De ce în ţările „bogate” şi „fericite” există mai multe cazuri de sinucidere decât în Italia şi Grecia?

Conform raportului ‘World Happiness Report 2018’ întocmit de ONU, cele mai fericite ţări din lume sunt Finlanda, Norgevia şi Danemarca, urmate de Islanda, Elveţia şi Olanda. Italia se află pe locul 46, după Thailanda şi înainte de Ecuador, în timp ce Grecia e pe locul 79, scrie IlSole24ore, citată de Rador. Există apoi un alt clasament, mult mai îngrijorător, unde fericiţi sunt cei care nu se află pe primele locuri: cel al sinuciderilor. Şi unde nu lipsesc suprizele. Potrivit OMS, în acest clasament Finlanda se află pe locul 32, după un grup de ţări africane şi după Belgia, Islanda pe locul 40, Suedia pe 51, Elveţia pe locul 61, Ţările de Jos pe locul 81, iar Danemarca pe locul 89. Italia ocupă poziţia 142. Grecia? În ciuda crizei, este pe locul 157 dintr-un total de 183 de ţări.

Iată, aşadar, o altă faţetă a clasamentului fericirii, una mai deranjantă şi mai ascunsa: de ce în ţări bogate şi solide din punct de vedere economic, majoritatea „premiate” cu ci trei A deja atât de rari ai agenţiilor de rating, unde bunăstarea este generoasă şi şomajul, o reminiscenţă, de ce în aceste insule fericite numărul persoanelor care decid să-şi ia viaţa este mult mai mare decât în alte ţări aflate totuşi în dificultate, cum ar fi Italia şi Grecia?

După cum nu e deloc uşor să găsim „metrul” potrivit pentru a măsura fericirea, nu e deloc simplu să înţelegem de ce cetăţenii unor ţări incredibil de dezvoltate şi democrate ajung să recurgă mai des la gesturi extreme.

În ceea ce priveşte situaţia din Scandinavia, un studiu realizat de Consiliul de Miniştri nordic şi de Insitutul de Cercetare a Fericirii din Copenhaga, intitulat ”In the Shadow of Happiness’, şi efectuat în perioada 2012 şi 2016, a încercat să facă un tablou al situaţiei. Rezultatele creionează o imagine extrem de întunecată a fericirii nordice.

Potrivit studiului, 12,3% din populaţia ţărilor nordice trăieşte în condiţii de nefericire şi de suferinţă psihologică, procent care urcă la 13,5% în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 23 de ani şi îl depăşeşte pe cel de 19,5% în rândul tinerelor sudeze (faţă de cel de 13,8% al băieţilor). Doar vârstnicii sunt ceva mai fericiţi decât tinerii; 16% dintre cetăţenii scandinavi cu vârste de peste 80 de ani suferă din cauza unor probleme fizice sau de singurătate.

Raportul arată că, în ţările nordice, cei mai nemulţumiţi de propriile vieţi sunt tinerii şi vârstnicii. De unde provine această nemulţumire? Cei cinci factori care influnţează nivelul de nefericire sunt, conform studiului, în ordine: problemele de sănătate, disconfortul psihologic, diferenţele de venit, şomajul şi izolarea socială.

Nefericirea tinerilor nu este un fenomen în exclusivitate nordic. Aşa cum subliniază Michael Birkjaer, unul dintre autorii studiului, în toată lumea occidentală această grupă de vârstă se confruntă cu stress, singurătate şi probleme psihice. Finlanda este a treia ţară din lume ca răspândire a armelor de foc (după Statele Unite şi Yemen), iar Danemarca este pe locul 2 la nivel mondial în ceea ce priveşte consumul de medicamente antidepresive.

Revenind la studiu, s-ar putea ca acesta să fie motivul pentru care 18,3% dintre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani din Danemarca prezintă probleme psihologice, un procent care ajunge la 23,8% în cazul fetelor.

De asemenea, în Norvegia, în perioada cuprinsă între 2012 şi 2016, problemele psihice ale tinerilor au crescut cu 40%. ”În această grupă de vârstă, problemele psihologice se manifestă sub formă de stress, anxietate, depresie, tendinţe de automutilare, consum de antidepresive şi, în cazuri extreme, sinucidere” – se specifică în raport.

Aceasta este o problemă extrem de gravă mai ales în Finlanda, cea mai fericită ţară conform ‘World Happiness Report 2018’, unde sinuciderea reprezintă un sfert din cauzele deceslor tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani”.

Originea stării generale de rău a tineretului scandinav nu este ușor de descoperit și nici de demonstrat științific. ”Dar avem indicii privind cauzele problemei: de exemplu, în Danemarca, există o mare cultură a perfecţionismului”, astăzi extrem de controversată, continuă Birkjaer, iar băieții și fetele tind să exceleze la școală. Dar şi reţelele sociale au rolul lor, pentru că tinerii de azi – nu numai cei din țările scandinave – consideră în multe cazuri utilizarea Facebook-ului sau a Instagramului ca pe nişte momente de socializare reală, şi nu virtuală.

Studiul mai explică şi că, în general, persoanele foarte religioase tind să fie mai fericite decât ateii sau agnosticii, iar ţările scandinave (în special Suedia) prezintă niveluri de secularizare cu mult peste medie.

Studiul realizat de Institutul de Cercetare a Fericirii de la Copenhaga subliniază faptul că problema există și ar trebui să fie abordată, deoarece nefericirea – în afara faptului că are un preţ imens pentru societate – subminează modelul nordic, bazat pe încredere.

Sursa: Ilsole24ore/ Rador/ Traducerea: Cătălina Păunel/ Sursa Foto: Pexels.com