De ce mor mai puțini de COVID în Europa de Est?

În timp ce Europa de Vest numără zeci de mii de decese cauzate de coronavirus, în partea centrală și de est a continentului pandemia pare controlată, iar viața socială își croiește drum printre măsurile preventive, scrie agenția EFE, citată de Rador.

Diferența este clară analizând numărul de decese la un milion de locuitori: în Belgia sunt 792, în Spania 589, în Italia 528, în Regatul Unit 522, iar în Franța 419. În schimb, în ​​Austria sunt 71, în România 57, în Ungaria 46, în Cehia 28, în Croația 23, în Bulgaria 15 și în Slovacia 5, conform datelor de la Universitatea Johns Hopkins.

Numărul mai mic de infectări, spitalizări și decese a făcut posibil ca, în această regiune, viața publică să revină mai devreme, deși cu pași mici, la o anumită normalitate, odată cu redeschiderea magazinelor, barurilor și a școlilor și, în curând, a evenimentelor cu public și a granițelor.

Pandemia a ajuns mai târziu

Noroc pur și simplu, acțiunea rapidă a autorităților, un contact redus între generații, deconectarea de marile centre globale, cum ar fi China, unde a apărut pandemia, sunt câteva dintre explicațiile oferite pentru EFE de către experți de top din zonă.

În timp ce în Italia, Regatul Unit și Spania, primele cazuri au fost depistate în ianuarie, în Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia, acestea au apărut abia în prima săptămână a lunii martie. Acest răgaz a asigurat un interval prețios pentru a evalua ce se întâmpla în Occident și pentru a lua măsuri într-un stadiu incipient.

În Austria, vecină a Italiei, COVID-19 a ajuns la sfârșitul lunii februarie, și norocul a fost de partea ei, explică Thomas Czypionska, expert în politici de sănătate, la Institutul de Studii Superioare din Viena.

Mai întâi, tinerii

Focarul principal în Austria a apărut în orașe din apropierea nordului Italiei, foarte frecventate de schiori, adică în principal de tineri, care au rezistat mai bine la virus. Austria a avut, de asemenea, avantajul că focarul a izbucnit în orașe mici, ca Ischgl, cu mai puțin de 1.500 de locuitori, și într-o regiune alpină slab populată, cum ar fi Tirolul.

Este foarte diferit când focarul apare într-o metropolă bine conectată cu restul teritoriului, cum ar fi Madridul sau Milano. La aceasta se adaugă faptul că, în Europa Centrală, contactul între generații este mult mai redus, deoarece tinerii devin independenți mai devreme, și astfel schiorii nu și-au infectat părinții sau bunicii, explică Czypionska.

„În Austria am avut marele avantaj că virusul s-a răspândit mai întâi la o grupă de vârstă al cărei risc este foarte mic”, explică expertul austriac.

Populație îmbătrânită

Factorul vârstei este evidențiat și de Atanas Mangarov, șeful secției de pediatrie de la Spitalul de boli infecțioase de la Sofia.

Acest epidemiolog bulgar susține că în țara sa există proporțional mai puțini vârstnici: speranța de viață în Bulgaria, de 75 de ani, este cea mai mică din Uniunea Europeană, cu 4 ani sub media comunității și cu 8 ani sub cea din Italia sau Spania.

Mai puțini oameni în vârstă înseamnă mai puțini pacienți vulnerabili și mai puțini morți, motivează Mangarov.

Restricții fără contagiere

Cele mai multe țări din regiune au instituit restricții de circulație, la mijlocul lunii martie, când se înregistrase un singur deces, cum ar fi Austria sau Ungaria, sau niciunul, și doar câteva sute de cazuri (de infectare). „În aceste țări s-a impus o carantină foarte timpurie, fie după primul deces, fie înainte”, explică Gabriella Lantos, fosta directoare a Spitalului Róbert din Budapesta.

Slovacia și Republica Cehă au fost printre primele țări din Europa care și-au închis granițele, în martie, și au impus restricții de circulație, măsuri pe care le-au luat apoi și ceilalți din regiune.

Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, recunoaște că aceste măsuri au fost esențiale. „România a luat măsuri foarte timpurii și ferme, de la depistarea primelor cazuri”, confirmă eapentru EFE.

Aceste restricții într-un stadiu foarte timpuriu al pandemiei au permis o organizare mult mai bună și protejarea unităților vulnerabile, cum ar fi azilurile de bătrâni și spitalele, spune pentru EFE croatul Ivan Djikic, biochimist și specialist în biologie moleculară.

Mai puțină globalizare

Un alt factor cheie este faptul că regiunea, fără porturi mari și cu aeroporturi de dimensiuni medii, nu este la fel de conectată la alte centre globale. Cel mai mare aeroport din regiune este, de departe, Viena, cu aproximativ 27 de milioane de pasageri, departe de cele 126 de milioane de pe ambele aeroporturi din Londra sau de cele 108 milioane de la Paris.

„Conexiunile cu China sunt foarte limitate în Europa de Est în comparație, de exemplu, cu Italia, care are o puternică legătură cu Beijingul, între altele, pentru industria sa textilă, și este una dintre puținele țări europene care are zboruri directe de la Roma la Wuhan”, explică Czypionska.

Cu toate acestea, unele dintre aceste țări au primit înapoi mulți dintre cetățenii lor care lucrează în mod regulat în țări puternic afectate de virus, precum Italia, Spania sau Regatul Unit, fără ca acest lucru să ducă la o explozie de cazuri.

Peste 1,3 milioane de români s-au întors acasă în timpul pandemiei, de exemplu, și deși se crede că virusul a ajuns în România din Italia, situația a rămas sub control. Deși încă nu există o explicație clară pentru acest lucru, Azoicăi consideră că s-ar putea datora, în parte, faptului că genotipul virusului care a ajuns în România se extinde într-un ritm mai lent decât cel din alte zone.

Mai multă disciplină

Câțiva experți sunt de acord că europenii din est au acceptat într-un mod mai disciplinat restricțiile pe care le-ar fi putut considera excesive, deoarece au fost impuse într-un stadiu foarte timpuriu. „Au fost zile în care circulația oamenilor în Budapesta s-a redus cu 90%, fără a exista restricții foarte severe”, își amintește Gabriella Lantos.

Potrivit acestei experte maghiare, în țările ex-comuniste se respectă mai mult ordinele guvernului și, în plus, nu au existat campanii antivaccinare sau care să pună în discuție principiile științifice.

Václav Horejsi, profesor de genetică moleculară la Academia Cehă de Științe, evidențiază, de asemenea, această ecuație de reacție rapidă și disciplină. „Dacă măsurile ar fi fost aplicate cu o săptămână sau două mai târziu, am fi experimentat o catastrofă similară cu cele din Regatul Unit, Italia, Belgia sau Spania”, crede Horejsi.

Croatul Djikic subliniază diferențele culturale dintre Europa de Est și Spania sau Italia: „contactele personale numeroase” și „cultura intimității” îmbrățișărilor și sărutărilor, în aceste țări, „au determinat o răspândire foarte rapidă și imperceptibilă a virusului”.

Prea devreme pentru concluzii

Cu toate acestea, epidemiologul sârb Zoran Radovanovic consideră că este prea devreme să tragem concluzii, deoarece se știe prea puțin despre virus. „Fără o investigație detaliată, ar fi neserios să dăm răspunsuri categorice”, recunoaște el pentru EFE, amintind că extinderea COVID-19 are loc în valuri și acum Rusia înregistrează un val puternic.

„Ar trebui să așteptăm să treacă acest val și următorul, și abia apoi să trecem la comparații. Se poate întâmpla să fi fost afectat mai întâi Occidentul și mai târziu Estul”, concluzionează el.

Sursa: EFE/ Rador/ Traducerea: Cristina Zaharia