De ce oamenii din țările nordice sunt cei mai fericiți și ce putem învăța de la ei?/ Taxarea progresivă și calitatea instituțiilor, printre factorii principali

Fericirea și bunăstarea generală nu au legătură cu banii, dar au legătură cu portofelul, transmite Euronews.

Țările nordice câștigă întotdeauna când vine vorba de cursa fericirii. Pentru al șaptelea an consecutiv, Finlanda a ocupat primul loc în 2024, urmată de Danemarca și Islanda. Dar de ce sunt ele atât de constant fericite?

Unii spun că este din cauză că sunt mici, omogene și bogate. Cu câțiva ani în urmă, o lucrare de cercetare a sugerat chiar că este pentru că sunt genetic menite să fie mai fericite.

Dar, potrivit Raportului mondial al fericirii, astfel de teorii sunt inexacte.

Factorul banilor. Mai mulți bani înseamnă mai multă fericire?

Țările nordice sunt toate relativ bogate și fericite, dar nu toate națiunile relativ bogate sunt fericite ca cele nordice. Singapore, a treia cea mai bogată țară din lume, se află pe locul 26, în timp ce Arabia Saudită, una dintre cele mai bogate țări din lume, se află pe locul 27.

Un factor legat de bani pe care ar trebui să îl analizăm este faptul că țările nordice sunt cunoscute pentru că au niveluri scăzute de inegalitate a veniturilor, însă cercetătorii nu au dovedit că acest lucru se corelează de fapt cu o satisfacție ridicată a vieții.

Cu toate acestea, ceea ce au reușit să demonstreze este că, dacă inegalitatea veniturilor duce la neîncredere, atunci aceasta contribuie în mod direct la o satisfacție mai scăzută a vieții. Pur și simplu, oamenii chiar urăsc să se simtă înșelați.

Factorul genetic. Sunt nordicii biologic făcuți să fie mai fericiți? 

Chiar dacă răspunsul la această întrebare ar fi un da răsunător, acest lucru ar reprezenta doar o treime din imagine.

Știința ne spune de ani de zile că genetica joacă un rol în explicarea satisfacției oamenilor față de viața lor. Este ceea ce experții în fericire numesc „biomarkeri” ai fericirii.

Cu toate acestea, studiile ne spun că 60-70% din diferența de fericire dintre oameni este cauzată de factori de mediu, astfel încât doar restul de 30-40% este atribuibil geneticii.

Nu pentru că sunt națiuni „mici” și „omogene”

Autorii Rportului Mondial al Fericirii spun, de asemenea, că nu au reușit să demonstreze o relație între mărimea populației unei țări și satisfacția vieții.

Și, în plus, țările nordice nu sunt tocmai omogene. Aproximativ 8% din populația finlandeză este născută în străinătate, cam același procent ca în Danemarca, unde 7,5% este străină. Acest procent nu este foarte diferit de cel din țări precum Franța, unde imigranții reprezintă aproximativ 10% din populație.

Concluziile Raportului Mondial al Fericirii din 2018 au arătat că ponderea imigranților într-o țară nu are niciun efect asupra nivelului mediu de fericire al celor născuți pe plan local.

Dintre cele mai fericite țări, 10 de pe listă au avut în comun o pondere a imigranților de 17,2% în medie, ceea ce reprezintă aproximativ de două ori mai mult decât media globală.

Alte analize arată că efectul diversității etnice asupra încrederii sociale devine neimportant atunci când există instituții guvernamentale de calitate. Iar acest lucru ne conduce la elementul obligatoriu din spatele fericirii nordice: încrederea.

Editorul Raportului  profesorul John F. Helliwell, care lucrează la sondaje privind fericirea de peste 25 de an explică cum pot fi fericite națiunile în stil nordic.

„Răspunsul simplu este să fie la un nivel ridicat la toate cele șase variabile”, referindu-se la cei șase indicatori cheie din Raportul Mondial al Fericirii – PIB pe cap de locuitor, sprijin social, speranță de viață sănătoasă, libertate, generozitate și corupție.

„Dar acolo unde ei [nordicii] sunt cu adevărat în top, este la încredere și bunăvoință, atât în cadrul instituțiilor lor oficiale, cât și în comportamentul lor privat”.

Să fie din cauză că sunt omogen fericiți?

Pentru prima dată, Raportul Mondial al Fericirii de anul trecut a evaluat dimensiunea diferenței de fericire dintre jumătatea mai fericită și cea mai puțin fericită a populației. Un clasament mai ridicat înseamnă o inegalitate mai mică a fericirii.

Toate țările nordice se clasează pe un loc ridicat în ceea ce privește egalitatea, ceea ce înseamnă că inegalitatea fericirii este practic inexistentă. Cea mai mare parte a populației lor se consideră fericită.

„Și se pare că oamenii sunt mai fericiți trăind în țările în care decalajul de fericire este mai mic. Și unde este cel mai mic decalajul de fericire? Ei bine, în țările fericite”, a declarat Helliwell pentru Euronews Next.

În schimb, Afganistanul a avut, de asemenea, unul dintre cele mai mici decalaje de fericire din Raportul din 2023, „dar din cel mai prost motiv: nimeni nu este fericit”. A rămas cea mai nefericită țară în raportul 2024, recent publicat, pe locul 143.

Calitatea instituțiilor guvernamentale și generozitatea statului social

Acestea au un impact important și pozitiv asupra satisfacției în viață (atât de mult încât indicele de percepție a corupției poate funcționa ca un predictor pentru a determina cine va ajunge în fruntea sau în coada clasamentului fericirii).

Datele arată că oamenii sunt mai mulțumiți de viața lor în țările în care există calitate instituțională. Aceasta este de obicei împărțită în calitate democratică și calitate de livrare.

Aceasta din urmă este cea mai puternic legată de fericirea cetățenilor, potrivit Raportului: pensii bune, concedii parentale generoase, întreținere pentru bolnavi și persoane cu handicap, sănătate și educație gratuite, ajutoare de șomaj solide etc.

Instituțiile guvernamentale de calitate reușesc să facă ca nivelurile de inegalitate să fie foarte scăzute, iar acest lucru îi face pe oameni fericiți, deoarece simt că pot avea încredere în instituțiile lor publice.

„Încrederea este extrem de importantă”

Asta potrivit lui Helliwell. Unul dintre experimentele pe care le-au dezvoltat pentru a testa și a dovedi importanța încrederii este acela de a întreba oamenii dacă sunt de părere că portofelul lor va fi returnat dacă îl pierd.

Cercetătorii au comparat probabilitatea ca un respondent să creadă că portofelul pierdut îi va fi returnat cu scorul de satisfacție în viață. Rezultatele au arătat că cei care se așteptau ca portofelul să le fie returnat aveau o evaluare a vieții cu peste un punct mai mare pe o scară de la zero la 10.

Cu alte cuvinte, persoanele care aveau încredere că portofelul lor va fi returnat se considerau mai fericite decât cele care nu aveau încredere.

Reader’s Digest, o companie americană, a realizat un experiment similar la nivel global în 2021. Poți ghici care a fost orașul în care au fost returnate cele mai multe portofele? Helsinki.

Raportul folosește sondajul Gallup World Poll ca principală sursă de date și le cere respondenților să ofere o „evaluare generală a vieții” folosind imaginea mentală a unei scări, cu cea mai bună viață posibilă pentru ei ca fiind un 10 și cea mai proastă posibilă ca fiind un zero.

Valorile liberale sunt esențiale: taxarea progresivă și libertatea de a face alegeri de viață

Cercetătorii au descoperit o legătură puternică între impozitarea progresivă – o rată de impozitare care crește pe măsură ce crește valoarea impozabilă – și evaluarea de către oameni a gradului de fericire pe care îl au.

Impozitarea progresivă duce la fericire prin intermediul bunurilor publice și comune, cum ar fi asistența medicală, educația și transportul public, pe care impozitul contribuie la finanțarea acestora. Și, în cele din urmă, ați ghicit, încrederea. Oamenii au încredere că banii vor fi folosiți și distribuiți cu înțelepciune.

Din nou, în societățile mai egale, oamenii au mai multă încredere unii în alții. Iar încrederea socială contribuie la construirea unor instituții mai bune.

Cum rămâne cu ratele ridicate de sinucidere din țările nordice?

Dacă ne uităm la prevalența emoțiilor pozitive în diferite țări în rapoartele World Happiness, America Latină ocupă de obicei primele locuri, dar aceste țări nu se află nici măcar în primele 20 de locuri în clasamentul general al fericirii.

Pe de altă parte, țările nordice ies în evidență ca fiind cele mai fericite, dar nu este locul unde oamenii raportează cele mai frecvente emoții pozitive.

De fapt, modul în care se percep oamenii din țările scandinave este destul de melancolic.

Țările nordice au o asociere istorică cu rate ridicate de sinucidere. În 1990, de exemplu, rata sinuciderilor din Finlanda era atât de ridicată încât țara a creat și implementat prima strategie de prevenire a sinuciderilor din lume.

Astăzi, tendințele din regiune s-au îmbunătățit mult, dar Finlanda se află încă pe locul patru în ceea ce privește rata sinuciderilor în rândul tinerilor.

Helliwell spune că modelul fericirii „se potrivește perfect” cu statisticile regretabile.

De exemplu, măsura care califică calitatea guvernării „este foarte importantă pentru a susține satisfacția de viață a oamenilor, dar nu atât de importantă pentru a preveni sinuciderea”, a spus el.

„Credința religioasă este foarte importantă în prevenirea sinuciderilor, dar nu atât de importantă în producerea fericirii cu viața. Divorțul este rău pentru ambele, dar este mai rău pentru sinucideri decât pentru evaluările vieții.

„Suedia, de exemplu, cu un guvern de înaltă calitate, cu rate ridicate de divorțuri și cu o afiliere religioasă scăzută, va avea o rată de sinucidere prezisă mai mare, în raport cu fericirea lor”.

În cele din urmă, acest lucru înseamnă că aceiași indicatori care prezic fericirea nu sunt neapărat legați de probabilitatea de sinucideri.

Tendința nefericită ar putea fi explicată prin factori culturali, spune Helliwell.

„Am constatat că sinuciderea, ca și alte tipuri de comportamente antisociale, au un anumit aspect cultural… la fel cum există dependențe de diferite tipuri care se concentrează în regiuni din cauza unui fel de feedback pozitiv local”, a declarat el pentru Euronews Next.

„În acest caz, este vorba de un feedback negativ, într-un fel, iar oamenii copiază comportamentul nefericit al altora ca mecanism de adaptare”.

Vremea nu are o mare influență asupra fericirii tale generale

Cea mai ridicată temperatură medie anuală în sud-vestul Finlandei este de 6,5 °C. Iar de acolo, spre est și spre nord, temperatura medie nu face decât să scadă.

Este adevărat că iernile nordice sunt lungi, întunecate și reci, iar cei mai mulți dintre noi asociază temperaturile mai calde și zilele însorite cu fericirea. Dar concluziile raportului sugerează că efectul asupra scorului de fericire este destul de nesemnificativ.

Oamenii se adaptează la vreme, ceea ce înseamnă că ploile abundente, furtunile de zăpadă și temperaturile sub zero grade nu afectează în mod obișnuit satisfacția de viață a celor care sunt obișnuiți să trăiască în aceste condiții.

Deci, ce putem face pentru a fi fericiți ca nordicii?

Țările nordice au reușit să intre într-un ciclu foarte virtuos, în care instituțiile eficiente și democratice sunt capabile să ofere cetățenilor securitate, astfel încât cetățenii au încredere în instituții și unii în alții, ceea ce îi determină să voteze pentru politicieni care promit și oferă un model de bunăstare de succes.

Cu toate acestea, există unele lucruri pe care le puteți face cu adevărat.

„Am constatat că oamenii sunt mult, mult mai fericiți dacă simt că se află într-un mediu în care oamenii le vor păzi spatele. Și este foarte important să le spunem oamenilor acest lucru, deoarece aceștia nu reușesc să înțeleagă în întreaga lume cât de generoși sunt ceilalți oameni”, spune Helliwell.

El spune că încrederea pe care o acordăm celorlalți este, de fapt, mai mare decât credem noi că este. Lipsa acestei încrederi ne face nefericiți. Sau, cel puțin, nu suntem fericiți ca nordicii.

Helliwell mai spune că unul dintre motivele pentru care oamenii subestimează bunăvoința vecinilor lor este că nu aud despre aceasta în mass-media.

„Ceea ce face un caz pentru veștile bune și arată că acestea sunt foarte importante, deoarece este ceea ce determină ceea ce crezi despre vecinii tăi”, a spus el.