De ce se abțin americanii să răspundă decisiv atacurilor la care sunt supuși în Orientul Mijlociu? Ce cred experții

Forțele americane din Orientul Mijlociu s-au abținut până în acest moment să răspundă mai decisiv atacurilor la care au fost supuse în ultimele săptămâni din partea grupurilor susținute de Iran deoarece oficialii SUA vor să evite extinderea conflictului dintre Israel și Hamas, care ar putea destabiliza și mai mult regiunea, cred experții. Cel mai recent atac împotriva forțelor Statelor Unite a avut loc la câteva ore după ce ce avioanele americane au bombardat un depozit folosit de acoliții Teheranului în Siria. Criticii au descris represaliile americane drept “anemice.”

Atacuri multiple

Trupele americane au fost lovite de patru ori de grupuri susținute de Iran în Orientul Mijlociu, după bombardarea miercuri, de către avioane de luptă americane, a unei instalații pro-iraniene din Siria.

La o zi dupa, secretara de presă adjunctă a Pentagonului, Sabrina Singh, a declarat că SUA au fost atacate de 46 de ori din 17 octombrie, după izbucnirea războiului între Israel și gruparea militantă palestiniană Hamas.

Singhg a enumerat 24 de atacuri în Irak și 22 în Siria. Toate atacurile au implicat drone explozive și rachete. Un total de 56 de militari au fost răniți în urma atacurilor, dar majoritatea au fost răniți ușor și au revenit între timp la posturile lor, potrivit Pentagonului. (Analize independente de la diferite grupuri de reflecție, inclusiv Washington Institute for Near East Policy și Institute for the Study of War, au indicat cifra mai mari decât ceea ce a dezvăluit public Administrația Biden, deoarece ele folosesc metode mai incluzive pentru colectarea datelor. Statisticile lor pot fi consultate aici

Ultimele atacuri urmează unui bombardament aerian ametican realizat miercuri, care a distrus o instalație majoră de arme din Siria, folosită de Corpul Gărzii Revoluției Islamice din Iran (IRGC) și de militanții susținuți de Iran.

Singh a spus că atacul realizat de două aparate F-15 ale US Air Force a provocat daune semnificative depozitului. “Am reușit să facem acea clădire aproape inutilizabilă,” a afirmat ea. Atacul a fost ordonat de președintele Joe Biden.

“Această lovitură defensivă de precizie este un răspuns la o serie de atacuri împotriva personalului american din Irak și Siria de către afiliații IRGC-Forța Quds,” a declarat șeful Pentagonului, Lloyd Austin. “Președintele nu are o prioritate mai mare decât siguranța personalului american și a direcționat acțiunea de astăzi (miercuri) pentru a arăta în mod clar că Statele Unite se vor apăra pe ele, personalul și interesele lor.”

Atacul american de miercuri a venit după ce rebelii Houthii au doborât o dronă MQ-9 Reaper a armatei americane în largul coastei Yemenului. Aparatul, folosit la supraveghere, poate fi înarmat cu rachete și costă în jur de 32 de milioane de dolari.

Reamintim ca rebelii Houthi din Yemen sunt sprijiniți de Iran și din 2014 lupta într-un război civil prelungit cu guvernul oficial al Yemenului – susținut de un alt rival al Iranului, Arabia Saudită. Forțele Houthi au tras, de asemenea, rachete asupra unei nave de război americane luna trecută și au vizat poziții în Israel.

În afară de bombardamentul de miercuri împotriva depozitului din Siria, SUA au mai răspuns cu două lovituri asupra site-urilor militare legate de Iran din estul teritoriului sirian pe 26 octombrie. (https://www.defense.gov/News/Releases/Release/Article/3570798/secretary-of-defense-lloyd-j-austin-iiis-statement-on-us-military-strikes-in-ea/)

În conferința de presă de joi, care a urmat atacului american împotriva depozitului din Siria, Singh a spus că SUA iau răspunsuri “proporționale,” dar nu caută să escaladeze conflictul, misiunea principală fiind aceea de a se asigura că războiul Israel-Hamas nu se extinde.

“Vrem să ne asigurăm că putem limita acest război la Israel și Hamas și nu am văzut acest conflict extinzându-se,” a afirmat purtătoarea de cuvânt de la Pentagon. “Trimitem un mesaj și cred că mesajul a fost primit.”

“Dacă aceste atacuri împotriva personalului nostru continuă, nu vom ezita la momentul și la locul pe care le vom alegem să răspundem din nou,” a declarat Singh.

Un avertisment confirmat și de secratarul de stat Lloyd Austin. “Statele Unite sunt pe deplin pregătite să ia măsuri suplimentare necesare pentru a ne proteja personalul și facilitățile. Îndemnăm împotriva oricărei escalade. Personalul american va continua să desfășoare misiuni împotriva ISIS în Irak și Siria.”

Iar secretarul american de stat, Antony Blinken, a avertizat și el luna trecută că Administrația Biden este pregătită să răspundă dacă personalul sau forțele armate americane devin ținta oricăror astfel de ostilități. “Nu este ceea ce ne dorim, nu este ceea ce căutăm. Nu vrem escaladare,” a afirmat Blinken. “Nu vrem să vedem forțele noastre sau personalul nostru sub focul inamic. Dar dacă se întâmplă, suntem pregătiți pentru asta.”

Blinken a vorbit despre “probabilitatea escaladării” în timp ce a spus că nimeni nu dorește să vadă un al doilea sau al treilea front rezultat ca urmare a ostilităților dintre Israel și Hamas. Șeful diplomației americane a declarat că se așteaptă la “escaladare din partea celor sprijiniți de iranieni, escaladare îndreptată împotriva forțelor noastre, îndreptată împotriva personalului nostru” și a adăugat: “Luăm măsuri pentru a ne asigura că ne putem apăra în mod eficient personalul și că putem răspunde decisiv dacă este nevoie.”

Blinken a remarcat că au fost desfășurate mijloace militare suplimentare în regiune “nu pentru a provoca, ci pentru a descuraja, pentru a clarifica că, dacă cineva încearcă să facă ceva, suntem acolo.”

AP, care a relatat despre avertismentele lui Blinken și Austin, a reamintit că președintele Biden a folosit în mod repetat expresia ‘Nu o faceți!’ pentru a-i avertiza pe inamicii Israelului împotriva încercării de a profita de situația fierbinte din regiune.

Răspuns criticat

Răspunsul relativ moderat al forțelor americane a stârnit furie în Congresul de la Washington, unde republicanii au acuzat administrația președintelui Biden că nu reușește să oprească atacurile antiamericane.

“Mesajul către terorişti trebuie să fie clar: atacurile asupra militarilor americani, a activelor şi a intereselor SUA nu vor fi tolerate,” a declarat congresmanul Mike Rogers (Alabama), preşedintele Comitetului pentru Serviciile Armate din Camera Reprezentantilor. “Bombardarea unei instalații de depozitare nu ar trebui să fie răspunsul final al Statelor Unite.”

Aceasta în condițiile în care Statele Unite au desfășurat o forță impresionantă în regiunea Orientului Mijlociu, ce include grupurile navale de luptă formate din portavioanele Eisenhower și Ford, împreună cu distrugătoarele, crucișătoarele și navele lor de escortă; zeci de avioane A-10, F-15 și F-16 ale US Air Force, dar și bombardiere B-1 cu capacitate nucleară; submarinul USS Florida cu propulsie nucleară, înarmat cu rachete de croazieră Tomahawk și torpile anti-submarin.

În total, SUA au desfășurat sau redirecționat peste 17.350 de militari în regiune începând cu 7 octombrie, intre care soldatii si marinarii din grupurile navale de atac, trupe terestre și grupul amfibiu Bataan.

În ciuda acestei desfășurări militare semnificative insa, forțele americane staționate în Orientul Mijlociu au suportat un flux constant de atacuri din partea grupurilor susținute de Iran în ultimele săptămâni, violențe care sunt legate direct de conflictul sângeros dintre Israel si grupul terorist Hamas.

Deși aceste atacuri din Irak și Siria – cele mai multe efectuate cu drone mici și rachete – au rănit, așa cum am menționat anterior, zeci de militari americani, Statele Unite au ales în cea mai mare parte să evite represaliile împotriva vinovaților. Experții în securitate din Orientul Mijlociu spun că acest lucru se datorează faptului că administrația de la Washington are o poziție delicată, echilibrând propriile interese strategice în regiune cu evitarea escaladării. În același timp, SUA recunosc că dușmanii lor fac același lucru, încercând să provoace forțele americane în mod intenționat fără însă să ducă ostilitățile prea departe.

Ce urmăresc americanii

Factorii politici americani “se uită la obiectivele lor strategice în regiune și înțeleg că adversarii încearcă să ne îndepărteze de ele sau să le facă să eșueze, inclusiv prin atragerea noastră în aceste conflicte secundare,” a declarat Jonathan Lord, un fost analist politic militar de la Pentagon, citat de Business Insider.

Publicația a amintit că atacurile împotriva forțelor americane de către grupurile susținute de Iran din regiune nu sunt un fenomen nou. Confruntări mortale au loc de zeci de ani ca urmare a dorinței de lungă durată a Iranului de a expulza SUA din Orientul Mijlociu.

În perioada scursă de la învestirea președintelui Biden în ianuarie 2021 și aprilie 2023, forțele proxy iraniene au efectuat circa 83 de atacuri impotriva trupelor americane, a declarat anterior un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Dar atacurile au devenit mult mai frecvente în ultimele săptămâni.

Noul val de atacuri, descris pe scară largă de oficialii americani drept o “creștere,” a început pe fondul furiei crescânde în întreaga regiune față de războiul declanșat de Israel împotriva Hamas și al bombardamentelor continue asupra Fâșiei Gaza, ca răspuns la atacurile brutale lansate de organizația teroristă împotriva statului evreu la 7 octombrie. (Rezistența Islamică din Irak, care este un termen umbrelă care descrie operațiunile recente pe care milițiile susținute de Iran le-au condus în Irak și Siria, și-a revendicat responsabilitatea pentru atacurile împotriva forțelor americane).

Răspunul americanilor la aceste atacuri a fost considerat de mulți drept “anemic.” Întrebată de ziariști la conferința de presă de joi dacă descurajarea SUA funcționează și dacă loviturile americane de la sfârșitul lunii octombrie au reușit sa obtina ceva¸ secretara de presă adjunctă a Pentagonului, Sabrina Singh, a răspuns că SUA decid când vor să riposteze și că nu este nevoie să existe un răspuns militar similar sau acțiuni comparative de fiecare dată când are loc un atac anti-american.

“Suntem incredibil de strategici în ceea ce privește momentul în care decidem să luăm acțiuni cinetice și ați văzut asta pe 26 octombrie,” a declarat ea. “Este vorba de cât de succes putem avea în ceea ce privește deteriorarea și distrugerea infrastructurii pe care (adversarii) au folosit-o – și exact asta am făcut.”

La un nivel mai profund, experții în securitate din Orientul Mijlociu spun că SUA știu că nu merită să confrunte milițiile pro-Iran în acest moment, parțial pentru că escaladarea ar putea scufunda întreaga regiune într-un haos total.

“Dacă sunteți SUA, ați luat decizia că, în circumstanțe normale, dacă aceste miliții aruncau chibrituri mici spre noi, am arunca două chibrituri înapoi din când în când doar pentru că nu vrem ca americanii să fie uciși,” a declarat Michael Knights, co-fondatorul platformei Militia Spotlight de la grupul de reflecție Washington Institute.

“În mod ciudat, în aceste circumstanțe, spunem: Ascultați, stăm pe un butoi de pulbere care este sub casa tuturor și nu contează dacă ei aruncă chibrituri aprinse spre noi, nu vom arunca chibrituri înapoi spre ei pentru că nu suntem atât de iresponsabili,” a afirmat Knights.

Analiștii afirmă că o teamă de bază în SUA și Israel este că războiul cu Hamas s-ar putea extinde într-un conflict regional, atragând Iranul sau acoliții săi într-un rol mai direct si mai mare. Într-o oarecare măsură, aceasta este situația in acest moment. Hezbollahul libanez schimbă în mod regulat focuri cu armata israeliană, rebelii Houthi din Yemen au lansat rachete și drone în sudul Israelului, iar Rezistența Islamică din Irak continuă să atace activele americane.

Dar Administrația Biden pare să se uite și la aceste atacuri și să aleagă să le ignore, în cea mai mare parte, pentru că nu vede neapărat un efort puternic din partea milițiilor de a provoca daune maxime forțelor americane sau de a le copleși sistemele defensive, a afirmat Knights. Cu alte cuvinte, aceste grupuri nu fac tot ce pot pentru a-i provoca pe americani să răspundă și mai în forță.

Înainte de războiul Israelului cu Hamas, astfel de atacuri ar fi putut duce în mod realist doar la un schimb de focuri similar, așa cum s-a întâmplat în martie, după ce un antreprenor american a fost ucis când o dronă iraniană a lovit o bază din Siria.

“Dar în această împrejurare, ai putea împiedica un război Hezbollah-Iran-Israel,” a declarat Michael Knights.

Pe de altă parte, escaladarea împotriva forțelor americane nu funcționează la scară binară, în care, dintr-o dată, aceste grupuri decid doar să lanseze atacuri, a declarat Jonathan Lord, directorul programului de securitate din Orientul Mijlociu la Center for a New American Security. Activitățile lor sunt calibrate pe baza propriilor obiective politice.

Atacurile împotriva forțelor americane, de exemplu, ar putea contribui la creșterea influenței milițiilor în fața grupurilor concurente și ar putea afecta operațiunile în Irak și Siria, unde au mai rămas aproximativ 3.500 de soldați americani pentru a ajuta la înfrângerea teroriștilor din Statul Islamic. Iar cu tensiunile în creștere în întreaga regiune pe fondul războiului Israelului cu Hamas, milițiile susținute de Iran au ales tocmai acest moment ca să escaladeze, a afirmat Lord.

Dar, cred experții, Washingtonul nu a răspuns pana acum decisiv încercărilor milițiilor pro-Iran de a fi atras în conflict. “Cred că factorii de decizie din SUA încearcă să echilibreze răspunsurile defensive care demonstrează eficient capacitățile SUA de a-și proteja oamenii, menținând în același timp echilibrul în direcția acelor obiective strategice care includ înfrângerea ISIS,” a afirmat Lord. “În acest caz, un alt obiectiv important este acela de a nu urmări escaladarea conflictelor regionale cu reprezentanții Iranului sau extinderea conflictului care are loc în Gaza.”

Comentatorii cred că, într-adevăr, eliminarea ISIS a rămas un obiectiv al de lungă durată al armatei SUA, dar, în urma războiului Israel-Hamas, Pentagonul a conturat patru noi obiective în Orientul Mijlociu: protejarea forțelor și cetățenilor americani, dotarea Israelului cu asistență de securitate, asigurarea eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas și prevenirea răspândirii războiului dincolo de Gaza.

În acest moment, oficialii americani subliniază că descurajarea – semnalată de desfășurarea puterii impresionante de luptă americane în regiune – funcționează, iar atacurile susținute de Iran asupra forțelor americane nu au avut succes. Viitoarele represalii nu sunt excluse, dar în acest moment armata Statelor Unite nu pare să creadă că ele sunt necesare.

“Făcătorii politici încearcă să se mențină deasupra nivelului emoțional pentru a ne ține concentrați și pentru a ne îndrepta către acele obiective mai largi care împiedică un conflict mai amplu”, a spus Lord. “În cele din urmă, probabil că (acestea) ne vor ajuta pentru a salva vieți,” a încheiat expertul.

Surse: Business Insider, AP, The Hill, BBC, FoxNews, Defense.gov, X