De ce îmbrățișează unii tineri români mesajele extremiste, ultranaționaliste și anti-europene? Cauza principală nu e TikTok – cercetătorul Dacian Dolean

Un subiect de actualitate dezbătut în spațiul public din România este receptivitatea crescută a unor tineri la mesaje extremiste, ultranaționaliste și anti-europene. În acest context, una dintre soluțiile vehiculate a fost interzicerea platformei TikTok, văzută drept cauză principală a acestui fenomen. O parte din argumentele folosite de susținătorii acestei inițiative sunt valide (ex. TikTok permite diseminarea de conținut video neadecvat care poate dăuna minorilor și altor persoane vulnerabile). Însă de acolo până la a atribui responsabilitatea creșterii extremismului unei platforme sociale și a pune în discuție limitarea dreptului la exprimare e o cale foarte lungă. De ce? 

Să ne imaginăm situația unui tânăr care provoacă un accident rutier în timp ce se află la volan, fără să aibă permis de conducere și fără să fi urmat cursurile unei școli de șoferi. În această situație putem spune că responsabilul principal este mașina? Nu este oare mai plauzibil să credem că factorul principal ar fi lipsa de pregătire teoretică (ex. cunoașterea regulilor de circulație) și practică (ex. un număr adecvat de ore de practică alături de un instructor auto) a persoanei care a provocat accidentul?

În România, unii tineri preferă surse de informare video (și nu scrise) pentru că nu știu să citească sau o fac cu mare greutate. Deși este greu de crezut pentru unii, alfabetizarea primară este o problemă reală în România, studiile noastre arătând că majoritatea elevilor care abandonează școala înainte de clasa a VIII-a nu au un nivel de alfabetizare de bază.

Apoi, unii tineri răspund cu entuziasm mesajelor încărcate emoțional, dar ilogice (în detrimentul mesajelor fără încărcătură emoțională, dar logice) pentru că nu au un nivel de bază de alfabetizare media și alfabetizare funcțională care să le permită să identifice mecanisme de manipulare a opiniei publice. De exemplu, aceștia vor răspunde favorabil narativelor eurofobice care sugerează că românii sunt umiliți (ex. „românii nu trebuie să stea în genunchi în UE”), în loc să accepte realitatea obiectivă care arată că economia României a crescut substanțial de când a aderat la Uniunea Europeană (și într-un ritm mai accelerat față de alte țări din regiune care nu sunt membre UE). Un nivel scăzut de alfabetizare media scade probabilitatea ca acești tineri să se implice în căutarea paralelă a unei informații, să înțeleagă cum funcționează algoritmii care le filtrează informațiile la care au acces pe o platformă socială sau să înțeleagă procesul deconstrucției unor asemenea mesaje.

O altă problemă fundamentală ignorată de politicieni de foarte mult timp este inechitatea socială, așa cum am arătat și în studiile noastre și așa cum o arată și datele PISA. Această inechitate socială produce din ce în ce mai multă frustrare, în special în situațiile în care unii (o clasă privilegiată) au acces la resurse nu în mod meritocratic (pe baza studiilor, a efortului sau a unor abilități excepționale), ci pe baza unor factori arbitrari (nepotism, pile). Deci, apariția extremismului este favorizată de situații în care inechitatea socială este asociată unei corupții sistemice.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro