De ce s-a prăbușit Emmanuel Macron după pariul pierdut al dizolvării – presă

Este povestea unui accident cu consecințe potențial dezastruoase pentru Franța. Anunțând pe 9 iunie dizolvarea Adunării Naționale, Emmanuel Macron a contat pe divizarea stângii, expusă în campania pentru alegerile europene și pe un nou blocaj republican pentru a câștiga în turul al doilea împotriva extremei drepte, relatează France24, citată de Rador. 

Trei săptămâni mai târziu, respingerea pe care a suferit-o, unirea stângii și valul Rassemblement national au dat naștere unor rezultate contrare celor imaginate de președintele Republicii pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate: coaliția sa prezidențială Ensemble /Împreună/ a ajuns pe locul al treilea cu 20,04% din voturi, duminică, 30 iunie, în urma Noului Front Popular (27,99%) și a Rassemblement national și aliaților săi (33,15%), potrivit Rador Radio România.

Emmanuel Macron a crezut că poate reedita ceea ce a funcționat deja de trei ori în trecut: să se prezinte ca un bastion împotriva extremei drepte, ca în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2017 și în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2022 pentru a câștiga împotriva Marinei Le Pen, apoi, într-o măsură mai mică, în al doilea tur al alegerilor legislative din 2022 pentru a obține o majoritate relativă în Adunarea Națională.

Bariera republicană s-a fisurat însă considerabil în urmă cu doi ani, Rassemblement national (RN) obținând un număr record de 89 de deputați. Oricum, Emmanuel Macron și un grup restrâns de consilieri au estimat că pariul va fi din nou câștigător.

Sigur pe el, șeful statului și-a permis chiar să se laude, comparându-și lovitura din 10 iunie cu o „grenadă amorsată aruncată la picioarele” adversarilor săi, potrivit unui citat publicat de „Le Monde”.

Un președinte omniprezent, dar respins de candidații săi

Cu toate acestea, în zilele care au urmat, în rândul candidaților și liderilor coaliției prezidențiale Ensemble s-a instalat îndoiala și ideea că se profilează o înfrângere inevitabilă. „Președintele Republicii a ucis majoritatea”, a declarat pe 20 iunie fostul prim-ministru și șef al partidului Horizons Édouard Philippe. „Nu voi mai fi ministru nicio zi”, a afirmat la rândul său pe 21 iunie ministrul de Interne Gérald Darmanin, exprimându-și certitudinea că va vedea prăbușirea macronismului.

Emmanuel Macron rămâne însă convins că încă mai poate să ralieze în jurul numelui său și îşi înmulţeşte intervențiile în media – mare conferință de presă, deplasări repetate în teren, scrisoare către francezi, interviu lung într-un podcast – pe când candidații săi preferă să-i șteargă fața de pe pliantele lor.

Între valul mare al primului tur al alegerilor legislative din 2017, când era suficient ca novicii în politică să pozeze împreună cu Emmanuel Macron pentru a fi aleși, și campania din 2024 contrastul este izbitor. El ilustrează căderea președintelui și a macronismului după șapte ani la putere, inclusiv începutul celui de-al doilea mandat de cinci ani marcat de o reformă a pensiilor adoptată cu forcepsul și o lege a imigrației care a șocat chiar și în propriile rânduri.

Duminică, 30 iunie, coaliția prezidențială s-a calificat în turul al doilea în 290 până la 330 de circumscripții, dar proiecțiile sondajelor îi dau numai între 70 și 100 de locuri în Adunarea Națională în seara turului al doilea, duminică, 7 iulie.

„Obiectivul nostru este clar: să împiedicăm Rassemblement national să aibă majoritate absolută”

Cu înfrângerea asigurată, rolul lui Emmanuel Macron este redus la cel de arbitru între RN și Nouveau Front populaire (NFP). Se conturează un număr record de triunghiuri, deoarece sunt vizate între 285 și 315 circumscripții, potrivit sondajelor. Rezultatul scrutinului depinde de atitudinea candidaților Ensemble și de alegerea alegătorilor acestora.

„În confruntarea cu Rassemblement national, a sosit timpul pentru o unire mare, clar democrată și republicană, pentru turul al doilea”, a afirmat el într-o declarație scrisă trimisă presei la ora 20.00.

„Lecția din această seară este că extrema dreaptă este la porțile puterii” și „deci obiectivul nostru este clar: să împiedicăm Rassemblement national să aibă majoritate absolută în turul al doilea”, a declarat, la rândul său, premierul Gabriel Attal, denunţând „proiectul funest” al partidului lui Le Pen. El a cerut „retragerea candidaţilor noştri a căror menţinere pe poziţia a treia ar avea ca rezultat alegerea unui deputat al Rassemblement national, faţă de un alt candidat care, ca şi noi, apără valorile Republicii”.

Declarații care nu mai fac trimitere în bloc la „extreme”, așa cum a făcut coaliția prezidențială înainte de primul tur, și a ales clar să vizeze RN, dar lăsând să planeze ambiguitatea cu privire la candidații La France insoumise. Zilele următoare vor clarifica fără îndoială poziția lui Emmanuel Macron. Între timp candidata Ensemble care s-a clasat pe locul al treilea în prima circumscripție din Somme, Albane Branlant, a anunțat duminică seara că se retrage în favoarea lui François Ruffin (NFP), care s-a clasat pe locul al doilea, „în faţa riscului Rassemblement national”. După această înfrângere electorală și politică Emmanuel Macron trebuie să evite acum să devină președintele care a predat cheile puterii extremei drepte.

Sursa: FRANCE 24 / Rador Radio România / Traducerea: Gabriela Sîrbu