De ce ridicarea monitorizării UE în cazul Bulgariei este încă sub semnul întrebării

Între 8 şi 11 state membre ale UE sunt împotriva ridicării monitorizării, pentru păstrarea supremaţiei legii şi combaterea corupţiei în Bulgaria, informează ziarul bulgar „Capital”, care citează surse proprii, scrie Mediapool, citată de Rador.

Marţi, Comisia Europeană a anunţat într-un raport al său că monitorizarea Sofiei trebuie să fie sistată, dar a refuzat să ia singură o decizie, cu toate că are acest drept. Comisia Europeană a anunţat că va decide cum să acţioneze după ce se va consulta cu Consiliul UE şi cu Parlamentul European.

În acest context, Comisia a anunțat că trebuie menținută monitorizarea României, deși țara a avut multe succese în combaterea corupției la nivel înalt, spre deosebire de Bulgaria. Cei mai mari factori de decizie din UE – Franța, Germania, împreună cu Olanda, sunt, așa cum era de așteptat, împotriva recomandării Comisiei Juncker, care şi-a încheiat mandatul.

Problema este că menținerea monitorizării este încă cerută de Belgia, Luxemburg, Austria, Spania și Danemarca, scrie ziarul Capital. Portugalia, Suedia și Finlanda nu acceptă, de asemenea, recomandarea CE ca fiind una bună.

Situația cu monitorizare Comisiei Europene poate fi similară cu cea legată de intrarea în Schengen, unde CE are o poziție pozitivă pentru Bulgaria, dar mai multe țări blochează candidatura acesteia.

În ultimii ani, tonul politic din rapoartele CE a fost aparent temperat, deși Bulgaria continuă să nu arate rezultate în combaterea corupției la nivel înalt, are o problemă uriașă cu presiunea presei asupra puterii judecătorești și nu reușește să respecte recomandări-cheie ale Bruxelles-ului legate de urmărirea penală.

Chiar dacă s-ar ajunge la ridicarea monitorizării Sofiei și Bucureștiului, cel mai probabil va fi înlocuită cu un alt tip de monitorizare. Viitorul președinte al CE, Ursula von der Leyen, solicită introducerea unei supravegheri comune a statului de drept și a libertății mass-media care să acopere toate țările UE.

Scopul este de a crește presiunea asupra Poloniei și Ungariei, dar, în același timp, să nu se piardă controlul asupra României și Bulgariei. Monitorizarea viitoare poate fi, de asemenea, legată de accesul la finanțare europeană, așa cum propune actuala Comisie Europeană.

Sursa: Mediapool/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu