De ce punerea sub acuzare a președintelui Iohannis este extrem de puțin probabilă: Demersul nu este unul pur juridic, ci trebuie demarat politic, iar PSD nu are voturile necesare

Punerea sub acuzare a președintelui României, așa cum a cerut duminică Liviu Dragnea, este un demers sortit eșecului dată fiind actuala matematică parlamentară. Și asta pentru că acțiunea nu este una pur juridică, ci este un mixt politico-juridic și, cel mai important, demersul trebuie să fie demarat în Parlament, iar PSD și ALDE sunt departe de a avea voturile necesare.

Context: Liviu Dragnea a solicitat duminică în premieră social-democraţilor să depună o plângere penală pentru înaltă trădare pe numele şefului statului, Klaus Iohannis.

”Peste toate aceste acţiuni ale acestor europarlamentari români, cetăţeni români, deasupra tuturor este Iohannis, care într-un mod prin care trădează interesele României spune de foarte mult timp că Guvernul României, că România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Asta este act de trădare a intereselor naţionale ale acestei ţări, practicat de Klaus Werner Iohannis. Domnule Drăghici, domnule Mircea Drăghici, împreună cu domnul Iordache, care este prieten la cataramă cu domnul Iohannis şi cu sprijinul de specialitate al domnului Toader, vă rog ca după Anul Nou să depuneţi acea plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Werner Iohannis,” a declarat liderul PSD la finalul ședinței Consiliului Național al partidului.

Ce spune Constituția: Solicitarea lui Liviu Dragnea are acoperire constituțională, iar acțiunea este prevăzută la articolul 96 din legea fundamentală:

• ARTICOLUL 96:
• (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
• (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
• (3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
• (4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Utilizarea acestui instrument împotriva președintelui României ar fi o premieră absolută. Demersul presupune trei etape care trebuie parcurse succesiv:

1. Inițierea acțiunii de punere sub acuzare pentru înaltă trădare;
2. Supunerea la vot în Parlament a propunerii de punere sub acuzare pentru înaltă trădare;
3. Judecarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a speței.

După cum se poate foarte bine observa, acțiunea nu este nici 100% politică, nici 100% juridică, ci un mixt politico-juridic. Primele două etape se derulează în Parlament, iar ultima, dacă se va ajunge acolo, are loc pe terenul Curții Supreme și implică magistrați de carieră.

Potrivit matematicii parlamentare actuale, PSD și ALDE pot duce la capăt doar prima etapă parlamentară a demersului de punere sub acuzare pentru înaltă trădare a președintelui României, adică inițierea acțiunii. Cele două partide care formează coaliția de guvernare totalizează 244 de voturi, iar potrivit Constituției, propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor, adică 233 de parlamentari.

Cea de-a doua etapă însă, adoptarea hotărârii de punere sub acuzare a președintelui, este puțin probabilă luând în calcul actuala componență de Parlamentului. Pentru punerea efectivă sub acuzare a șefului statului este nevoie de minimum 307 voturi, ceea ce înseamnă că PSD și ALDE ar mai trebui să strângă cel puțin 63 de oameni. Greu de crezut că vor reuși acest lucru, având în vedere că parlamentarii ar trebui să vină de la UDMR, minorități, neafiliați, PNL, USR sau PMP.

Etapa a treia – aducerea președintelui în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție nu va mai avea loc dacă punerea sub acuzare nu a fost adoptată în Parlament.

De asemenea, anchetarea sub orice formă a președintelui României în timpul mandatului este imposibilă, deoarece, potrivit Constituției, el se bucură de imunitate.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea