De ce intenția americanilor de a trimite Kievului bombe cu fragmentație este plină de riscuri

Administrația Biden ia în calcul în mod serios să trimită Kievului controversatele bombe cu fragmentație, în contextul contraofensivei ucrainiene împotriva Rusiei și a nevoii crescute de muniție pentru fortele presedintelui Volodimir Zelenski. Dacă va fi aprobată, decizia guvernului de la Washington va prezenta insa obstacole semnificative, inclusiv de natură legală, afirmă experții, care avertizează împotriva riscului producerii unui dezastru umanitar prin folosirea acestor proiectile pe campul de lupta.

Aproape de o decizie

O serie de înalți oficiali ai administrației americane și din sectorul apărării i-au contactat pe congresmenii de la Washington pentru a vedea dacă aceștia ar fi de acord cu trimiterea unor astfel de muniții, după cum au declarat pentru Washington Post o serie de persoane la curent cu subiectul.

Unul dintre oficiali a afirmat că se simte o nevoie tot mai mare de muniție cu fragmentație, un asemenea demers putând acoperi criză de muniție din Ucraina. „Am susținut mereu că asistența noastră în materie de securitate s-ar putea lărgi, asta depizând de evoluția evenimentelor or, acest lucru rămâne valabil,” a declarat acesta.

De partea sa, NBC News a citat zilele trecute doi înalți oficiali americani care au declarat că un anunț ar putea veni încă de luna viitoare.

La rândul sau, generalul Mark Milley, aflat în fruntea șefilor de stat major americani, a spus că SUA se gândesc la ideea de a oferi aceste proiectile Ucrainei, subliniind că alți aliați au făcut-o deja. „Ucrainenii au cerut-o, alte țări europene au oferit o parte din muniție, rușii o folosesc – există un proces decizional în curs,” a afirmat Milley.

Sursele citate de Washington Post au afirmat că, deși aprobarea trimiterii Ucrainei de bombe cu dispersie a fost aplaudată de un grup bipartizan din Congres, Administrația Biden se arată insa preocupată de urmările unei asemenea decizii și de posibilul efect negativ pe termen lung asupra populației civile, având în vedere că acest tip de muniție ar putea lăsă în urmă o serie de bombe mai mici rămase neexplodate, al căror efect mortal s-ar putea păstra zeci de ani.

Statele Unite nu se numără printre cele peste 120 de țări care au semnat o convenție vizând interzicerea folosirii, transferării sau producției de muniție cu fragmentație – folosirea unei asemenea muniții fiind calificată de multă vreme drept inumană de către organizații pentru drepturile omului și de alte guverne.

De altfel, Congresul american și grupurile pentru drepturile omului au criticat Rusia pentru că a folosit acest tip de proiectile anul trecut, iar Casă Albă a rezistat presiunii de a le trimite luni de zile.

Mai mult, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins, în luna februarie, cererea Kievului de a primi muniţii cu fragmentaţie şi arme incendiare cu fosfor, explicând că Alianţa Nord-Atlantică nu furnizează asemenea armament.

Muniție controversată

Bombele cu dispersie pe care se gandesc sa le trimita americanii, cunoscute sub denumirea de muniții convenționale îmbunătățite cu dublu scop, sau DPICM, sunt proiectile care sunt trase de o unitate de artilerie sau din avioane. În interior ele conțin mici bombe care se dispersează pe o zonă mare pe un câmp de luptă, provocând distrugeri pe scară largă. Proiectilele din interiorul DPICM pot penetra armura vehiculelor blindate sau se pot sparge sau fragmenta pentru a fi mai periculoase pentru oameni.

Bombele DPICM sunt atât de eficiente încât pot transformă tranșeele unui conflict înghețat în „zone de ucidere,” potrivit unui raport publicat în 2019 de Royal United Services Institute, un think tank militar britanic. Problema este că acest tip de proiectile pot crea uneori un câmp minat de bombe neexplodate și nedescoperite. Aceste bombe neexplodate pot fi dificil de curățat și pot exploda ani mai târziu, rănind sau ucigând civili sau alte ținte neintenționate mult timp după încheierea războiului.

La nivel mondial, civilii au reprezentat 97% din totalul victimelor munițiilor cu dispersie, conform unui raport din august al Landmine and Cluster Munition Monitor, un grup care militează pentru eradicarea utilizării acestora. Copiii au reprezentat 66% din toate victimele la care grupa de vârstă a fost cunoscută, se arată în raport.

Organizația internațională Human Rights Watch a documentat utilizarea muniției cu dispersie de ambele părți în timpul războiului din Ucraina. Nu se știe câți oameni au ucis acest tip de proiectile sau cât de mare ar putea fi zona afectată, dar premierul ucrainean Denys Shmyhal a declarat în aprilie că peste 173.000 de kilometri pătrati din țară au fost afectate de muniții neexplodate. În Ucraina, bombele DPICM au ucis 226 de persoane numai în martie, potrivit lui Shmyhal.

NBC News a precizat că, având nevoie de mult timp de mai multe proiectile de artilerie, Ucraina a cerut obuzele distructive de mai bine de un an, dar președintele Joe Biden și administrația să au ezitat să le trimită. Această în contextul în care americanii sunt pe cale să distrugă mii de obuze de muniție cu dispersie care au o rată de eșec de peste 1% și sunt aproape de expirare în stocurile armatei SUA – o mișcare salutată de grupurile umanitare.

Dezbatere la Washington

Controversele despre acest tip de muniție nu au oprit însă discuțiile despre posibilă lor trimitere în Ucraina. Consilierul unui congresman care s-a străduit să promoveze discuția despre trimiterea proiectilelor în Ucraina a confirmat că SUA par acum să fie gata să expedieze bombele cu dispersie. Acestea au fost de mult timp în fruntea listei de dorințe a Kievului, iar politică militară americană se bazează în continuare pe ele, a spus consilierul.

„Dacă simțim că acesta este genul de lucru cu care ne-am putea dota, antrena, echipa propriile forțe, nu există absolut niciun motiv pentru care ele să nu meargă în Ucraina,” a spus asistentul de pe Capitol Hill.

Opoziția politicienilor americani față de acest tip de muniție – și eventualul transfer al proiectilelor în Ucraina – complică insa situația. Anul trecut, 27 de democrați din Camera Reprezentanților i-au trimis o scrisoare lui Biden în care i-au cerut să se alăture Convenției privind munițiile cu dispersie, tratatul internațional care interzice transferul și utilizarea acestor proiectile. (Această opinie nu a dispărut, deși ea a ajuns să fie legata și de discuțiile de la Washington despre ce trebuie făcut cu stocul american de bombe cu dispersie).

De asemenea, 14 senatori i-au trimis săptămâna trecută o scrisoare consilierului pentru securitate națională al lui Biden, Jake Sullivan, în care spuneau că, deși recunosc că munițiile ar putea oferi Ucrainei un avantaj pe câmpul de luptă, „suntem convinși că costurile umanitare și daunele aduse unității coaliției de a furniza munițiile cu dispersie ar depăși beneficiile tactice.”

Mulți dintre aliații americanilor au semnat Convenția privind munițiile cu dispersie. (https://legal.un.org/avl/ha/ccm/ccm.html) Din cele 31 de țări NATO, doar Estonia, Grecia, Letonia, Polonia, România, Turcia și SUA nu sunt semnatare ale documentului. O politică neoficială americană a limitat de multă vreme transferarea acestei tehnologii la alte națiuni și a căutat să reducă utilizarea munițiilor cu dispersie.

Când Rusia a fost acuzată că a folosit acest tip de munitie anul trecut în Ucraina, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a descris actul „inuman” și „încălcând” dreptul internațional, deși nici Ucraina, nici Rusia nu sunt semnatare ale convenției.

Dar în ultimul an a avut loc o schimbare majora de atitudine. Membrii Congresului au participat la briefinguri private cu oficiali militari americani, asa cum este Laura Cooper, adjuncta a numarului doi de la Pentagon, specializata pe Rusia, Ucraina si Eurasia. Aceasta le-a spus legiuitorilor că „analiștii noștri militari au confirmat că DPICM-urile ar fi utile, în special împotriva pozițiilor rusești săpate pe câmpul de luptă. ”

Aceste puneri la curent par să fi încurajat sprijinul congresmenilor pentru transferarea acestui tip de proiectile catre guvernul de la Kiev. Asa cum a spus si asistentul de pe Capitol Hill, pentru membrii Congresului fără expertiză militară, „auzirea acestei validări a ajutat cu adevărat la schimbarea atitudinii. ”

Nu este asadar de mirare ca un grup bipartizan din Congres i-a trimis o scrisoare lui Biden luna trecută, încurajându-l să furnizeze armele Ucrainei. Grupul a remarcat că SUA au dezvoltat muniții cu dispersie în timpul Războiului Rece „pentru a contracara superioritatea numerică și materială a Rusiei.”

„Acum ele pot fi folosite în scopul apărării Ucrainei – și a apărarii Europei de catre Ucraina și, în cele din urmă, a securitatii naționale a SUA,” se spune în scrisoare.

DPICM-urile sunt ideale pentru a fi utilizate împotriva tranșeelor și artileriei rusești, afirma expertii, care se refera la faptul ca proiectilele DPICM au o rază de distrugere de cel puțin 10 ori mai mare decât un proiectil classic, iar fiecare dintre submuniții, care au dimensiunea bateriilor de lanterne, cade aproape vertical, ceea ce înseamnă că vor ajunge în tranșeele rusilor.

In timpul Războiului din Golf, armata americană a folosit DPICM pentru a distruge obuzierele irakiene de 122 mm și 152 mm. Proiectilele au explodat în fragmente zimțate care au deteriorat grav optica obuzelor.

DPICM poate fi tras atât de sistemele de artilerie de 155 mm, cât și de sistemele High Mobility Artillery Rocket Systems (HIMARS).

Nu numai că aceste muniții cu dispersie ar devasta tranșeele rusești, dar ar oferi și „rezultate catastrofale” împotriva vehiculelor rusești cu protective sau blindaj subtire, cred expertii.

Înarmați cu DCPIM, ucrainenii ar putea să elimine contraatacurile și convoaiele rusești, a declarat colonelul de marina în retragere J.D. Williams, cercetător în politica de apărare la RAND Corporation. Rușii vor fi încetiniți de pierderile mari și de bombele neexplodate.

DPICM i-ar ajuta, de asemenea, pe ucraineni să protejeze flancurile unităților lor care avansează. Munițiile pot fi folosite în apropierea căilor de înaintare pentru a împiedica unitățile ruse să se deplaseze prin acele zone și să atace flancurile ucrainene, creând, de fapt, zone temporare ‘interzise’ care limitează capacitatea de manevră a adversarului.

Ce spun criticii

În timp ce sprijinul pentru furnizarea acestor arme a crescut de ambele părți ale esichierului politic american în ultimele luni, grupurile care militeaza pentru drepturile omului și unii democrați afirma că costul uman va depăși beneficiile.

„Asta este ceea ce spun armatele,” a declarat Mary Wareham de la Human Rights Watch. „Orice armă ar fi utilă. Armele chimice ar fi utile. Munițiile cu dispersie pentru noi sunt în aceeași categorie cu armele chimice și sunt interzise dintr-un motiv foarte specific, din cauza daunelor civile și a suferinței umane pe care le provoacă. ”

Ea a adăugat că Casa Albă nu a răspuns scrisorilor trimise de Human Rights Watch și de o coaliție de organizații neguvernamentale care s-au opus trimiterii de muniții cu dispersie.

De asemenea, unii membrii ai legislativului de la Washington cer Pentagonului sa faca publice mai multe informatii despre aceste bombe. De exemplu, congresmanul democrat Jason Crow a trimis o scrisoare secretarului Apărării, Lloyd Austin, prin care a cerut Pentagonului să facă „disponibile publicului” informații despre munițiile cu dispersie. De asemenea, el a ridicat problema ratelor de esec, când bombele nu explodează.

Potrivit Foreign Assistance Act, politica Statelor Unite nu permite transferul de muniții cu dispersie cu o rată de esec de peste 1%. Subsecretarul al Apărării pentru Politică, Colin Kahl, a recunoscut într-un podcast din februarie că unele dintre proiectilele din arsenalul american au o rată care este apropiata de acest număr, deși armata a încetat achiziționarea de muniții cu dispersie in 2008, deoarece rata de eșec a fost de până la 5%.

Ingrijorarile membrilor din Congres cu privire la rata de eșec par să fi fost cumva atenuate în briefing-uri private, a spus Wareham, lucru care i-a surprins pe ea și pe membrii altor grupuri pentru drepturile omului.

„Fără să avem informațiile pe care Pentagonul le oferă congresmenilor, ne este greu să înțelegem unele dintre afirmațiile care se fac, dar ele sunt destul de surprinzatoare,” a spus ea. „Multe dintre grupuri și multi dintre membrii Congresului care spun să trimită muniții cu dispersie în Ucraina nu au cerut niciodată acest lucru pentru războaiele și conflictele anterioare. Este vorba doar de Ucraina în acest moment. E destul de sălbatic de văzut ce se intampla.”

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, a refuzat să comenteze planurile Casei Albe pentru munitia cu dispersie, dar a spus că continuă „să lucreze în colaborare cu ucrainenii în fiecare zi.”

„Vom continua să avem acele conversații cu ucrainenii în continuare și așa cum am făcut în ultimele 16 luni, ” a afirmat el. „Vom continua să examinăm aceste solicitări și să ne adaptăm după caz, dar nu am o decizie sau un anunț despre nimic nou astăzi. ”

Provocari legale

Revista de strategie militara Task & Purpose s-a referit si la posibilele provocari legale ale deciziei de a trimite bombe cu dispersie in Ucraina. (https://taskandpurpose.com/news/us-ukraine-cluster-munitions/)

Mai intai, publicatia a explicat si ea ca acest tip de muniție, care „saturează” o zonă cu bombe pentru a maximiza moartea și distrugerea, are un dezavantaj major: multe dintre submunițiile din care sunt alcatuite nu explodeaza deseori la impact, creând muniții neexplodate care pot ucide ulterior civili și chiar soldatii. De exemplu, in timpul Războiului din Golf, șapte soldați americani au fost uciși în timp ce încercau să curețe bombele neexplodate de pe un aerodrom din Irak.

Deși Statele Unite nu s-au alăturat Convenției Națiunilor Unite privind munițiile cu dispersie, în temeiul căreia 123 de țări au convenit să nu folosească armele, Departamentul Apărării s-a angajat inițial în 2008 să-și îmbunătățească munițiile cu dispersie astfel încât 99% dintre bombe să detoneze.

De asemenea, armata americană a plănuit să-și elimine treptat stocurile existente de muniții cu dispersie cu aceste noi arme până în 2018, dar și-a inversat politic cu aproximativ o lună înainte de termenul limită.

Noua politică nu a stabilit un termen limită pentru ca Departamentul Apărării să înlocuiască munițiile cu dispersie care au o rată de eșec mai mare de 1%, potrivit unui raport al Congressional Research Service (Serviciului de Cercetare al Congresului) din 9 martie 2022. Dar strategia adoptata in 2017 impune armatei să cumpere numai muniții cu dispersie care fie îndeplinesc cerințele privind rata de eșec, fie „au funcții avansate pentru a minimiza riscurile prezentate de submunițiile neexplodate.” (https://sgp.fas.org/crs/weapons/RS22907.pdf)

Referindu-se la informatiile potrivit carora Administratia Biden se gândește acum dacă să furnizeze Ucrainei muniții DPICM, care pot exploda în aer sau la sol pentru a răspândi submuniții, Task & Purpose afirma ca nu este clar dacă o astfel de mișcare ar putea duce la provocări legale. Legile Consolidated Appropriations Acts din 2010 și 2019 includ prevederi care limitează transferul sau vânzarea de muniții cu dispersie, cu excepția cazului în care acestea sunt construite astfel încât nu mai mult de 1% din submuniții să nu explodeze, potrivit Congressional Research Service. In acest moment, rata de eșec pentru DPICM variază între 1% și 2% din submuniții, a confirmat si generalul-maior in rezerva Wilson A. Shoffner, fost general comandant al Fires Center of Excellence and Fort Sill din Oklahoma.

Analistii afirma ca ramane de vazut daca americanii vor trimite guvernului de la Kiev acest tip de bombe, pe care Ucraina sa le foloseasca impotriva pozitiilor rusesti. Pe măsură ce forțele ucrainene au făcut progrese limitate în contraofensiva lor împotriva apărării rusești bine pregătite, care includ câmpuri de mine și tranșee neprotejate de artilerie și alte arme, vocile de pe Potomac care solicita transferul acestor proiectile spre Ucraina se inmultesc. Criticii vorbesc insa de dezastrul umanitar pe care aceste bombe l-ar putea produce, dar si despre provocarile legale care stau in fata unei posibile decizii pozitive luate de Administratia Biden. Expertii asteapta urmatoarea miscare (cea decisiva?) a Casei Albe si a Congresului.

Surse: NBC News, Task & Purpose, Washington Post