G4Media.ro

De ce Joe Biden este marele câștigător al inculpării lui Trump

Foto: Colaj / conturile oficiale Facebook

De ce Joe Biden este marele câștigător al inculpării lui Trump

Președintele Joe Biden este marele câștigător politic al inculpării fostului lider american, Donald Trump, după ce spectacolul punerii acestuia sub acuzare a reușit să abată atenția opiniei publice de la multiplele crize care afectează Casa Albă, de la lovitura dată de statele OPEC, care au anunțat zilele trecute reducerea producției de petrol, la arestarea în Rusia a unui corespondent al ziarului Wall Street Journal și de la investigațiile Camerei Reprezentanților ce vizează afacerile controversate ale familiei Biden la prăbușirea spectaculoasă a Silicon Valley Bank.

Trump a fost pus sub acuzare marți, după o anchetă privind banii plătiţi starului porno Stormy Daniels în schimbul tăcerii privind o presupusă relaţie pe care cei doi au avut-o în urmă cu aproape 20 de ani. Drama arestării lui Trump a eclipsat de zile întregi toate celelalte evenimente de pe scena politică americană și i-a oferit lui Biden o pauză de respirație.

Trump, în dificultate

Donald Trump a fost prezent marți în fața judecătorului Juan Merchan în Manhattan, unde i s-a citit actul de acuzare. El a pledat nevinovat după ce a fost acuzat de 34 de infracțiuni, inclusiv de falsificarea unor registre de afaceri. Republicanul, care este liderul opoziției politice din America, a devenit astfel primul fost preşedinte al SUA care se confruntă cu acuzaţii penale.

Justiţia din New York urmează să stabilească dacă fostul preşedinte s-a făcut vinovat de declaraţii false, o infracţiune minoră, sau de încălcarea legilor privind finanţarea campaniei, o infracţiune penală, pentru că a plătit-o pe Stormy Daniels chiar înaintea victoriei sale la scrutinul prezidenţial din noiembrie 2016, cu scopul de a-i cumpăra tăcerea în legătură cu o presupusă aventură extraconjugală petrecută cu zece ani înainte, în 2006.

Fostul preşedinte a criticat ferm inculparea sa de către justiţia din New York, denunţând în urmă cu câteva zile „o persecuţie politică şi o ingerinţă în alegerile” prezidenţiale din 2024, la care este candidat și unde este creditat cu cele mai mari șanse să obțină nominalizarea Partidului Republican.

Donald Trump i-a acuzat pe democraţi că sunt responsabili pentru această inculpare, o premieră pentru un preşedinte al Statelor Unite, acuzându-i că sunt „obsedaţi” de ideea „de a-şi bate joc de Trump.”

„Au făcut ce era de neconceput, au acuzat o persoană complet nevinovată, într-un act flagrant de ingerinţă electorală,” a susţinut fostul preşedinte. El a dat asigurări că această „vânătoare de vrăjitoare” se va întoarce „violent” împotriva preşedintelui democrat Joe Biden.

„Este o persecuţie politică şi un amestec într-o alegere cum nu s-a mai văzut în istorie,” a afirmat fostul lider de la Casa Albă.

Republicanul i-a acuzat pe democraţii „stângii radicale” că sunt „duşmanii bărbaţilor şi femeilor care trudesc din greu în această ţară… Mişcarea noastră şi partidul nostru – unite şi puternice – îl vor învinge mai întâi pe Alvin Bragg (procurorul democrat din Manhattan), apoi pe Joe Biden şi îi vom alunga de la putere pe toţi aceşti democraţi corupţi de putere,” a promis el.

Cât privește acuzațiile în sine, cei mai mulți experți legali sunt de părere că procurorul Bragg are o misiune dificilă de a dovedi vinovăția lui Trump. Chiar ziarul Washington Post – apropiat de democrați – a pus la îndoială șansele ca procurorul să poată obțină condamnarea cu succes a fostului președinte în cazul plăților către Stormy Daniels. Bordul editorial al publicației s-a declarat sceptic că procurorii au un caz solid și au avertizat că acest lucru ar periclita toate celelalte anchete care se derulează împotriva lui Trump.

„O urmărire penală eșuată pentru plata banilor care au cumpărat tăcerea (lui Sormy Daniels) le-ar putea pune pe toate în pericol și i-ar putea oferi domnului Trump muniție pentru acuzațiile sale privind vânătoare de vrăjitoare” la care este supus de procurorii democrați, a concluzionat publicația într-un material recent.

Misiunea lui Bragg este așadar dificilă, dar nu imposibilă. New York este un oraș de stânga, dominat de politicieni democrați, cu o opinie publică progresistă și cu un val general de antipatie la adresa fostului președinte republican. Nu este exclus ca în acest climat dezavantajos avocații lui Trump să aibă dificultăți reale să dovedească nevinovăția clientului lor.

Marele câștigător

Drama legală pe care o traversează Trump are însă un câștigător detașat, sunt de părere numeroși analiști de peste ocean. Spectacolul inculpării lui Trump – transformat într-un circ media continuu, cu sute de ziariști transmițând non-stop detaliile cazului, cu reporteri aliniindu-se la coadă cu zeci de ore înainte pentru a prinde un loc în sala de judecată – a pus în umbră crizele care afectează Administrația Biden, Casa Albă și familia președintelui democrat.

Din momentul în care surse din biroul procurorului Bragg au scurs către presă detaliile inculpării lui Trump, problemele lui Biden și ale Casei Albe au trecut în planul secund, eclipsate de saga legală a liderului republican. Este un cadou (ne)așteptat primit de Biden, care are astfel timp să respire și să se gândească la un nou moment potrivit pentru a-și anunța candidatura la Casa Albă, după ce scandalul documentelor clasificate i-a dat peste cap momentul ales anterior și care fusese stabilit pentru luna ianuarie, potrivit FoxNews.

Iar crizele care afectează Team Biden nu sunt deloc puține:

Prețul petrolului, în creștere. Prețul petrolului a crescut în ultimele zile în urma anunțului surpriză făcut de mai multe țări exportatoare importante de a-și reduce drastic producția începând cu luna mai, în încercarea de a stimula prețurile după recenta scădere.

În total, opt din cei 23 de membri ai OPEC+, care reunește Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și partenerii săi, sunt vizați de reduceri, cu Arabia Saudită în frunte. Reducerile urmează să fie de un milion de barili de petrol pe zi.

Alianța a luat act de aceste „ajustări voluntare” ale producției luni, asigurând că este vorba de „o măsură de precauție pentru a susține stabilitatea pieței petroliere.”

Reducerile arată că OPEC+ va face totul pentru a „apăra un preț minim mult peste 80 de dolari pe baril,” fără a se îngrijora de criticile Statelor Unite și ale altor țări consumatoare, îngrijorate de inflația galopantă.

Acesta este un nou eșec pentru Washington, care pledează pentru o deschidere a robinetelor aurului negru pentru a limita prețurile, potrivit lui Caroline Bain de la Capital Economics. Din punct de vedere geopolitic, aceste reduceri arată, de asemenea, „sprijinul grupului pentru Rusia,” care va beneficia astfel de prețuri mai bune pentru a compensa impactul sancțiunilor occidentale.

Pentru americani, decizia OPEC+ va aduce prețuri mai mari la pompe și noi dificultăți financiare pentru americani, frustrați de eforturile continue ale lui Biden de a reduce producția de petrol și gaze din SUA. Mișcarea grupului țărilor producătoare de petrol este considerată o palmă dată Administrației Biden și adâncește prăpastia care s-a creat de ceva vreme între Washington și Riad, potrivit Forbes.

Între timp, Goldman Sachs a estimat că Inflation Reduction Act, o lege a energiei verzi care a fost aprobată cu voturi doar ale congresmanilor democraților anul trecut, urmează să coste 1,2 trilioane de dolari, de peste trei ori mai mult decât estimarea făcută de Casa Albă și Biroul de buget al Congresului.

Proiectul de lege a fost menit să stimuleze investițiile tradiționale în combustibili fosili și energie curată, dar senatorul democrat din Virginia de Vest, Joe Manchin, a afirmat că Casa Albă „folosește legea pentru a promova o agendă partizană care ignoră atât securitatea energetică, cât și securitatea fiscală.”

Manchin a declarat că „ideologi nealeși” canalizează miliarde în artere de energie curată care sunt efectiv blocate – procesul de autorizare pentru proiectele eoliene și solare durează 10 ani sau mai mult – în loc să intensifice și producția de petrol și gaze în SUA, ceea ce ar economisi bani americanilor.

Scandalul documentelor secrete. Planul inițial al lui Biden era acela de a-și anunța candidatura pentru realegerea în funcția de președinte după sărbătorile de iarnă de anul trecut. Anunțul a fost deturnat însă de un material exploziv prezentat de postul CBS care anunța, la mijlocul lunii ianuarie, că mai multe documente clasificate din perioada în care Joe Biden era vicepreşedinte sub Barack Obama au fost descoperite, în toamna anului 2022, într-un birou privat ținut de democrat la think-tank-ul Penn Biden Center for Diplomacy and Global Engagement. Între aceste se aflau 10 materiale clasificate, inclusiv note şi rapoarte de informare ale serviciilor secrete americane, care acopereau subiecte precum Ucraina, Iran şi Marea Britanie.

Documentele clasificate găsite în biroul privat al lui Biden sunt datate între 2013 şi 2016, din perioada în care Biden era numărul doi de la Casa Albă. Ele au fost găsite în trei sau patru cutii ce conţineau şi documente neclasificate, dar care intră sub incidenţa Legii privind documentele prezidenţiale.

Documentele din biroul privat al lui Biden au fost descoperite în data de 2 noiembrie 2022, cu doar şase zile înainte de alegerile de la jumătatea mandatului, dar chestiunea a devenit publică abia la 9 ianuarie anul acesta, în urma unor scurgeri către presă.

Ulterior, persoane familiare cu descoperirea documentelor au declarat că echipa juridică a preşedintelui Biden a găsit un alt lot de acte guvernamentale în momentul în care a făcut căutări într-o a doua locaţie, respectiv în garajul casei sale din Wilmington, în Delaware.

Potrivit surselor, în al doilea lot de documente s-au găsit şi unele clasificate, ceea ce înseamnă că nu trebuiau să se afle acolo. Ulterior, unul dintre avocații președintelui a mai descoperit un document secret într-una din încăperile locuinței din Delaware.

Sub presiunea dreptei și a opiniei publice, procurorul general Merrick Garland l-a numit investigator special în acest caz pe Robert Hur, după ce a făcut același lucru anul trecut în cazul fostului președinte, republicanul Donald Trump. (Mai multe documente au fost găsite în urma unui raid al agenților FBI la reședința din Mar-a-Lago a fostului lider de la Casa Albă în august 2022).

În contextul în care democrații și presa liberală l-au criticat vehement pe Trump pentru documentele luate de la Casa Albă la finalul mandatului, analiștii americani au vorbit despre „gafa rușinoasă” a celor din Team Biden. Pe neașteptate, președintele democrat a fost aruncat în mijlocul unui scandal uriaș la mijloc de mandat, lucru care îi va distrage atenția de la agenda sa și îi va complica șederea la Casa Albă într-o perioadă în care trebuie să colaboreze cu o Camera a Reprezentanților dominată de republicani.

Iar scandalul nu pare să dispară curând. Democratul Mark Warner, președintele Comisiei de Informații a Senatului, i-a reproșat zielele trecute lui Biden că a ascuns informații despre materialele secrete găsite în posesia sa, declarând că răspunsul Casei Albe „nu ține” și sugerând că Congresul ar putea emite citații pentru a obține ceea ce dorește.

Investigațiile vizând familia Biden. Republicanii din Camera Reprezentanților continuă să cerceteze documentele bancare care arată, susțin ei, un flux constant de dolari din China către membrii familiei Biden.

Până acum, Comitetul de Supraveghere a dezvăluit că peste un milion de dolari transferați de o companie legată de Particul Comunist din China au ajuns la Hunter Biden, James Biden, fratele președintelui și Hallie Biden, văduva lui Beau Biden, fiul președintelui care a murit în 2015. Există și plăți către un „alt Biden,” încă necunoscut, dar care s-ar putea dovedi a fi însuși președintele american.

Republicanii implicați în anchetă spun că transferurile de bani sugerează trafic de influență, deoarece nu par să fi fost prestate alte servicii în schimbul banilor primiți.

De asemenea, Hunter Biden este cercetat penal de către biroul procurorului din Delaware pentru posibilă fraudă fiscală, lobby ilegal în străinătate, spălare de bani și declarații false în legătură cu consumul de droguri pe un formular de cumpărare de arme.

Hunter ar fi scris în mai multe documente – recuperate de pe laptopul său abandonat într-un atelier din Delaware – că a plătit tatălui său până la „jumătate” din venitul său. Hunter l-ar fi implicat adesea pe Joe Biden în relațiile sale de afaceri, atât în timpul când democratul era vicepreședintele Americii, cât și după ce a părăsit funcția de la Casa Albă, în 2017. Liderul democrat a negat constant că s-ar fi aflat la curent cu afacerile fiului său.

„Este vorba de Foreign Corrupt Practices Act, mită, evaziune fiscală, acuzații legate de arme, conspirație, obstrucție, spionaj cu utilizarea documentelor secrete furate de la Casa Albă în timpul lui Obama pentru tranzacțiile sale cu Ucraina și China,” a spus Mike Davis, fost consilier șef pentru nominalizări în Comitetul Judiciar al Senatului și președinte al Article III Project, referindu-se la potențialele acuzații împotriva lui Joe Biden.

„Biden a fost sărac când era senator. Era sărac când a plecat. Și dintr-o dată este foarte bogat. Nu din cauza inteligenței sau farmecului său. Cum a făcut acei bani?”

New York Post a reamintit recent că, în octombrie 2020, ziarul a relatat că laptopul lui Hunter a inclus un e-mail din mai 2017 de la asociatul său James Gilliar, care propunea ca „big guy” să primească 10% din veniturile obținute din parteneriatul cu CEFC. Un alt fost asociat al lui Hunter Biden, Tony Bobulinski, a mărturisit că s-a întâlnit cu Joe Biden în aceeași lună pentru a discuta despre aranjamentul CEFC. Atât Bobulinski, cât și Gilliar l-au identificat pe Joe Biden drept cel numit „big guy.”

Hunter și James Biden au primit în cele din urmă cel puțin 4,8 milioane de dolari în 2017 și 2018 de la CEFC – o componentă a inițiativei „Belt and Road” a guvernului de la Beijing, o companie care nu mai există în prezent, potrivit Washington Post.

Joe Biden s-a întâlnit, de asemenea, în calitate de vicepreședinte al SUA, cu asociații rudelor sale din Mexic, Kazahstan, Rusia și Ucraina – și șeful lui Hunter de la o altă afacere chineză numită BHR Partners.

Balonul chinez de spionaj. Balonul-spion chinezesc care a traversat teritoriul SUA la începutul acestui an a reuşit să capteze imagini şi să colecteze unele informaţii despre semnalele electronice de la centre militare americane pe care le-a transmis în timp real la Beijing, au relatat NBC News şi CNN la începutul acestei săptămâni. Informaţiile colectate de China se referă în principal la semnale electronice, care pot fi captate de la sistemele de armament sau din comunicaţiile personalului bazei.

Dezvăluirile sunt un moment umilitor pentru Administrația Biden, care inițial nu a descoperit balonul, iar după ce l-a observat a ezitat câteva zile înainte de a-l doborî deasupra Oceanului Atlantic.

Iar chestiunea a devenit și mai delicată după ce o sursă familiarizată cu această chestiune a declarat pentru CNN că balonul era capabil să transmită informaţii înapoi la Beijing în timp real, iar guvernul american încă nu ştie cu siguranţă dacă guvernul chinez putea şterge datele balonului pe măsură ce le primea. Acest fapt ridică suspiciunea că există informaţii pe care balonul ar fi reuşit să le adune şi despre care SUA încă nu ştiu la ce se referă.

Arestarea unui ziarist american în Rusia. Serviciul rus de securitate internă FSB a anunţat joia trecută că un reporter al cotidianului american The Wall Street Journal, Evan Ghershkovich, a fost reţinut în oraşul Ekaterinburg din Urali, fiind suspectat de spionaj. Instanța a dispus ulterior ca Gershkovici să fie ținut în arest preventiv timp de aproape două luni, până la 29 mai.

FSB a precizat că „a oprit activităţile ilegale ale cetăţeanului american Gershkovich Evan, născut în 1991, corespondent al biroului din Moscova al ziarului american The Wall Street Journal, acreditat la Ministerul rus de Externe, care este suspectat de spionaj în interesul guvernului american.”

În comunicat se precizează că Gershkovich a fost însărcinat „de partea americană” să adune informaţii despre „activităţile uneia dintre întreprinderile complexului militar-defensiv,” dar FSB nu a furnizat nicio dovadă în acest sens.

Ultimul articol publicat de jurnalist în Wall Street Journal datează din 28 martie şi este o analiză semnată alături de colegul său de la Berlin, Georgi Kantchev, intitulată „Economia Rusiei începe să se destrame – Investiţiile sunt în scădere, forţa de muncă este redusă, bugetul este comprimat. Oligarh: ‘Nu vor fi bani anul viitor.’”

Arestarea lui Gershkovich este de natură să crească presiunea pe Administrația Biden pentru a-și intensifica eforturile de a-i aduce acasă atât pe ziaristul reținut de ruși, dar și pe ceilalți americani aflați în custodia Moscovei. În timp ce liderii altor națiuni au denunțat mișcarea agresivă a Rusiei, Joe Biden nu a declarat nimic în privința tragerii Rusiei la răspundere pentru arestarea ziaristului american.

Colapsul Silicon Valley Bank. La începutul lunii martie, autoritățile de reglementare financiară au închis Silicon Valley Bank, un jucător major în comunitatea tehnologică și de capital de risc și cea de-a 16-a bancă ca marime din Statele Unite, și au preluat controlul asupra depozitelor sale. Anunțul a fost făcut de Federal Deposit Insurance Corp (FDIC), în ceea ce reprezintă cel mai mare faliment bancar din SUA de la criza financiară globală de acum mai bine de un deceniu.

Banca – care a fost înființată în 1983 și a avut birouri în 13 țări și regiuni, între care Canada, Insulele Cayman, China, Hong Kong, India, Israel, Statele Unite și Uniunea Europeană – s-a prăbușit după ce deponenții, mulți dintre ei oameni bogați și celebrități, s-au grăbit să-și retragă bani din cauza temerilor privind siguranța băncii și să-i depoziteze în bănci mari, precum JPMorgan sau Bank of America.

Această fugă la ghişeele Silicon Valley Bank a luat prin surprindere pieţele financiare şi a şters peste 100 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a băncilor americane.

Închiderea Silicon Valley Bank a fost anunțată de FDIC, marcând cel mai grav eșec al instituțiilor financiare din SUA din aproape 15 ani. Ultimul faliment bancar american de o asemenea amploare a fost cel al Washington Mutual în 2008, care avea active de 307 miliarde de dolari.

Pe site-ul său, compania cu sediul central în Santa Clara, statul California, a indicat că are active totale de aproximativ 221 miliarde de dolari și depozite totale de 342 miliarde de dolari. FDIC a precizat că nu este clar ce parte din aceste depozite se află peste limita de asigurare.

Prăbușirea SVB, un jucător cheie în comunitatea tehnologică și de capital de risc, lasă companiile și persoanele bogate în mare parte nesigure de ceea ce se va întâmpla cu banii lor. Colapsul băncii californiene ar putea afecta negativ inovația susțin unele voci – SVB era cunoscută pentru sprijinirea startup-urilor, lăsând o gaură pe care alte bănci s-ar putea să nu se grăbească să o umple, afirmă unii analiști.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat în acel moment că lucrează îndeaproape cu organismele de reglementare din domeniul bancar pentru a răspunde la colapsul Silicon Valley Bank şi a-i proteja pe deponenţi, dar a precizat totuşi că nu este avută în vedere o salvare a băncii via o injecţie de fonduri publice.

„Vrem să ne asigurăm că problemele care există la o bancă nu se răspândesc la altele care sunt sănătoase,” a spus Yellen. „Suntem foarte conştienţi de problemele pe care le au deponenţii. Mulţi dintre ei sunt firme mici, care au angajaţi în întreaga ţară. Desigur, acesta este un motiv de îngrijorare.”

Gura de oxigen

Acestea sunt doar câteva dintre crizele care afectează Casa Albă și care au făcut ca rata de popularitate a președintelui Biden să se se apropie de cel mai scăzut nivel al mandatului său. Agregatorul de sondaje RealClearPolitics indica marți că liderul democrat este văzut favorabil de doar 41.8% dintre americani, în timp ce 52.6% au o opinie negativă despre performanțele sale în funcție. Este o diferență de -10.8 puncte procentuale.

Cea mai scăzută rata de aprobare a apărut în sondajul făcut de Quinnipiac (37%), în timp ce anchetele Marquette și Quinnipiac au dezvăluit cel mai mare procent de americani care au o părere negativă despre performanțele lui Biden în Biroul Oval, respectiv 56%.

Sondajul realizat de Marquette a indicat cea mai mare diferență între rata de nefavorabilitate și cea de aprobare pentru Biden, respectiv de – 15 puncte.

Nu este așadar de mirare că inculparea lui Trump și spectacolul media care îl însoțește pică perfect pentru președintele Biden, care scapă (cel puțin temporar) de scrutinul presei și al analiștilor. Drama legală a fostului președinte îi aduce beneficii politice imense actualului lider de la Casa Albă. Este o gură de oxigen de care Biden avea nevoie în acest moment. Departe de lumina reflectoarelor, care acum se concentrează doar pe Trump, Team Biden se poate regrupa și poate plănui mai eficient pașii următori, inclusiv anunțând participarea politicianului democrat la cursa pentru Casa Albă în 2024.

Surse: FoxNews, Washington Post, NBC News, CNN, FoxNews, FoxBusiness, RealClearPolitics

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...