De ce pierde Europa meciul creșterii economice în fața Statelor Unite (Cercle des économistes)

Timp de aproximativ 40 de ani, diferența de creștere dintre Statele Unite și Europa a crescut, iar ecartul s-a agravat după fiecare criză. În timp ce diferența de PIB era de numai 8% în 1985, în 2022 va fi de 38%. Cum poate fi explicată o astfel de tendință?, se întreabă  think tank-ul francez Cercle des économistes, citat de boursorama.com.

Există mai mulți factori la mijloc. O parte din recenta încetinire se datorează creșterii facturii energetice a Europei – și, în consecință, a costurilor de producție – legate de încetarea livrărilor de gaz rusesc ieftin. În calitate de principal producător mondial de petrol și gaze naturale, Statele Unite nu au avut de suferit de pe urma șocului energetic rezultat în urma conflictului ruso-ucrainean, care chiar a stimulat exporturile americane de gaze naturale lichefiate către Europa.

Un al doilea factor ciclic este reprezentat de politicile fiscale puse în aplicare ca răspuns la crize. În timp ce SUA și Europa au sprijinit gospodăriile în timpul pandemiei Covid-19, sprijinul acordat de guvernul american a fost disproporționat față de faptul că deficitul său bugetar ca procent din PIB este de două ori mai mare decât cel din zona euro. Gospodăriile au reușit să acumuleze economii pe care acum le cheltuiesc, stimulând creșterea economică a SUA. La aceasta se adaugă vastul plan – Inflation Reduction Act – de aproape 370 de miliarde de dolari în subvenții pentru sectorul tehnologiilor verzi, lansat de Joe Biden în 2022, menit să susțină companiile americane în schimbul obligației de a produce la nivel local și/sau de a oferi conținut local pentru bunurile utilizate în producția lor.

Politica monetară a jucat, de asemenea, un rol important în acest an. Atât banca centrală americană, cât și cea europeană și-au majorat ratele dobânzilor ca răspuns la inflație, chiar dacă natura acesteia din urmă este diferită. În SUA, creșterea prețurilor este rezultatul consumului dinamic, în timp ce în Europa este rezultatul crizei energetice. În acest din urmă caz, o creștere a ratelor dobânzilor scade consumul, ceea ce duce la o scădere suplimentară a creșterii europene.

Motivele structurale ale întârzierii Europei

Acești factori ciclici nu ar trebui, totuși, să ascundă motivele structurale ale întârzierii Europei în materie de creștere. Primul factor major este de natură demografică, cu o populație în vârstă de muncă în creștere în Statele Unite, dar în stagnare în Europa, factor accentuat de îmbătrânirea mai accentuată a populației active din Europa.

Al doilea factor structural este faptul că Europa este fragmentată, în sensul că nu este o uniune bugetară și, prin urmare, trebuie să limiteze creșterea deficitului său pentru a evita să cadă pradă piețelor financiare. Nu este cazul Statelor Unite, unde dolarul rămâne moneda de rezervă internațională, ceea ce permite SUA să ducă politici de sprijin fiscal pe scară largă. Dimensiunea pieței interne este un al treilea factor structural. În timp ce piața americană de bunuri și servicii este integrată, cea din zona euro este mai fragmentată, ceea ce limitează efectele de scară în producție.

În al patrulea rând, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt mult mai mari în Statele Unite decât în Europa, unde subinvestiția în acest domeniu este evidentă, ceea ce stimulează inovarea tehnologică în America – un factor întărit de parteneriatele de cercetare foarte dezvoltate între universitățile și companiile americane. Toate sectoarele „tech” sunt foarte dinamice în Statele Unite, lăsând Europa în urmă în ceea ce privește productivitatea. Un al cincilea factor, conex și esențial, este nivelul de educație superioară, care este mult mai ridicat în SUA decât în Europa.

În concluzie, există multe motive pentru care Europa rămâne în urmă în ceea ce privește creșterea economică și este necesar să se pună în aplicare politici care să stimuleze cercetarea, inovarea, demografia și educația, aceasta din urmă fiind un factor determinant al competitivității pe termen lung, recomandă think-tank-ul francez.