De ce se ascut din nou săbiile între SUA și Iran

Iranienii ar fi încărcat rachete pe lansatoare și sunt pregătiți să riposteze oricărui atac lansat de Statele Unite, a anunțat presa de stat de la Teheran luni, o amenințare venită după avertismentul președintelui Donald Trump privind “bombardarea” Iranului în cazul în care Republica Islamică refuză un nou acord nuclear. Analiștii cred că înăsprirea pozițiilor de ambele părți crește riscul unui conflict militar, moment care ar putea da peste cap nu doar Orientul Mijlociu, ci întreaga planetă.

Refuz de la Teheran

Președintele Iranului a declarat duminică că Republica Islamică a respins negocierile directe cu Statele Unite privind programul său nuclear, care avansează rapid, oferind astfel primul răspuns al Teheranului la o scrisoare pe care președintele american a trimis-o liderului suprem al țării.

Președintele Masoud Pezeshkian a precizat că răspunsul Iranului, transmis prin sultanatul Oman, lasă însă deschisă posibilitatea unor negocieri indirecte cu Washingtonul.

Aceasta deși astfel de discuții nu au înregistrat progrese din 2018, de când Trump a retras unilateral SUA din acordul nuclear cu Iranul, cunoscut sub numele de Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA), semnat în 2015 în timpul lui Barack Obama. Tot atunci, Departamentul de Stat a anunțat desemnarea Corpului Gardienilor ca grup terorist, iar Washingtonul a implementat sancțiuni suplimentare împotriva regimului de la Teheran.

“Nu evităm discuțiile; încălcarea promisiunilor este ceea ce ne-a cauzat probleme până acum,” a spus Pezeshkian în cadrul unei ședințe de guvern. “Ei (americanii) trebuie să demonstreze că pot construi încredere.”

Reamintim că, joia trecută, Iranul a trimis un răspuns prin Oman la o scrisoare a lui Trump în care liderul de la Casa Albă îndemna Teheranul să ajungă la un nou acord nuclear, spunând că politica sa este de a nu se angaja în negocieri directe cu Statele Unite în timp ce se află sub campania de “maximă presiune” și amenințări militare promovate de Washington.

Președintele Pezeshkian a reiterat această politică duminică. “Negocierile directe (cu SUA) au fost respinse, dar Iranul a fost întotdeauna implicat în negocieri indirecte, iar acum, de asemenea, Liderul Suprem a subliniat că negocierile indirecte pot continua,” a spus el, referindu-se la ayatollahul Ali Khamenei.

Departamentul de Stat al SUA, răspunzând lui Pezeshkian, a spus că “președintele Trump a fost clar: Statele Unite nu pot permite Iranului să dobândească o armă nucleară.”

“Președintele și-a exprimat disponibilitatea de a discuta un acord cu Iranul,” se adaugă în declarație. “Dacă regimul iranian nu dorește un acord, președintele este clar, va urmări alte opțiuni, ceea ce va fi foarte rău pentru Iran.”

Luni, ayatollahul Khamenei a reacționat și el la comentariile lui Trump, care a reînnoit amenințarea de acțiune militară.

“Ei amenință că vor comite acte de distrugere, dar nu suntem complet siguri că astfel de acțiuni se vor întâmpla,” a spus liderul suprem de la Teheran. “Nu considerăm că este foarte probabil ca problemele să vină din afară. Totuși, dacă se întâmplă, se vor confrunta cu siguranță cu o lovitură de ripostă puternică.”

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a mers chiar mai departe. “O amenințare deschisă de “bombardare” din partea unui șef de stat împotriva Iranului este un afront șocant la adresa esenței păcii și securității internaționale,” a scris el pe platforma X. “Violența naște violență, pacea naște pace. Statele Unite pot alege calea…; și vor ceda la CONSECINȚE.”

Iar declarațiile liderilor iranieni au fost însoțite de acțiuni practice. Potrivit presei de stat iraniene, Iranul a încărcat rachete pe lansatoare și este pregătit pentru represalii împotriva americanilor. Ziarul Tehran Times, controlat de guvern, a raportat duminică pe platforma X că rachetele Iranului sunt “încărcate pe lansatoare în toate orașele subterane de rachete și sunt gata de lansare.” Publicația a emis și un avertisment dur, precizând că “deschiderea cutiei Pandorei va avea un cost greu pentru guvernul SUA și aliații săi.”

Statul Major al Forțelor Armate Iraniene a emis, de asemenea, o declarație avertizând că orice act de agresiune împotriva Iranului va fi întâmpinat cu “un răspuns sever.”

Amenințările lui Trump

Declarațiile oficialilor din Iran au venit la câteva ore după ce liderul de la Casa Albă a amenințat Iranul cu bombardamente și tarife secundare dacă Teheranul nu ajunge la un acord cu Washingtonul asupra programului său nuclear.

În primele sale comentarii de la respingerea negocierilor directe cu Washingtonul de către Iran săptămâna trecută, Trump a declarat pentru NBC News că oficialii americani și iranieni discută, dar nu a oferit detalii suplimentare. “Dacă nu ajung la un acord, vor avea bombardamente,” a spus Trump într-un interviu telefonic. “Vor fi bombardamente de care nu au mai văzut vreodată.”

“Există o șansă ca, dacă nu ajung la un acord, să aplic tarife secundare asupra lor, așa cum am făcut acum patru ani,” a adăugat ocupantul Biroului Oval.

În interviul NBC, Trump a amenințat și cu așa-numitele tarife secundare, care afectează cumpărătorii produselor unui anumit stat, atât pentru Rusia, cât și pentru Iran. El a semnat de altfel săptămâna trecută o ordonanță executivă autorizând astfel de tarife pentru cumpărătorii de petrol venezuelean.

Vorbind cu jurnaliștii la bordul Air Force One, Trump a spus că va lua o decizie privind tarifele secundare în funcție de progresul negocierilor cu Teheranul.

“Probabil că vom aștepta câteva săptămâni și, dacă nu vedem niciun progres, le vom aplica. Nu le aplicăm acum. Dar, dacă vă amintiți, am făcut asta acum șase ani și a funcționat foarte bine,” a spus el.

În primul său mandat (2017-2021), Trump a retras Statele Unite din acordul din 2015 între Iran și marile puteri, care impunea limite stricte asupra activităților nucleare controversate ale Teheranului în schimbul relaxării sancțiunilor.

Trump a reimpus și sancțiuni economice americane ample. De atunci, Republica Islamică a depășit semnificativ limitele convenite în programul său de îmbogățire a uraniului.

Comentariile lui Trump au venit la câteva săptămâni după ce președintele american i-a trimis o scrisoare lui Khamenei. Vorbind despre scrisoarea datată 5 martie, liderul de la Casa Albă a afirmat: “Le-am scris o scrisoare în care le-am spus: ‘Sper că veți negocia, pentru că dacă va trebui să intervenim militar, va fi un lucru groaznic.’”

“Am spus că sper că veți negocia, pentru că va fi mult mai bine pentru Iran,” a declarat Trump într-un interviu acordat Fox Business Network la începutul lunii martie.

Ulterior, Trump le-a spus reporterilor de la Casa Albă că se aștepta ca problema să se miște foarte curând. “Suntem aproape de final cu Iranul. Va fi un moment interesant. Vom vedea ce se întâmplă. Dar suntem în ultimele momente. Ultimele momente. Nu îi putem lăsa să aibă o armă nucleară,” a spus el în Biroul Oval. “Avem o situație cu Iranul și ceva se va întâmpla foarte curând… Sperăm să ajungem la un acord de pace. Știți, nu vorbesc din punct de vedere al puterii sau al slăbiciunii. Vreau doar să spun că aș prefera un acord de pace decât altceva, dar celălalt va rezolva problema.”

Întrebat în interviul pentru Fox Business dacă a trimis scrisoarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, un adversar ferm al Vestului, Trump a spus: “Da.”

“Există două moduri prin care Iranul poate fi gestionat: militar sau printr-un acord,” a spus Trump. “Aș prefera să facem un acord, pentru că nu vreau să rănesc Iranul. Sunt oameni minunați.”

Aceasta nu a fost prima dată când un președinte al SUA a comunicat cu liderii iranieni. Conform legii iraniene, liderul suprem, nu președintele, are ultimul cuvânt în privința problemelor majore ale statului, cum ar fi politica externă a Iranului și programul nuclear.

Când președintele american Barack Obama a preluat mandatul în 2009, el i-a oferit lui Khamenei o implicare directă – cu condiția ca Iranul să fie serios în ceea ce privește rezolvarea îngrijorărilor legate de programul său nuclear. Obama i-a scris de două ori direct lui Khamenei, în 2009 și din nou în 2012.

Oficialii iranieni au recunoscut în 2014 că Teheranul a răspuns la scrisorile anterioare trimise de Obama, deși nu era clar cine anume a răspuns.Iranul a confirmat în 2013 că președintele Hassan Rouhani a schimbat scrisori cu Obama, confirmând un contact rar între liderii celor două națiuni.

Această mișcare a amintit de scrisorile trimise de Trump liderului nord-coreean Kim Jong Un în primul său mandat, care au dus la întâlniri față în față, dar fără acorduri pentru a limita bombele atomice ale Phenianului și programul de rachete capabile să ajungă pe teritoriul continental al SUA.

Ultima dată când Trump a încercat să trimită o scrisoare lui Khamenei, prin intermediul fostului prim-ministru japonez Shinzo Abe în 2019, liderul suprem iranian a luat în derâdere acest demers.

Tensiuni în creștere

De la întoarcerea la Casa Albă, președintele Trump a insistat pentru negocieri cu Iranul, în timp ce, simultan, a intensificat sancțiunile și a sugerat că un atac militar din partea Israelului sau a SUA ar putea viza locațiile nucleare iraniene.

Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul, un acord internațional pentru a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare, în 2018, la un an de la începerea primului său mandat la Casa Albă.

Luna trecută, Trump a reînnoit campania sa de “presiune maximă” asupra Iranului, care include eforturi de a reduce exporturile de petrol ale acestuia la zero. Cu toate acestea, el a spus că și-ar dori să ajungă la un acord cu guvernul de la Teheran.

Puterile occidentale acuză Iranul că are o agendă secretă pentru a dezvolta capacități nucleare militare prin îmbogățirea uraniului la un nivel înalt de puritate fisionabilă, dincolo de ceea ce spun ei că este justificat pentru un program civil de energie atomică.

Oficialii occidentali se tem că un Iran înarmat nuclear ar putea amenința Israelul, producătorii de petrol din Golf și ar putea declanșa o cursă regională a înarmărilor.

Teheranul a susținut însă constant că programul său nuclear este în întregime destinat scopurilor civile de producție de energie. Asta deși oficialii iranieni amenință tot mai mult că vor urmări dezvoltarea unei arme nucleare.

Iranul îmbogățește acum uraniu până la niveluri apropiate de gradul de armă, 60%, fiind singura țară din lume fără un program de arme nucleare care face acest lucru.

Conform acordului nuclear original din 2015, Iranului i s-a permis să îmbogățească uraniu doar până la o puritate de 3,67% și să păstreze un stoc de uraniu de 300 de kilograme. Ultimul raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică despre programul nuclear al Iranului a estimat stocul acestuia la 8.294,4 kilograme, în timp ce o parte din uraniu este îmbogățit până la o puritate de 60%.

Agențiile de informații ale SUA evaluează că Iranul nu a început încă un program de arme nucleare, dar a “desfășurat activități care îl plasează într-o poziție mai bună pentru a produce un dispozitiv nuclear, dacă alege să facă acest lucru.”

Iranul a respins până acum avertismentul lui Trump de a ajunge la un acord sau de a face față consecințelor militare.

Analiștii de peste ocean cred că Trump caută o deschidere diplomatică în acest moment pentru a profita de ceea ce oficialii americani consideră a fi un Iran slăbit. Grupurile teroriste susținute de Iran din Orientul Mijlociu – Hamas din Gaza și Hezbollah din Liban – au fost grav afectate de forțele israeliene, iar dictatorul Bashar al-Assad din Siria, care era strâns aliniat cu Teheranul, a fost răsturnat de la putere de rebeli la începutul lunii decembrie.
De partea lor, oficialii iranieni au negat orice pierdere de influență regională. Anul trecut, atacurile israeliene asupra unor instalații iraniene, inclusiv fabrici de rachete și apărare aeriană, ca represalii pentru atacurile cu rachete și drone iraniene, au redus capacitățile militare convenționale ale Teheranului, potrivit oficialilor americani și experților externi.

După ce Trump s-a retras din acordul nuclear în 2018, Iran a început să se abată de la angajamentele sale legate de programul nuclear, conform acordului din 2015 dintre Iran și marile puteri ale lumii, care ridica sancțiunile asupra Iranului în schimbul unor restricții asupra programului său nuclear.
După preluarea mandatului în ianuarie, Trump i-a instruit ambasadorul său la ONU să colaboreze cu aliații pentru a “finaliza restabilirea sancțiunilor internaționale și restricțiilor asupra Iranului.”
Marea Britanie, Franța și Germania au spus Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite în decembrie că sunt pregătite – dacă va fi necesar – să declanșeze restabilirea tuturor sancțiunilor internaționale pentru a împiedica Iranul să dobândească o armă nucleară.

Într-un material dedicat subiectului, AP a scris că anunțul făcut duminică de Pezeshkian privind decizia Iranului cât de mult s-au schimbat lucrurile la Teheran de la alegerea sa acum jumătate de an, după ce a făcut campanie pe promisiunea de a relua relațiile cu Vestul.

De la alegerea lui Trump și reluarea campaniei sale de “presiune maximă” asupra Teheranului, moneda iraniană, rialul, a intrat într-o cădere liberă. Pezeshkian a lăsat discuțiile deschise până când liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a reacționat dur față de Trump în februarie și a avertizat că “negocierile nu sunt inteligente, înțelepte sau onorabile” cu administrația sa. Președintele iranian a întărit imediat propriile comentarii dure la adresa SUA.

Între timp, au existat mesaje contradictorii venite din Iran de câteva săptămâni. Videoclipuri de la demonstrațiile de Ziua Quds de vinerea trecută arătau oameni din mulțime care le cereau participanților să strige doar: “Moarte Israelului!” De obicei, se auzea și “Moarte Americii”.

Un videoclip al unei baze subterane de rachete dezvăluită de Gărzile Revoluționare, paramilitarii de linie dură ai Iranului, arăta trupele acestora călcând pe un drapel israelian pictat pe pământ – deși nu era un drapel american, așa cum se întâmplă de obicei în astfel de videoclipuri de propagandă.

Totuși, Press TV, canalul de limbă engleză al televiziunii de stat iraniene, a publicat săptămâna trecută un articol în care lista bazelor americane din Orientul Mijlociu era menționată ca posibile ținte de atac. Lista includea Camp Thunder Cove de pe Diego Garcia, o insulă strategică din Oceanul Indian, unde SUA operează Naval Support Facility Diego Garcia, o bază militară esențială pentru operațiuni în Orientul Mijlociu și Asia. Aceasta găzduiește bombardiere strategice, submarine și alte active militare utilizate pentru proiectarea forței în regiune. SUA are aici bombardierele stealth B-2, care probabil sunt folosite în Yemen.

Între timp, The Telegraph a relatat că Iranul ar putea viza și o bază navală britanico-americană din Oceanul Indian dacă va fi provocat. Potrivit informațiilor, ar fi vorba de baza de pe Insulele Chagos.

Publicația a citat un oficial militar iranian de rang înalt care a declarat: “Nu va exista nicio distincție între forțele britanice sau americane dacă Iranul este atacat de la orice bază din regiune sau aflată în raza de acțiune a rachetelor iraniene.”

“Americanii știu ei înșiși cât de vulnerabili sunt,” a avertizat vinerea trecută și Mohammad Bagher Qalibaf, președintele parlamentului iranian. “Dacă vor încălca suveranitatea Iranului, va fi ca o scânteie într-un depozit de praf de pușcă, aprinzând întreaga regiune. Într-un astfel de scenariu, bazele lor și ale aliaților lor nu vor fi în siguranță.”

Evenimentele recente au arătat însă, cred analiștii, distanța uriașă între declarațiile belicoase făcute de oficialii iranieni și realitatea de pe teren. Iranul și Israelul au desfășurat atacuri militare asupra unul altuia în aprilie și octombrie anul trecut. Cele două atacuri directe ale Teheranului asupra Israelului cu rachete balistice și drone au cauzat daune neglijabile, în timp ce Israelul a răspuns distrugând sistemele de apărare aeriană iraniene.

Ce vor face Israelul și Rusia

Reuters a precizat că nu este clar cum va fi primită deschiderea lui Trump către Iran de către Israel, aliatul SUA și un dușman de temut al Teheranului.

Biroul prim-ministrului israelian nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii referitoare la scrisoarea lui Trump către Iran.

De partea sa, Rusia a oferit să medieze între Statele Unite și Iran, a declarat o sursă informată despre discuții pentru Reuters, în timp ce Kremlinul a promis să facă tot posibilul pentru a facilita o soluție pașnică la tensiunile legate de programul nuclear al Teheranului.

Vice-ministrul rus de Externe, Sergei Ryabkov, a discutat despre eforturile internaționale de a rezolva situația legată de programul nuclear al Iranului cu ambasadorul iranian Kazem Jalali, a declarat recent Ministerul rus de Externe.

Între timp, specialiștii ruși în rachete de rang înalt au vizitat Iranul în ultimul an, în timp ce Republica Islamică și-a adâncit cooperarea de apărare cu Moscova, indică o analiză Reuters a înregistrărilor de călătorie și a datelor despre angajări.

La cuțite

Relațiile dintre Iran și SUA sunt atât de tensionate din cauza unui complex de evenimente istorice, a scris TIME.

În trecut, Iranul a fost unul dintre cei mai importanți aliați ai SUA în Orientul Mijlociu, sub conducerea șahului Mohammad Reza Pahlavi, care a cumpărat arme militare americane și a permis tehnicienilor CIA să administreze posturi secrete de ascultare pentru a monitoriza Uniunea Sovietică. CIA a fost implicată în lovitura de stat din 1953 care a consolidat domnia șahului.

În ianuarie 1979 însă, șahul, grav bolnav de cancer, a fugit din Iran pe măsură ce demonstrațiile împotriva regimului său au luat amploare. A urmat Revoluția Islamică, condusă de marele ayatollah Ruhollah Khomeini, care a creat guvernul teocratic al Iranului.

Mai târziu în acel an, studenți și militanți islamiști au luat cu asalt Ambasada SUA de la Teheran, cerând extrădarea șahului și luând ostatici diplomați americani. Criza, care a durat 444 de zile, a dus la întreruperea relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și Iran.

Războiul Iran-Irak din anii 1980 a văzut SUA susținându-l pe Saddam Hussein.

“Războiul petrolier” din timpul acelui conflict a implicat un atac de o zi al SUA care a paralizat Iranul pe mare, iar mai târziu, SUA au doborât un avion de pasageri iranian.

Doborârea zborului Iran Air 655 de către Marina SUA pe 3 iulie 1988, tragedie soldată cu 290 de morți, rămâne unul dintre momentele la care guvernul iranian face referire în cadrul neîncrederii sale de decenii față de America. Acest eveniment este plasat pe aceeași linie cu lovitura de stat din 1953, susținută de CIA, care l-a răsturnat pe prim-ministrul ales al Iranului și i-a consolidat puterea absolută șahului Pahlavi, până când acesta a abdicat înainte de Revoluția Islamică din 1979.

De atunci, relațiile dintre Iran și SUA au oscilat între dușmănie și diplomație cu reținere, cu un vârf în 2015, când Teheranul a încheiat acordul nuclear cu marile puteri ale lumii. Dar Trump s-a retras unilateral din acordul respectiv, iar în anii care au urmat, tensiunile regionale au escaladat în atacuri pe mare și pe uscat.

Apoi a venit războiul Israel-Hamas în Fâșia Gaza, în contextul căruia Israelul a vizat liderii grupurilor militante din întreaga “Axă a Rezistenței” auto-descrisă a Iranului. Acum, pe măsură ce SUA desfășoară atacuri aeriene intense vizând rebelii houthi susținuți de Iran din Yemen, riscul unei acțiuni militare care să vizeze programul nuclear al Iranului este tot mai mare.

Pe de altă parte, comentatorii americani cred că reticența Iranului de a negocia cu Trump își are probabil rădăcinile și în ordinul său de a-l elimina pe generalul iranian Qassem Soleimani într-un atac cu dronă la Bagdad, în ianuarie 2020.

SUA au susținut ulterior că, pentru a răzbuna moartea lui Soleimani, Iranul a complotat pentru asasinarea lui Trump înainte de alegerile din noiembrie 2024. Teheranul a negat acuzația, deși oficialii iranieni l-au amenințat în repetate rânduri pe republican si ar fi trimis asasini platiti sa-l lichideze.

Surse: Reuters, AP, The Telegraph, BBC, TIME, Newsweek, X