De ce impotența ONU de a pedepsi Rusia exasperează Ucraina și Vestul

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite să expulzeze Rusia sau să „se dizolve complet,” argumentând că calitatea de membru și dreptul de veto pe care îl deține îi conferă Moscovei „dreptul de a semăna moartea.” Solicitarea lui Zelenski, care a venit după ce a avertizat că noile atrocități descoperite în urma retragerii forțelor ruse de lângă Kiev ar putea fi mai grave decât cele din Bucea, nu are însă practic nicio șansă de reușită, cred experții, care critică eficacitatea forului mondial de a găsi soluții la criza ucraineană. Adunarea Generală s-a limitat la suspendarea Moscovei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, o mișcare pur simbolică și care nu ajută cu nimic la stoparea violențelor.

Ce a spus Zelenski

„Astăzi, ca urmare a acțiunilor Rusiei în țara noastră, în Ucraina, sunt comise cele mai teribile crime de război pe care le-am văzut de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial,” a afirmat președintele Zelenski. El a afirmat că peste 300 de civili au fost torturați sau uciși în Bucea.

„Masacrul din orașul nostru Bucea este, din păcate, doar unul dintre multele exemple a ceea ce ocupanții au făcut pe pământul nostru în ultimele 41 de zile.”

„Este dificil să găsești o crimă de război pe care invadatorii nu au comis-o,” a spus Zelenski în timpul unei apariții virtuale în fața consilului. Liderul ucrainean a afirmat că civilii au fost „zdrobiți de tancuri în mașini civile în mijlocul drumului, doar pentru distracție,” precum și „violați și uciși în fața propriilor copii.”

Președintele de la Kiev a transmis consiliului că Rusia ar trebui să fie deposedată de scaunul său din Consiliul de Securitate al ONU pentru a elimina „o sursă de război de la blocarea deciziilor privind propria sa agresiune.”

„Unde este securitatea pe care trebuie să o garanteze Consiliul de Securitate?” a întrebat Zelensky, cerând ca Rusia să fie expulzată din cel mai important organism al ONU. „Care este scopul organizației noastre?” s-a lamentat liderul de la Kiev.

„Sistemul ONU trebuie reformat imediat, astfel încât dreptul de veto să nu fie dreptul la moarte,” a afirmat Zelenski. „Nu mai pot exista excepții, privilegii.”

El a cerut Consiliului de Securitate să ia decizii pentru pacea în Ucraina. „Dacă nu știti cum să luați această decizie, puteți face două lucruri: să eliminați Rusia ca agresor și sursă de război, astfel încât să nu poată bloca deciziile cu privire la propria sa agresiune… Sau cealaltă opțiune este să arătați că putem reforma sau schimba, dizolvați-va și lucrați pentru pace. Dacă nu există nicio alternativă și nicio opțiune, atunci următoarea varianta ar fi să va dizolvați cu totul. Și știu că puteți recunoaște că nu puteți face nimic în afară de a conversa.”

„Sunteți gata să închideți ONU?” a întrebat Zelenski. „Credeți că timpul dreptului internațional a trecut? Dacă răspunsul dumneavoastră este nu, atunci trebuie să acționați imediat.”

De partea sa, ambasadorul Moscovei la ONU a negat orice responsabilitate pentru atrocitățile din teritoriile pe care armata rusă le-a ocupat recent în Ucraina, susținând că filmările video de la Bucea sunt „false.” Ambasadorul Vasili Nebenzia a respins informațiile despre civili uciși în Bucea ca fiind „o provocare” din partea Ucrainei.

„Punem pe conștiința dumneavoastră acuzațiile neîntemeiate împotriva armatei ruse, care nu sunt confirmate de niciun martor ocular,” a afirmat Nebenzia în declarații adresate direct lui Zelenski, după apariția virtuală a acestuia.

O organizație criticată

Ce este însă ONU și de ce Rusia are o poziție atât de privilegiată în Consiliul de Securitate, care-i oferă practic imunitate la sancțiuni?

Organizația Națiunilor Unite. ONU a fost înființată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru a succeda Ligii Națiunilor. În prezent, organizația este alcătuită din 193 de state membre.

Ideea din spatele instituției este de a oferi un forum pe probleme internaționale de securitate și de a rezolva alte probleme cu care se confruntă statele membre.

Consiliul de Securitate. Este organismul responsabil cu pacea și securitatea internațională, recomandând admiterea de noi membri ai ONU în Adunarea Generală și aprobând orice modificări aduse Cartei ONU.

Consiliul poate adopta sancțiuni, autoriza acțiuni militare și poate stabili operațiuni de menținere a păcii, fiind singurul organism ONU care poate emite rezoluțîi obligatorii pentru statele membre.

Consiliul are 15 membri în total și cinci membri permanenți. Membrii permanenți sunt Marea Britanie, Franța, Statele Unite, China și Rusia, în timp ce celelalte state membre se rotesc.

Cele cinci state membre permanente – cunoscute și sub numele de P5 sau Big Five – reprezintă puterile victorioase după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cinci din cei zece membri nepermanenți sunt aleși în fiecare an de Adunarea Generală a ONU pentru un mandat de doi ani. Din cei zece membri, cinci trebuie să provină din state africane și asiatice, unul din Europa de Est, doi din America Latină și doi din Europa de Vest și alte state. Membrii nepermanenți actuali sunt Albania, Brazilia, Gabon, Ghana, India, Irlanda, Kenya, Mexic, Norvegia și Emiratele Arabe Unite.

Președinția Consiliului se rotește lunar, iar Regatul Unit ocupă în prezent acest post.

Moscova și politica dreptului de veto

Deciziile Consiliului de Securitate trebuie aprobate de cel puțin nouă membri, dar pot fi respinse de către un membru al grupului P5. Această înseamnă că Rusia este capabilă să blocheze orice rezoluție ONU cu privire la războiul din Ucraina care nu îi servește interesele. 

Moscova a exercitat în mod repetat dreptul de veto de la declanșarea crizei, de aceea președintele Zelenski a cerut Consiliului de Securitate să expulzeze Rusia și astfel să-i elimine vetoul. Explicația sa – susținută de tot mai multe voci – este aceea că acest veto, descris ca un super vot, împiedică orice acțiune semnificativă împotriva regimului lui Vladimir Putin.

Strategia Moscoevi nu este una nouă, Rusia folosind frecvent acest drept pentru a bloca rezoluții. Experții susțin de altfel că niciun alt membru din P5 nu și-a exercitat dreptul de veto atât de ușor și de des precum Rusia.

De exemplu, în februarie, la câteva zile dubă debutul „operațiunii militare speciale,” Moscova și-a folosit veto-ul pentru a bloca o rezoluție a Consiliului de Securitate care cerea Rusiei încetarea imediată a atacului asupra Ucrainei și retragerea tuturor trupelor sale. Rezoluția, care a fost elaborată de SUA și Albania, a condamnat agresiunea rusă. Un total de 11 din cei 15 membri au votat în favoarea documentului, în timp ce China, India și Emiratele Arabe Unite s-au abținut.

De asemenea, Rusia și-a folosit veto-ul în mod repetat în timpul războiului civil din Siria, inclusiv prin blocarea condamnării bombardamentelor de la Alep.

Până acum, Rusia (și Uniunea Sovietică) și-au folosit dreptul de veto de 120 de ori; SUA de 82 de ori; Marea Britanie de 29 de ori; China de 17 ori; și Franța de 16 ori. Regatul Unit și Franța nu l-au mai folosit din 1989.

O misiune imposibilă

Și, totuși, poate fi Rusia expulzată din cadrul Consiliului de Securitate al forului global sau chiar din ONU, așa cum a cerut președintele Zelenski și cum au sugerat alți lideri străini? Potrivit Articolului 6 al Cartei ONU, un stat membru poate fi exclus din organizație dacă „a încălcat în mod persistent principiile cuprinse în prezenta Cartă.”

Dar acest lucru ar cere Consiliului de Securitate al ONU – unul dintre principalele organisme ale Națiunilor Unite – să recomande înlăturarea unui stat membru, care va fi apoi supus la vot tuturor celor 193 de națiuni din Adunarea Generală a ONU, trebuind să fie aprobată cu o majoritate de două treimi.

Întrucât Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate – lucru prevăzut de Carta Națiunilor Unite – și are drepturi de veto, consiliul nu poate recomanda îndepărtarea Rusiei fără acordul său. Moscova ar trebui astfel să-și aprobe propria expulzare, lucru care este greu de crezut că se va întâmpla.

Diplomații și experții juridici occidentali afirmă de altfel că motivul principal pentru care Consiliul de Securitate nu a luat până acum măsuri pentru a stopa războiul este acela că Moscova, în calitate de membru permanent, deține acest drept de veto pe care l-a folosit cu succes pentru a bloca rezoluțiile obligatorii privind Ucraina.

De asemenea, chiar dacă, prin absurd, Moscova ar decide să părăsească consiliul, experții speculează că China ar putea interveni pentru a preveni expulzarea aliatului său apropiat.

În plus, chiar dacă Rusia ar părăsi Consiliul de Securitate, ea și-ar păstra locul în Adunarea Generală.

Expulzată din Consiliul pentru Drepturile Omului

Dacă expulzarea Rusiei din Consiliul de Securitate pare o misiune (aproape) imposibilă, experții au afirmat că o perspectivă mai realistă ar fi fost suspendarea sa din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului cu sediul la Geneva, așa cum au cerut State Unite și Marea Britanie. Acest lucru s-a și întâmplat joi, când Adunarea Generală a decis cu 93 de voturi „pentru,” 24 „împotrivă” și 58 de abțineri să suspende Rusia din acest organism însărcinat cu „promovarea și protecția drepturilor omului pe tot globul”.

Rusia se afla la al doilea mandat de trei ani în consiliu, iar Adunarea Generală avea nevoie de un vot favorabil de două treimi pentru a o suspenda. Într-un proiect de rezoluție, Adunarea Generală a ONU a precizat că „va suspenda drepturile de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului ale unui membru al consiliului care comite încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului.”

Înainte de vot, ambasadorul Chinei la ONU, Zhang Jun, a declarat că țara sa va vota împotriva acestei măsuri. „A trata în acest fel calitatea de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului va crea un nou precedent periculos” și „va produce consecințe grave,” a declarat Zhang.

Consiliul de 47 de membri nu poate lua decizii obligatorii din punct de vedere juridic, dar rezoluțiile sale transmit mesaje politice importante și poate autoriza investigații.

De altfel, Consiliul a deschis luna trecută o anchetă cu privire la acuzațiile de încălcare a drepturilor în Ucraina, inclusiv posibile crime de război, comise după invazia Rusiei. Treizeci și doi de membri au votat atunci în favoarea rezoluției, adusă de Ucraina. Rusia și Eritreea au votat împotrivă, iar 13, inclusiv China, s-au abținut.

Rezoluțiile Adunării nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic – spre deosebire de rezoluțiile Consiliului de Securitate – dar sunt o reflecție semnificativă a opiniei globale. (Rusia a declarat ulterior că se „retrage” singură din consiliu, dar va continua să-și îndeplinească obligațiile internaționale privind drepturile omului).

(In)eficacitatea ONU

Eșecul ONU de a acționa pentru a pune capăt războiului din Ucraina și de a stopa atrocitățile comise de forțele ruse au ridicat din nou problema eficienței forului mondial și a capacității reale sale de a asigura pacea și securitatea.

Această nu este o problema nouă sau specifică doar actualei crize din Ucraina. Dacă o țară încalcă o rezoluție a ONU, ea se poate confrunta cu sancțiuni, embargouri și acțiuni militare. ONU nu poate pune acestea în practică ea însăși și trebuie să se bazeze pe membrii săi pentru a lua măsuri.

Consiliul poate dispune misiuni internaționale de menținere a păcii. Unele dintre acestea sunt creditate cu salvarea țărilor afectate de criză și consolidarea instituțiilor de stat noi și fragile, așa cum s-a întâmplat în țări precum Cambodgia, El Salvador, Guatemala, Mozambic, Namibia și Tadjikistan.

În cazul Ucrainei, discursul lui Zelenski a evidențiat tocmai problema rolului organizației, în condițiile în care ONU își dovedește impotența și nu poate acţiona împotriva crimelor împotriva umanităţii, pedepsindu-i pe autorii lor.

Referindu-se la disfuncționalitatea ONU, criticii au notat că, chiar si faptul că Rusia a ocupat un loc important în Consiliul pentru Drepturile Omului într-un moment în care forțele sale au atacat civili și au comis ceea ce mulți lideri mondiali au descris drept crime de război, arată cât de deficientă este organizația.

„Excluderea Rusiei lui Putin din Consiliul pentru Drepturile Omului este un act pur simbolic. Nu va salva o singură viață. Dacă acest lucru nu va deveni prima mișcare într-un efort de reparare a arhitecturii instituțiilor diplomatice internaționale,” a scris CNN.

Experții au spus că și aducerea în fața justiției, cu ajutorul ONU, a responsabililor de atrocitățile comise în Ucraina va fi o misiune dificilă. În trecut, Consiliul de Securitate a creat tribunale internaționale și a declanșat anchete privind crimele de război în locuri precum Rwanda și fosta Iugoslavie. Dar nu există nicio șansă ca Moscova să voteze pentru a fi judecată, ceea ce înseamnă că, dacă președintele Putin și generalii săi vor trebui să fie diferiți justiției, acest lucru nu va veni prin intermediul ONU.

„Eșecul ONU nu a fost niciodată mai vizibil decât în acest război. Rusia, autorul atrocităților în desfașurare, care ne șochează conștiința, deține cel mai puternic instrument al diplomației internaționale: puterea de veto în Consiliul de Securitate al ONU. Nicio acțiune majoră nu poate fi aprobată împotriva agresorului, deoarece Rusia o poate stopa,” a comentat CNN.

În acest context, analiștii afirma că atat de mult dorita reformă a forului mondial apare acum ca un vis îndepărtat. Ei au arătat, de exemplu, la lista țărilor care au votat împotriva expulzării Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului – multe dintre acestea fiind ele însele acuzate că încalcă drepturile omului și își brutalizează proprii cetățeni.

Este semnificativ faptul că, de la crearea sa, Consiliul pentru Drepturile Omului a creat o singură comisie de anchetă privind Coreea de Nord, niciuina privind China, Iran, Irak (în perioada conducerii brutale a lui Saddam Hussein), în schimb a derulat nouă investigații privind Israelul.

Criticii au afirmat că chiar și lista țărilor care au făcut parte din Consiliul pentru Drepturile Omului în ultimii ani explică de ce activitatea organizației este o parodie a misiunii sale reale, ei mentionand aici China, Cuba, Arabia Saudită, Venezuela și altele. De asemenea, prezența altor țări în diferite organizatii ale Națiunilor Unite a ridicat și ea semne mari de întrebare privind instituția mondială: Coreea de Nord a fost aleasă să prezideze un forum al ONU pentru dezarmare, în timp Iranul a fost inclus în Comisia ONU pentru Statutul Femeii.

Concluzia. Frustrarea Ucrainei și a altor țări privind impotența ONU de a opri atrocitățile la care au recurs forțele lui Putin este justificată, spun criticii. Ei se referă la Capitolul 1, Articolul 1 din Carta ONU, care declară că scopul organizației este păstrarea păcii și securității în lume, în timp ce Articolul 2 obligă membrii săi să se abțină de la amenințarea cu folosirea forței împotriva integrității teritoriale a vecinilor lor.

Incapacitatea forului mondial de a opri invadarea Ucrainei de către Rusia, masacrarea civililor și distrugerea sistematică a orașelor este însă evidentă. Moscova folosește dreptul său de veto pentru a bloca orice inițiativă care nu-i convine, în timp ce țările care îi sunt aliate fac totul ca să o susțină. Expulzarea Rusiei din Consiliul de Securitate sau chiar din ONU este așadar o luptă cu morile de vânt, pe care Ucraina nu o poate câștiga.

La rândul său, în loc să fie un loc în care marile puteri lucrează constant pentru pace, Consiliul de Securitate a devenit, de prea multe ori, un forum de rivalitate între superputeri. Ucraina este doar cel mai recent exemplu al acestei lupte de decenii.

Nu este de aceea de mirare că numărul vocilor care cer reformarea din temelii a organizației crește pe zi ce trece.  Sentimentul general este acela că invazia lui Putin în Ucraina remodelează ordinea globală. Optimiștii cred că, în acest context, regândirea structurii instituțiilor internaționale, asa cum este ONU, este posibilă și sunt semnale că va avea loc cât de curând. Vocile realiste susțin însă că este greu de crezut că războiul din estul Europei și teama de schimbare a unei instituții anchilozate, subminată de corupție și birocrație, ale carei legitimitate și influență au fost afectate de ani de zile, vor produce transformarea seismică atât de necesară.

Surse: CNN, ABC.au, ITV, Telegraph, Wall Street Journal, BBC

Sursa foto: Johannes EISELE / AFP