De ce guvernul israelian încearcă să îl demită pe șeful institutului național de comemorare a Holocaustului / Haaretz: Guvernul Netanyahu conduce un efort diplomatic de „albire” a partidelor europene de extremă dreapta, inclusiv AUR  / Yad Vashem se opune cu fermitate

Există trei motive pentru care guvernul Netanyahu încearcă să îl demită pe Dani Dayan din funcția de șef al centrului memorial al Holocaustului – de la o presiune diplomatică cu partidele europene de extremă dreapta până la o simplă răzbunare, scrie Haaretz.

Administrația Biden, Uniunea Europeană și Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA au emis declarații în ultimele zile în sprijinul lui Dani Dayan, care conduce Yad Vashem – instituția națională israeliană de comemorare a Holocaustului. Pentru mulți susținători ai Israelului din Statele Unite și din alte părți, aceste declarații au fost o surpriză: Ei nu erau la curent cu vreo criză la respectata instituție cu sediul la Ierusalim.

Așadar, ce se întâmplă la Yad Vashem și care este legătura cu politicile guvernului ultranaționalist de extremă dreapta al Israelului?

Dayan conduce Yad Vashem din august 2021, după ce a fost numit de guvernul israelian anterior, condus de Naftali Bennett și Yair Lapid. El i-a succedat președintelui precedent al Yad Vashem, Avner Shalev, care s-a retras după 18 ani de activitate. Dayan a ocupat în trecut funcția de consul general al Israelului la New York – funcție în care a fost numit în 2016 de premierul Benjamin Netanyahu. Înainte de aceasta, el a condus Consiliul Yesha al coloniilor din Cisiordania ocupată.

Dayan a fost ani de zile un susținător al lui Netanyahu, dar și-a schimbat părerea despre prim-ministru după ce și-a încheiat serviciul diplomatic în Statele Unite. La alegerile israeliene din martie 2021, el a făcut parte din partidul Noua Speranță, condus de Gideon Sa’ar, care părăsise Likud în semn de protest față de adoptarea de către Netanyahu a unui stil politic populist, de tip Trumpist.

De la revenirea lui Netanyahu la putere în noiembrie 2022, guvernul său ar fi pus ochii pe înlocuirea lui Dayan, deși nu există nicio justificare aparentă pentru a face acest lucru. Dayan este foarte apreciat în rândurile profesioniștilor de la Yad Vashem, se bucură de un sprijin consensual în diaspora evreiască (unde și-a câștigat mulți aliați în anii petrecuți la New York) și nu a fost implicat în niciun scandal în perioada în care a condus instituția. Cei doi predecesori imediați ai săi au deținut amândoi această funcție timp de aproape două decenii.

La început, înlăturarea lui Dayan a fost considerată o prioritate relativ scăzută pentru guvern, care se concentra exclusiv pe adoptarea controversatei sale legislații împotriva sistemului judiciar. Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, a existat un nou impuls pentru a-l demite și a-l înlocui cu un loialist al Likud (deși reacția națională și internațională ar fi putut determina guvernul să se răzgândească acum).

Principalul motiv pentru aceasta este, aparent, dorința de a pedepsi un critic al guvernului. Dar există și alte forțe în joc, ceea ce poate că este motivul pentru care administrația Biden a ales să se implice.

Actualul guvern Netanyahu conduce un efort diplomatic de „albire” a partidelor europene de extremă dreapta cu un istoric problematic de antisemitism și negare a Holocaustului. Un exemplu recent a fost decizia ministrului de externe, Eli Cohen, de a pune capăt boicotului Israelului față de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Există un impuls similar în ceea ce privește partidele de extremă dreapta din Suedia, Finlanda și, mai departe, și partidul Alternativa pentru Germania (AfD).

Yad Vashem s-a opus cu fermitate acestor eforturi, avertizând că declarațiile făcute de aceste partide în care își exprimă opoziția față de antisemitism, fără a accepta pe deplin faptele istorice ale Holocaustului, ar trebui tratate cu scepticism de către Israel. În cazul României, opoziția lui Yad Vashem față de AUR a fost atât de persistentă încât Cohen de la Likud a ordonat ca experții instituției să nu mai fie invitați la întâlniri pe această temă.

În spatele acestei politici de recunoaștere a partidelor de extremă dreapta se află o „afacere” diplomatică transparentă: Israelul oferă acestor partide legitimitate publică și un semn de aprobare că nu mai sunt antisemite sau că nu mai neagă Holocaustul. În schimb, aceste partide sprijină coloniile israeliene din Cisiordania.

În cazul României, ambasadorul israelian a venit la întâlnirea sa cu conducerea AUR însoțit de Yossi Dagan, un lider al coloniștilor care a petrecut ani de zile forjând relații cu extrema dreaptă din Europa.

Dayan, după cum s-a menționat, este, de asemenea, un colonist și se opune soluției celor două state. Dar, în calitate de președinte al Yad Vashem, el a susținut pe deplin istoricii și experții care lucrează pentru această instituție și a reprezentat cu fidelitate poziția acestora împotriva legitimării partidelor europene de extremă dreapta dacă nu se debarasează fără echivoc de toate formele de negare a Holocaustului. Acest lucru a făcut din el un ghimpe în calea agendei diplomatice a guvernului Netanyahu.