De ce raidurile americane în Irak și Siria sunt criticate de dreapta din SUA: “Prea puține, prea târziu”

Bombardamentele lansate de forțele Statelor Unite în Irak și Siria, împotriva unor grupări susținute de Iran, vin prea târziu și sunt prea limitate pentru a avea un impact semnificativ asupra regimului de la Teheran, considerat responsabil de moartea a trei soldați americani într-un atac cu dronă produs săptămâna trecută în Iordania, susțin numeroase voci de la Washington. Acestea au acuzat Administrația Biden că a subminat răspunsul în forță al Americii la atacul mortal de la Tower 22, întârziind nepermis de mult lansarea de represalii militare împotriva celor răspunzători de atacarea intereselor SUA.

Represalii aeriene

Armata americană a lansat vineri bombardamente aeriene împotriva a zeci de locații din Irak și Siria folosite de milițiile susținute de Teheran și de forțele Quds ale Gărzii Revoluționare din Iran, ca răspuns la atacul cu dronă care a ucis trei soldați americani în Iordania weekendul trecut, a relatat Associated Press. Forțele Quds reprezintă unitatea expediționară a Gărzii care se ocupă de relația Teheranului cu milițiile regionale, inclusiv cu înarmarea acestora.

Reamintim că trei militari americani au fost uciși și alți zeci au fost răniți în timpul unui atac cu dronă împotriva forțelor Statelor Unite staționate în nord-estul Iordaniei, lângă granița cu Siria și Irak, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Biden a dat vina pe grupuri susținute de Iran pentru atac. “În timp ce încă strângem informații despre acest atac, știm că a fost efectuat de grupuri militante radicale susținute de Iran care operează în Siria și Irak,” a precizat Biden într-un comunicat.

Cel puțin 40 de membri ai fostelor americane au fost evaluați pentru posibile leziuni cerebrale traumatice, a declarat un oficial american.

“În timp ce încă adunăm informații, aceasta este cu siguranță opera unui grup de miliție susținut de Iran,” a spus un al doilea oficial de la Washington. Sursele au spus că drona a fost lansată de militanți susținuți de Iran și pare să fi provenit din Siria.

La rândul său, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat duminică într-o declarație că trei membri ai serviciului au fost uciși și 25 au fost răniți într-un atac cu dronă care “a vizat o bază din nord-estul Iordaniei.”

Potrivit informațiilor ulterioare, apărarea antiaeriană a bazei americane nu a interceptat aparatul fără pilot deoarece a crezut că ar fi fost vorba de o dronă proprie care se reîntorcea la bază.

Atacul a fost primul de acest fel împotriva bazei Tower 22 de când atacurile asupra forțelor americane și ale coaliției au început pe 17 octombrie. Forțele americane din acel avanpost sunt acolo ca parte a unei misiuni de consiliere și asistență în Iordania. Tower 22 găzduiește aproximativ 350 de soldați americani – majoritatea membri ai Gărzii Naționale ai US Army – și se află lângă zona demilitarizată de la granița dintre Iordania și Siria. Granița cu Irak este la doar 10 kilometri distanță.

Decesele au marcat primele victime în rîndul trupelor americane în regiune de la începutul războiului în Fâșia Gaza.

Atacul a fost considerat, de asemenea, o escaladare majoră a situației deja tensionate din Orientul Mijlociu, unde conflictul a izbucnit în Gaza după atacul grupului islamist palestinian Hamas împotriva Israelului, desfășurat la 7 octombrie.

Președintele Joe Biden și alți lideri de top ai SUA au avertizat de zile întregi că America va riposta milițiilor pro-iraniene și au precizat că nu va fi doar o lovitură, ci un “răspuns pe niveluri” în timp.

Revenind la atacurile realizate vineri, AP a precizat că acestea au fost realizate de avioane și drone americane. Aparatele au lovit peste 85 de ținte, inclusiv sedii de comandă și control, centre de informații, rachete și proiectile, locuri de depozitare a dronelor și muniției și alte facilități. Comandamentul Central al SUA a declarat că în atacuri au fost folosite peste 125 de tipuri de muniții de precizie și că loviturile au fost executate inclusiv de bombardiere cu rază lungă de acțiune trimise în mod special din Statele Unite. Un oficial a declarat că au fost folosite două bombardiere B-1.

Președintele Joe Biden a afirmat într-o declarație: “ Răspunsul nostru a început astăzi. Va continua în momente și locuri alese de noi… Statele Unite nu caută conflicte în Orientul Mijlociu sau oriunde altundeva în lume. Dar toți cei care ar putea încerca să ne facă rău să știe: dacă faceți rău unui american, vom răspunde.”

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, John Kirby, a afirmat și el că țintele “au fost selectate cu atenție pentru a evita victimele civile și pe baza unor dovezi clare și de netăgăduit că au fost legate de atacurile asupra personalului american din regiune”. Oficialul a refuzat să detalieze care sunt acele dovezi.

Loviturile aeriene au avut loc timp de aproximativ 30 de minute, iar trei dintre locurile lovite au fost în Irak și patru în Siria, a declarat locotenentul general Douglas Sims, directorul Statului Major Comun.

Doi oficiali irakieni au declarat că trei case folosite ca sediu au fost vizate în al-Qaim, Irak, inclusiv o zonă de depozitare a armelor. Un cartier general de operațiuni al Forțelor de Mobilizare Populară, o coaliție de miliții susținute de Iran, și magazine de arme au fost vizate în Akashat, tot pe teritoriul irakian.

La rândul său, activistul Omar Abu Layla, care conduce instituția de presă Deir Ezzor 24, a declarat că bombardamentele au lovit zone din estul Siriei, inclusiv zonele rurale din Mayadeen, Quriya și Rahba, unde se află un centru de telecomunicații pentru Garda Revoluționară iraniană, precum și un depozit de arme în Boukamal, de-a lungul frontierei cu Irak.

Nu se știe deocamdată dacă atacurile au produs victime în rândul civililor sau câți militanți ar fi fost uciși în bombardamentele americane.

Implicarea Iranului

Jurnaliștii AP au notat că bombardamentele americane par să fi evitat să lovească în mod direct Iranul sau liderii de rang înalt ai forței Quds din Garda Revoluționară de pe teritoriul iranian.

Aceasta deși Administrația Biden a fost presată, în special de opoziția republicană, să răspundă în mod direct regimului islamist, acuzat de implicare directă în atacul mortal împotriva forțelor americane de săptămâna trecută. (Guvernul de la Teheran a negat că s-a aflat în spatele atacului cu dronă de la Tower 22).

Așa cum am scris imediat după atacul mortal de săptămâna trecută, după ce și-a preluat mandatul în 2021, Casa Albă democrată a regândit strategia față de Iran pe care a mers Donald Trump și a încercat o reapropiere de regimul islamist. Tactica nu pare să fi fost cea mai potrivită. În acest moment, au loc o jumătate de duzină de conflicte în care sunt implicate grupuri armate susținute de Iran în tot Orientul Mijlociu și care s-au intensificat începând cu 7 octombrie, data atacului devastator lansat de Hamas în regiunea de sud a Israelului.

Washingtonul acuză Teheranul – care conduce o așa-numită axă a rezistenței ce include rebelii Houthi din Yemen, Hamas, Hezbollah din Liban și grupuri din Siria și Irak – că încearcă să răspândească conflictul în întreaga regiune. Chestiunea avansurilor făcute de Iran în domeniul nuclear este de asemenea un dosar sensibil.

Argumentele dreptei americane se bazează, printre altele, pe numărul mare de atacuri pe care grupările susținute de Iran le-au lansat împotriva intereselor SUA din regiune în ultima perioadă. Potrivit unui oficial american citat de AP, grupurile de miliție susținute de Iran au lansat 166 de atacuri asupra instalațiilor militare americane începând cu 18 octombrie și până marți, între care 67 în Irak, 98 în Siria și unul în Iordania. Ultimul atac a avut loc pe 29 ianuarie la baza aeriană al-Asad din Irak, fără însă să producă răniți sau pagube materiale.

Unele dintre aceste miliții au fost o amenințare pentru bazele americane de ani de zile, dar grupurile și-au intensificat atacurile în contextul campaniei militare a Israelului declanșată ca răspuns la masacrul comis de Hamas la 7 octombrie.

Grupurile militante susținute de Iran din întreaga regiune au folosit conflictul Israel-Hamas pentru a justifica atacarea intereselor israeliene sau americane, inclusiv prin amenințarea navelor comerciale civile și a navelor de război americane din regiunea Mării Roșii cu drone sau rachete în atacuri produse aproape în fiecare zi.

În plus, afirmă republicanii, Statele Unite trebuie să răspundă amenințărilor continue pe care regimul islamist de la Teheran le proferează continuu la adresa americanilor. Chiar vineri dimineață, președintele iranian Ebrahim Raisi a reiterat promisiunile anterioare ale Teheranului de a se răzbuna pentru orice atac american care vizează interesele sale. “Nu vom începe un război, dar dacă o țară, dacă o forță crudă vrea să ne agreseze, Republica Islamică Iran va da un răspuns puternic,” a afirmat Raisi.

Iar miercuri, șeful Gărzii Revoluționare din Iran, Hossein Salami, a afirmat: “Auzim amenințări venite de la oficiali americani; le spunem că ne-au testat deja și că acum ne cunoaștem, nicio amenințare nu va rămâne fără răspuns.”

De asemenea, Administrația Biden a fost criticată și pentru faptul că a vorbit în avans despre planurile sale de a ataca ținte din Orientul Mijlociu legate de Iran, oferind răgaz suficient grupărilor vizate de a se pune la adăpost. De exemplu, Corpul Gărzii Revoluționare Islamice și-a retras o parte din personalul din Irak și Siria, în așteptarea răspunsului SUA. (https://www.telegraph.co.uk/us/news/2024/02/01/biden-plans-iran-response-us-will-strike-iranian-personnel/)

Nu este de aceea de mirare că atacurile americane de vineri au fost criticate de multe voci de la Washington ca fiind mult prea târzii și prea limitate pentru a avea un impact direct asupra guvernului de la Teheran.

“Prea târziu, prea puține”

Republicanii din Congres au reacționat la informația privind raidurile americane de vineri, spunând că atacurile aeriene sunt “prea puține și întârziate cu cinci zile.”

Speakerul Mike Johnson, cel mai puternic republican din Congres, a declarat că “semnalizarea excesivă (a raidurilor) subminează capacitatea noastră de a pune capăt decisiv barajului de atacuri suferit în ultimele luni.” (https://www.bbc.com/news/world-us-canada-68182658)

Într-o postare pe X, senatorul Tom Cotton din Arkansas a numit răspunsul lui Biden ca “anemic” și a susținut că acesta “a încurajat și mai mult ayatollahii… Când s-a confruntat cu amenințările din partea Iranului, președintele Reagan a scufundat jumătate din marina lor. Președintele Trump l-a ucis pe Qasem Soleimani… Numai atacuri suplimentare, mai devastatoare împotriva forțelor iraniene îi vor speria pe ayatollahi.”

“Iranienii nu ne-au avertizat trupele înainte de a le ucide,” a afirmat congresmanul Jim Banks. “Aceste lovituri sunt mai bune decât nimic, dar sunt prea puține și au venit cu o întârziere de cinci zile.”

La rândul său, congresmanul de Florida Mike Waltz a spus că este interesat dacă atacurile aeriene vor impune “costuri reale” Iranului, după ce Administrația Biden “a telegrafiat” informații despre posibilele bombardamente americane în ultimele cinci zile.

De asemenea, republicanul Carlose Gimenez, membru din Florida al Camerei Reprezentanților, a spus că slăbiciunea lui Biden “i-a încurajat pe dușmanii libertății” să atace SUA și membrii personalului său.

“Eșecul lui Biden de a izola regimul din Iran, de a anihila Hamas și de a sprijini partenerii noștri strategici din Orientul Mijlociu i-au încurajat pe dușmanii libertății de a viza, ataca și ucide trupele americane,” a spus Giménez într-un comunicat.

“Președintele Biden este slab și dușmanii noștri știu asta”, a continuat el. “Politica sa externă greșită a permis aceste atacuri împotriva Statelor Unite. De fapt, Biden a ridicat sancțiunile președintelui Trump împotriva Iranului, care au fost printre cele mai eficiente din istorie. Sancțiunile petroliere trebuie reimpuse imediat regimului iranian, iar Biden ar fi trebuit să ia măsuri mult mai devreme pentru a descuraja în mod adecvat alte atacuri din partea Iranului și a reprezentanților săi terorişti.”

Senatorul Lindsey Graham a spus și el că nu este impresionat de atacurile lansate de Pentagon. “Timpul a redus impactul descurajării,” a declarat Graham pentru FoxNews. “Și dacă nu loviți infrastructura petrolieră din Iran sau personalul Gărzii Revoluționare, nu veți fi reușit să transmiteți acest mesaj.”

The Telegraph s-a făcut ecoul acestor puncte de vedere, afirmând că Biden “a subminat fatal” puterea Statelor Unite: “Pentru a obține o descurajare reală, America trebuie să fie dispusă să folosească forța și să lovească ținte militare iraniene în interiorul Iranului. Puterea este singurul limbaj la care Teheranul răspunde – nu slăbiciunea și indecizia. Pe măsură ce China continuă să apară în fundal, urmărind, cu răbdare, desfășurarea unei noi agende dezastruoase de politică externă a SUA, acesta este un semnal incredibil de periculos pentru viitorii adversari care ar putea aspira să semene ei înșiși haosul.”

• Iar New York Post a scris că “se pare că președintele Biden a optat pentru cel mai puțin din câte putea face. Din nou.” Publicația conservatoare crede că răspunsul tardiv face ca rachetele de milioane de dolari lansate de americani să fi lovit clădiri și corturi goale, după ce aliații Iranului s-au pus la adăpost. Ezitările liderului de la Casa Albă în acest caz nu sunt ceva nou. “Aceasta a fost abordarea lui Biden cu privire la tot ce are legătură cu securitatea națională, de la refuzul său de a oferi Ucrainei armele mai avansate de care avea nevoie cu disperare de la început până la totala sa nepăsare față de ce se întâmplă la granița de sud.”

Opinie împărtășită de o serie de experți pentru BBC. Aceștia au afirmat că, prin amânarea represaliilor după atacul din Iordania, SUA riscă să diminueze impactul și să nu creeze elementul de descurajare dorit asupra milițiilor susținute de Iran care operează în regiune.

“(Abordarea Administrației Biden) ridică întrebarea dacă aceasta va restabili orice descurajare, dacă aceasta a existat vreodată,” a declarat Brian Katulis, bursier la Middle East Institute, care a lucrat anterior cu Consiliul Național de Securitate.

Ce se va întâmpla în perioada următoare? Foarte probabil, represaliile aeriene americane vor continua, așa cum au promis Biden și alți lideri de la Washington. Ele vor fi însă limitate și vor evita să vizeze direct Iranul. Casa Albă afirmă că Biden încearcă să împiedice războiul Israel-Hamas să se transforme într-un conflict mai larg, el fiind presat să facă asta și din considerente politice interne, deoarece este angajat în cursa electorală pentru a-și asigura realegerea în fruntea Statelor Unite.

De partea lor, republicanii susțin că politica externă neclară a lui Biden și slăbiciunea arătată de administrația sa le-au permis dușmanilor Americii să profite. Ei avertizează că, fără un răspuns în forță al mașinii de război a SUA, atacurile anti-americane în regiune nu vor înceta prea curând. Indiferent de ce crede scena politică de la Washington, un lucru este însă clar: zona fierbinte a Orientului Mijlociu continuă să dea bătăi de cap Casei Albe.

Surse: AP, The Telegraph, Reuters, FoxNews, BBC, whitehouse.gov, X