De ce nu au reuşit ruşii de la Alro să vândă pe piaţa de capital pachetul majoritar al producătorului de aluminiu evaluat la aproape 1 miliard de euro

Eşecul ofertei de vânzare a aproape 54% din acţiunile producătorului de aluminiu Alro Slatina, deţinut de oligarhul rus Vitali Maşitski prin intermediul companiilor Vimetco şi Conef, este rezultatul mai multor conjuncturi negative internaţionale şi locale, arată o analiză G4Media.ro. Pe plan extern, în ultimele luni mai multe oferte publice iniţiale au eşuat din cauza condiţiilor dificile din piaţă, SUA au impus sancţiuni afacerilor unor oameni de afaceri ruşi, iar razboiul comercial dintre SUA şi Europa afectează direct piaţa aluminiului. Pe plan intern, incertitudinea legată de viitorul fondurilor de pensii private (Pilon 2) a dus la dezinteresul acestor investitori-cheie în oferta Alro, iar preţul cerut de acţionari a fost considerat de restul investitorilor instituţionali mult prea ridicat.

• De notat că ALRO a fost în centrul unui mare scandal public în mandatul președintelui Băsescu, acuzat că ar fi ajutat compania să obțină energie ieftină, la intervențiile Elenei Udrea și ale fostului său soț, Dorin Cocoș. Vezi aici mai multe detalii.

La factorii externi care au dus la eşecul ofertei Alro contribuie şi „evoluţia nefavorabilă a preţului aluminiului în ultimele trei luni, când a scăzut cu peste 15%, şi contextul nefavorabil la nivelul pieţelor de capital emergente, acestea regăsindu-se pe o tendinţă descendentă de la începutul anului”, a declarat pentru G4Media.ro Gabriel Aldea, şeful departamentului de brokeraj al TradeVille.

În paralel, decizia ruşilor de a încerca să cedeze controlul pe bursă al Alro vine în contextul în care SUA au impus sancţiuni asupra afacerilor mai multor oligarhi ruşi precum Vladimir L. Bogdanov, Oleg V. Deripaska, Suleiman A. Kerimov, Igor A. Rotenberg, Kirill N. Shamalov, Andrei V. Skoch şi Viktor F. Vekselberg.

Ar putea exista posibile sancţiuni americane şi asupra proprietăţilor din Uniunea Europeană ale lui Vitali Maşitski, proprietarul Alro, arată o analiză a Ziarului Financiar. În aceste condiţii, vânzarea pe bursă a pachetului majoritar al producătorului de aluminiu a dus la percepţia investitorilor că proprietarul rus este forţat să vândă, ceea ce a scăzut preţul pe care aceştia erau dispuşi să-l plătească.

La polul opus, Alro a propus un preţ maxim al ofertei de 6,18 lei/acţiune, ceea ce estima valoarea companiei la aproape 1 miliard de euro. Astăzi, de exemplu, acţiunile Alro s-au vândut cu 3,4 lei, ceea ce estimează valoarea acesteia la puţin peste jumătate de miliard de euro. „Preţul cerut de vânzători a fost considerat prea ridicat, în special de investitorii instituţionali. Este posibil ca aceştia să fi aşteptat un discount mai ridicat”, spune Aldea, în contextul în care preţul minim acceptat de vânzători a fost de 3,5 lei/acţiune. Acesta a dat exemplul ofertelor desfăşurate de Fondul Proprietatea pentru companiile din portofoliu, unde discountul pentru companiile listate era în unele cazuri şi de peste 10-12%.

La lista elementelor nefavorabile care au influenţat oferta Alro se adaugă şi inactivitatea fondurilor private de pensii, care sunt investitori –  cheie în cazul ofertelor publice de talie mare. „Printre cauzele care au determinat prudenţa din partea investitorilor ar putea fi volatilitatea rezultatelor financiare ale Alro în ultimii ani (în prezent o situaţie financiară bună, însă în urmă cu 3 ani societatea înregistra pierderi), riscurile induse de războiul comercial cu China şi UE şi, nu în ultimul rând, de perioada mai apatică pe care o traversează piaţa locală”, spune Alin Brendea, director general adjunct la Prime Transaction.

Luând în calcul conjunctura externă, oferta Alro a fost afectată negativ de sensibilitatea pieţelor de capital din ultimele cinci luni, când mai multe companii internaţionale şi-au retras ofertele de listare de pe piaţă, citând condiţii nefavorabile în piaţă:

• Grupul industrial elveţian Oerlikon a oprit oferta publică iniţială în iulie din cauza volatilităţii din piaţă
• Conglomeratul chinez HNA, proprietarul Gategroup şi Swissport, a anulat două oferte publice iniţiale în Elveţia în martie şi aprilie, citând diferenţe de evaluare a preţului în condiţiile actuale de piaţă
• Compania franceză Affluent Medical a anulat în iunie oferta publică iniţială din cauza condiţiilor dificile din piaţă
• Retailerii de îmbrăcăminte turci DeFacto şi Boyner Perakende au anulat în mai ofertele publice iniţiale, citând cererea scăzută din cauza volatilităţii ridicate din pieţele emergente
• Producătorul de sticlă Consol din Africa de Sud a anulat în aprilie listarea pe piaţă din cauza condiţiilor de piaţă nefavorabile

Gheorghe Dobra, directorul general al Alro, nu a răspuns solicitărilor G4Media.ro pe această tema.

Context. Grupul Alro, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa, a înregistrat, în 2017, un profit net consolidat de 391 de milioane de lei (84,5 milioane de euro), în creștere față de cele 71,5 milioane de lei (15,5 milioane de euro) în 2016. Totodată, cifra de afaceri de anul trecut a fost de 2,7 miliarde de lei (583 de milioane de euro), față de 2,3 miliarde de lei (497 de milioane de euro) în anul precedent. Sunt cele mai ridicate rezultate din ultimii zece ani, spun oficialii Alro.

Compania are o capacitate de producție instalată de 265.000 tone pe an (tpa). Din Grupul Alro fac parte producătorul de aluminiu Alro, producătorul de alumină Alum, societatea minieră de extracție de bauxită Sierra Mineral Holdings I, procesatorul de produse extrudate Vimetco Extrusion, precum și Conef, Global Aluminium și Bauxite Marketing.

Aproximativ 6% din acţiunile Alro sunt listate pe Bursa de Valori Bucureşti.

Foto: Vitali Maşitski (sursa: Galeriile Tretiakov)