De ce-l ține președintele Iohannis în brațe pe Bode-plagiatorul

De neînțeles de ce președintele Klaus Iohannis, promotorul ”României educate”, cel care a proclamat ”toleranță zero față de plagiat”, îl ține încă în brațe pe ministrul de interne, Lucian Bode, în cazul căruia Comisia de Etică a Universității Babeș – Bolyai a pronunțat un verdict clar de plagiat, adică de furt intelectual.  Comisia a constatat miercuri, 11 ianuarie, că ”teza este profund viciată”. De o săptămână, Bode se agață de funcție, se victimizează, acuză comploturi imaginare ale USR și lansează acțiuni ridicole în justiție pentru a apăra ceea ce nu poate fi apărat. Un plagiat este un plagiat, dovedit deja cu probe clare de jurnalista Emilia Șercan. Bode a furat munca altora atunci când și-a întocmit lucrarea de doctorat în proporție de aproximativ 18%, după cum susține Șercan în ancheta publicată de pressone.

Premierul Nicolae Ciucă, el însuși acuzat de plagiat, nu are nici un interes să-i forțeze ministrului de interne demisia pentru a nu se împușca singur în picior. Vulnerabilitatea comună îi condamnă pe Ciucă și pe Bode să facă din furtul intelectual o virtute, o condiție a prezenței în Guvern. N-ai furat măcar o pagină în viața ta de doctor, n-ai ce căuta la Palatul Victoria. Deci solidaritatea între plagiatori este de înțeles, dacă pleacă unul, automat va fi pusă în discuție și funcția celuilalt.

Totuși, cum se face că președintele Iohannis tolerează plagiatul dovedit, confirmat de o echipă de experți de la o universitate prestigioasă, cum este UBB? Cum se explică oare complicitatea sa cu furtul, fie și intelectual, dar tot furt se cheamă? Ce-l leagă atât de tare de Bode? Afacerea BMW? Se teme că, dacă-i va forța demisia, ministrul de interne ar putea vorbi? Ce știe Bode? Cum a ajuns prietenul președintelui să câștige un contract cu Poliția Română pentru achiziția a 600 de BMW-uri în valoare de aproape 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro)? Câtă vreme președintele nu-și explică ”toleranța maximă” față de plagiat, deși a promis ”toleranță zero”, astfel de suspiciuni sunt perfect legitime. Trebuie să existe o explicație a nepăsării prezidențiale.

Unii ar putea spune că președintele tace la fel cum a procedat în numeroase situații când a amânat luni de zile un deznodământ altfel prezivibil. Doar două exemple: cazul Câmpeanu, fost ministru al educației acuzat tot de plagiat, sau cazul Hossu de la DIICOT, cu soț condamnat pentru corupție. În ambele a dormit în papuci luni de zile, la fel ca acum, până când bomba i-a explodat în față. Indolență? Prostie? Complicitate vinovată? Indiferență crasă față de problemele guvernării? Președintele să ne spună. Sigur, tot președintele s-ar putea justifica astfel: sunt cu spatele la zid, n-am soluții. Dacă pleacă Bode de la guvern, pleacă și din funcția de secretar general PNL? Dacă deschid precedentul ăsta, risc să rămân și fără premierul Ciucă, și fără lider PNL și uite așa se dărămă toată șandramaua. În locul lor, Klaus Iohannis nu are pe cine să pună, nici la guvern, nici la partid.

Așa se întâmplă când construiești ceva pe minciuni, pe falsuri, pe marionete. La un moment dat, edificiul puterii ridicat pe o fundație șubredă se prăbușește. Bode ar fi trebuit să plece încă de la eșecul Schengen, altă operațiune vastă de cosmetizat realitatea. Efectele le vedem azi: DNA ridică vameși acuzați de corupție din vămile românești cu zecile. Corupția din vămi, pe care ministrul de interne a băgat-o sub preș și a negociat politic cu Comisia Europeană rapoarte false despre cât de bine sunt apărate granițele României, a pușcat în altă parte. Putregaiul din România s-a văzut în cohortele de migranți aterizați în Austria, din cauza cărora am ratat intrarea în spațiul de liberă circulație. În ultimul dosar DNA sunt vizați angajați din vămi și din punctele de trecere a frontierei suspectați că ar fi luat șpagă între 20 și 250 de euro pentru a facilita trecerea ilegală a unor cetățeni moldoveni care voiau să ajungă în Germania. Aceste rețele vaste de corupție s-au născut ieri? Numai pentru patronajul furtului din vămi de către un hoț de litere, Bode ar trebui să fie deja în lada de gunoi a politicii.

Alții vor spune poate că președintele Iohannis tace pentru că suntem în plin sezon de schi. Fals. Zăpadă mai există doar în poze. La cum arată vremea, cu 20 de grade afară în ianuarie, alta ar putea fi explicația: s-a deschis sezonul de golf la Pianu. Lăsând glumițele la o parte, adevărul trist este că avem un președinte care patronează de ani buni un sistem catastrofal, în care contraselecția a ajuns regulă, politicieni de proastă calitate populează guvernul și partidul în masă critică iar societatea este sub anestezie mediatică. Marile partide au cumpărat presa cu bani cash pentru a nu pune în discuție nici un moment impostura generalizată. Aici ajungem de fapt la cheia problemei. Ne învârtim într-un cerc vicios. Câtă vreme nu există presiune din partea opiniei publice, nici președintele Iohannis sau premierul Ciucă nu se simte dator să ia măsuri. Problema Bode nu există decât într-o bulă mică. În afara ei, în spațiul mediatic controlat perfect de televiziunile cumpărate, liniște totală. Iar democrațiile, știm deja, mor în liniște.

Cea mai bună dovadă că lucrurile stau așa este că și atunci când un partid mic, din opoziție, ca USR, îi cere ministrului Bode demisia, televiziunile cumpărate întorc repede mesajul și-l scot pe ministrul Bode victima ”reziștilor”. ”Reziștii continuă asaltul la adresa puterii. Apar noi dezvăluiri din campania de denigrare a membrilor Guvernului, în special a ministrului de Interne, Lucian Bode. Asociația Voci pentru Democrație și Justiție anunță că face plângere penală împotriva ministrului Bode”, scrie România TV într-un text delirant, menit să-l apere pe ministrul de interne. În septembrie 2022, Recorder a dezvăluit că România TV a creat cu banii primiți de la PNL o adevărată ”fabrică de jurnalism la comandă” și cum au existat situații în care ”pe site-ul RTV s-au publicat chiar și opt știri plătite într-o singură zi.”

În acest mecanism infernal de societate trucată propagandistic, Lucian Bode nu va simți niciodată nevoia să plece și se va agăța de putere cu orice preț. La fel procedează premierul Nicolae Ciucă, cu satârul plagiatului deasupra capulului sau alți impostori din guvern. Sfidează. Există o anumită solidaritate a mediocrităților, care se sprijină și promovează reciproc. Numai că minciuna nu poate ține la nesfârșit, așa cum n-a ținut nici în cazul Florin Roman, Sorin Câmpeanu sau alți plagiatori. Demisia lui Bode este inevitabilă, nu mai poate fi salvat de nimeni, este doar o chestiune de timp. Cu zero autoritate și legitimitate în Guvern, protectorul lui Silviu Mănăstire în PNL, Bode are zilele numărate. N-a făcut față poziției de secretar general în PNL, nemulțumirile interne sunt în creștere, comunicarea cu filialele minimă.  Bode tace când protejatul său, Mănăstire, este acuzat de violență domestică sau că a amenințat și agresat verbal alți liberali. O tăcere complice, inadmisibilă. Cu fiecare zi de agonie prelungită, imaginea PNL și a Guvernului mai pierde câteva procente.

Totuși, de ce-l ține președintele Klaus Iohannis în brațe? De ce nu a luat nici o poziție până acum și ce mai așteaptă pentru a face puțin mai respirabil aerul în Guvernul său? Să ne spună, din nou, președintele României Educate. Are această obligație față de public.

Notă: Sigur, președintele Iohannis nu-l poate demite în mod formal, Constituția nu-i permite. Dar sunt atâtea moduri de a-și exercita autoritatea prezidențială. Poate să-l cheme la Cotroceni pe Lucian Bode și să-i ceară demisia sau o poate forța printr-o luare de poziție publică. Poate încuraja partidul să facă curățenie la vârf. Nu a făcut nimic din toate astea până acum. Iar Bode nu va face nici un gest din proprie inițiativă câtă vreme simte că are susținere tacită la Cotroceni.