofi dinaintea sa, el explică faptul că mintea umană nu poate răspunde la întrebări precum existența lui Dumnezeu, a sufletului sau a începutului lumii.

„Kant nu este o lumină a lumii, ci un sistem solar radiant deodată”, spunea scriitorul romantic german Jean Paul (1763-1825) despre contemporanul său.

Cu toate acestea, alți mari intelectuali au găsit scrierile lui Kant greu de digerat. Filosoful Moses Mendelssohn s-a plâns că era nevoie de „suc de nervi” pentru a le citi. El însuși a fost incapabil să facă acest lucru.

Pionier al Iluminismului

Învățăturile și scrierile lui Immanuel Kant au pus bazele unui nou mod de gândire. Expresia lui Kant „Sapere aude” (expresie latină care înseamnă „Îndrăznește să cunoști”) a devenit celebră și l-a făcut pe Kant să devină un pionier al Iluminismului.

Această mișcare intelectuală a declarat că rațiunea umană (raționalitatea) și utilizarea corectă a acesteia reprezintă standardul pentru toate acțiunile. În scrierile sale, Kant a cerut ca oamenii să se elibereze de orice instrucțiuni (cum ar fi poruncile lui Dumnezeu) și să își asume responsabilitatea pentru propriile acțiuni.

Numeroase judecăți și prejudecăți circulă și astăzi despre Kant. Filozoful german și cercetător al lui Kant, Otfried Höffe, explorează unele dintre acestea în noua sa carte „Der Weltbürger aus Königsberg” (Cetățeanul lumii din Königsberg), inclusiv întrebările dacă Kant a fost un „rasist eurocentric” sau dacă Kant a discriminat femeile.

În ambele cazuri, răspunsul lui Höffe este: „Da, dar…”.

Evenimente de comerare pentru Kant

Numeroase evenimente din Germania îl vor comemora pe Kant și moștenirea sa în 2024, pentru a marca 300 de ani de la nașterea sa. Bundeskunsthalle din Bonn, de exemplu, a găzduit o expoziție Kant intitulată „Probleme nerezolvate”.

O conferință academică majoră va avea loc la Berlin în iunie, urmată de un Congres internațional Kant la Bonn mai târziu în cursul anului, care a fost planificat inițial pentru Kaliningrad, dar care nu poate avea loc acolo din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Mormântul lui Kant împodobește peretele din spate al catedralei din Königsberg. Biserica gotică a fost una dintre puținele clădiri istorice care au scăpat de bombardamentele celui de-al Doilea Război Mondial și de valul ulterior de demolări din Uniunea Sovietică.

Într-adevăr, impactul lui Kant asupra istoriei juridice germane a fost profund, dar ascensiunea naționalismului a împiedicat ca opera sa să fie forța dominantă în gândirea politică germană până după cel de-al Doilea Război Mondial.