De ce România nu își poate permite să amâne investițiile în tranziția energetică

Tranziția energetică este un proces pe termen lung, inițiat cu câțiva ani în urmă și aflat în plină evoluție. Această transformare presupune, fără îndoială, provocări pentru fiecare sector economic, plus că pandemia și războiul din Ucraina au avut un impact negativ semnificativ  la nivelul industriei. Cu toate acestea, viabilitatea tranziției energetice nu poate fi pusă la îndoială, toate segmentele sectorului energetic au responsabilitatea de a sprijini acest proces printr-o abordare coerentă și consecventă.

Beneficiile tranziției către surse de energie curată se vor simți în viitor, însă pentru materializarea acestora, investițiile sunt necesare acum. Ar putea părea descurajator, însă toate statele europene sunt aliniate la același punct de start și România are oportunitatea de a regla deficite tradiționale, pentru obținerea unui grad mai mare de independență energetică.

În prezent, România continuă să importe o parte semnificativă din energia sa, fapt care o expune la fluctuațiile pieței internaționale și la riscuri geopolitice. Extinderea surselor regenerabile poate reduce considerabil această vulnerabilitate. Decarbonizarea nu este doar o necesitate ecologică și de securitate energetică, ci un factor esențial al competitivității economiei. Acest aspect este subliniat în raportul Draghi și în strategia Clean Industrial Deal a Uniunii Europene, care aliniază obiectivele climatice cu creșterea competitivității industriale. Tranziția energetică nu este doar o strategie de securitate, ci și una economică.

Investițiile în energie verde nu doar că diversifică sursele de aprovizionare, dar generează și locuri de muncă, stimulând industriile locale implicate în construcția și mentenanța parcurilor fotovoltaice și eoliene, precum și în producția de echipamente necesare acestora. Aceste investiții sprijină sectoare-cheie, precum industria metalurgică – necesară pentru producerea turbinelor eoliene și panourilor solare, și cercetarea în tehnologii sustenabile.

Pe termen lung, tranziția energetică promite stabilitate. Sursele regenerabile au devenit competitive economic, fapt demonstrat de rezultatele licitației pentru contractele de diferență (CfD) organizate de Ministerul Energiei în 2024. Investitorii s-au angajat să dezvolte capacitați de producție regenerabilă la prețuri competitive – 55 EUR/MWh pentru solar și 65 EUR/MWh pentru eolian. Dezvoltarea acestor capacitați trebuie coroborată cu modernizarea infrastructurii de transport și distribuție,  dezvoltarea capacitaților de stocare a energiei sunt factori critici pentru gestionarea prețurilor la energie și creșterea competitivității europene.

Pentru a avea o tranziție energetică de succes, trebuie să ținem cont de câteva elemente cheie, și anume o evaluare realistă a resurselor curente, o revizuire obiectivă a provocărilor întâmpinate de fiecare stat și fiecare sector în parte, și un set clar de obiective temporizate, care să fie urmărite în mod consecvent și pragmatic. Lipsa clarității în materie legislativă, a coerenței în privința obiectivelor climatice și a predictibilității în raport cu reglementările viitoare îndepărtează investitorii și pun în pericol atingerea celor trei deziderate în materie de energie – accesibilitate, securitate și sustenabilitate.

Nu în ultimul rând, cadrul de reglementare trebuie să stimuleze un nivel mai ridicat de investiții în directă corelare cu obiectivele tranziției energetice. Avem deja o serie de analize cu privire la investițiile necesare. Chiar dacă necesită eforturi financiare considerabile în prezent, energia regenerabilă are costuri de operare reduse și poate contribui la menținerea unor prețuri accesibile la electricitate. Tranziția energetică va facilita parteneriate trans-sectoriale, stimulând inovația și transformarea modelului de consum energetic. Un sector energetic predictibil și sustenabil sporește atractivitatea României pentru investitori, mai ales în industrii precum IT-ul, automotive și producție, unde accesul la energie curată și ieftină este esențial. Decidenții trebuie să acționeze cu viziune și responsabilitate.

Industriile care nu se adaptează risca să devină necompetitive. Dacă România nu investește acum, întreprinderile autohtone vor avea costuri mai mari, iar în câțiva ani, lipsa acestor investiții va genera penalități din partea UE.

Investițiile în facilitarea tranziției energetice nu mai sunt o opțiune, ci o necesitate urgentă. Amânarea acestora va crește costurile pe termen lung, va duce la pierderea oportunităților economice și va spori vulnerabilitățile strategice. România trebuie să acționeze acum pentru a-și asigura un viitor energetic sigur, sustenabil și competitiv.

Ondrej Safar, vice-președinte al Confederației Patronale Concordia