De ce întârzie demisia lui Iohannis / Candidatura lui Ilie Bolojan este, probabil, singura soluție rațională pentru coaliția PSD-PNL-UDMR

Mitingul organizat duminică de AUR a strâns câteva zeci de mii de persoane. Pe lânge cei aproape zece mii de simpatizanți aduși la București de partidul extremist cu autobuzele din țară, numeroși cetățeni nemulțumiți au aderat la protest. Vineri, alte câteva mii de persoane, simpatizanți ai lui Călin Georgescu, au protestat în fața Curții Constituționale împotriva anulării turului I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. Protestele sunt în mod evident indicatorul unei  temperaturi sociale în creștere. Este de așteptat ca mișcările în stradă să continue și să crească în intensitate. Votul din decembrie a arătat clar că o parte semnificativă din electorat dorește o schimbare.

Această schimbare nu doar că nu s-a produs, dar marile partide au răspuns cât se poate de prost crizei politice generate de anularea alegerilor. Președintele Klaus Iohannis a rămas la Cotroceni și după ce i s-a încheiat al doilea mandat, cu dispensă de la Curtea Constituțională. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, clasat pe locul trei la prezidențiale, este mai departe șeful guvernului. Coaliția de  guvernare este formată tot din PSD și PNL, la care s-a adăugat UDMR. Șefii serviciilor nu s-au clintit din funcție, deși România ar fi fost atacată de ruși. Dovezile n-au apărut nici în ziua de azi, la o lună și trei săptămâni de la primul tur al prezidențialelor.

Bomboana pe colivă: coaliția l-a propus pe Crin Antonescu drept candidat comun la prezidențiale, o fantomă a trecutului, co-autor alături de Victor Ponta la puciul din 2012. Tentativa de lovitură de stat de acum 13 ani a reprezentat un veritabil atac la democrație, rămas viu în memoria aliaților de la Bruxelles și Washington. În ultimii zece ani Antonescu s-a retras din viața publică și n-a făcut mai nimic. Unii liberali mai spurcați la gură îi spun, mai în glumă, mai în serios, Casnicul. Antonescu a cerut la începutul anului o validare cât mai rapidă a candidaturii sale la vârful celor două partide și stabilirea datei alegerilor sub rezerva suspendării candidaturii. Guvernul a stabilit data alegerilor pentru 4 Mai primul tur, 18 turul doi. Totuși, validarea lui Antonescu întârzie până când va fi măsurat în sondaje de opinie. Așadar, candidatura Casnicului nu este chiar atât de sigură.

Adevărul este că aproape nimeni dintre politicienii cu ceva experiență nu crede că acest politician zaharisit mai este azi o soluție și că poate să-l bată la vot pe Călin Georgescu sau pe George Simion, cățărat pe valul protestelor anti-sistem. Unii analiști văd chiar o posibil finală Georgescu-Simion, dacă Antonescu rămâne într-o cursă deja complicată de candidatura lui Nicușor Dan ca independent. Adăugați și candidatura Elenei Lasconi din partea USR. Fragmentarea voturilor pro-europene face foarte posibil scenariul unei finale între extremiști și așa zis suveraniști.

În tabloul de acum, România pare să fi ajuns într-o fundătură. Situația arată cât se poate de prost, aproape fără ieșire. Sondajele îl dau în continuare sus pe Călin Georgescu. Candidatul pro-rus, anti-occidental și conspiraționist și nu pare deloc afectat de controversele din jurul său. Dimpotrivă. Pare să beneficieze de o conjunctură politică internațională, de creșterea extremismului și a votului anti-sistem peste tot în Europa. Suplimentar, noua administrație Trump transmite constant semnale publice de sprijin a mișcărilor extremiste și suveraniste din Europa prin intermediul lui Elon Musk. Pe lângă exportul ideologic, America se pregătește, în mod evident, de războiul comercial cu Europa. Subminarea unității europene face parte din strategie, dacă Trump își dorește cu adevărat o Europă slăbită.

Nimeni nu știe cum vrea președintele ales al Statelor Unite să facă pace în Ucraina în următoarele 100 de zile (pacea într-o zi s-a dovedit doar o lozincă de campanie), dar vom afla probabil după instalarea oficială în funcție pe data de 20 ianuarie. Și la acest capitol, grație poziției lor pro-pace și împotriva ajutoarelor militare pentru Ucraina, mișcările așa zis suveraniste și extremiste din România par să aibă  un mic avantaj dacă Trump va dori să pună capăt războiului cu orice preț.

Complicată situație pentru coaliția PSD-PNL-UDMR. Cum ar putea ieși din fundătură într-un timp atât de scurt? Au mai rămas doar câteva luni până la alegeri. Soluția a fost deja pusă în discuție chiar de unii liberali, respinsă deocamdată la vârful PNL: demisia președintelui Klaus Iohannis. O eventuală demisie ar detensiona temporar societatea. La mitingul AUR de duminică, cele mai virulente lozinci s-au auzit la Cotroceni împotriva ”președintelui ilegitim” Iohannis.

Șeful statului a strâns suficient capital negativ încât el reprezintă acum un lest nu doar pentru PNL, ci pentru orice candidat comun al coaliției. Dacă președintele Iohannis va pleca prin demisie, atunci în locul său va veni, potrivit Constituției, președintele Senatului, poziție ocupată azi de Ilie Bolojan. Cu o imagine de bun administrator, fără probleme de integritate și cu experiență administrativă, Bolojan va putea candida la alegerile prezidențiale din Mai de pe platforma de președinte interimar. Această poziție îi va oferi vizibilitate suplimentară și, prin importanța funcției, îl poate ajuta să reducă din handicapul real de notoritate cu care se confruntă.

N-ar fi exclus ca Nicușor Dan să se retragă din cursă în cazul intrării lui Ilie Bolojan. Valabil și pentru Elena Lasconi, care l-a propus pentru funcția de premier în campania trecută. În acest fel, forțele pro-europene s-ar alinia în spatele unui candidat unic și ar evita fragmentarea votului care profita din plin așa zișilor suveraniști.

Numai că, potrivit Constituției, președintele Klaus Iohannis nu va putea demisiona mai devreme de data de 4 februarie fără să altereze calendarul alegerilor deja stabilit pentru luna Mai. Potrivit articolului 97 din Constituție,  în termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanța funcției, inclusiv prin demisie, Guvernul este obligat să organizeze alegeri pentru un nou președinte.

Altfel spus, dacă ar fi demisionat să zicem la 1 decembrie 2024, Guvernul ar fi fost obligat să organizeze alegeri cel târziu pe data de 1 martie. Ar fi fost evident prea din scurt. Călin Georgescu, propulsat și mai sus în sondaje de valul ridicat în favoarea sa, câștiga la pas.  Prin amânarea demisiei lui Klaus Iohannis, coaliția a cumpărat timp, dar în mod clar a iritat și mai tare o parte din societate mai ales că noua ofertă politică a coaliției – Crin Antonescu- arată deplorabil.

Dacă ne aflăm în scenariul cumpărării de timp, atunci candidatura Casnicului ar putea fi de umplutură. Sondajele ar putea să arate că orele intense de lectură și de studiu l-au șters pe Crin Antonescu din memoria colectivă și că nu mai reprezintă o soluție. Dacă vor ajunge la această concluzie, singura soluție rațională rămasă pe masa PNL, PSD și UDMR este demisia lui Klaus Iohannis și instalarea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar simultan cu asumarea candidaturii din partea coaliției.

În situația dată, sunt mutări obligatorii, ca la șah. Orice altă variantă sporește semnificativ șansele unei finale între Călin Georgescu și George Simion, adică cel mai prost scenariu posibil pentru România.