De ce se bat partidele extremiste să conducă o Uniune Europeană care “vrea să ne omoare, să ne fie frică și să ne bage în război”?

”UE vrea să ne omoare”. ”UE vrea să ne fie frică, ca să ne controleze”. ”UE vrea să mâncăm gândaci”. ”UE ne strică familia tradițională și ne bagă pe gât gay”. ”UE vrea să ne bage în război”. Sunt printre cele mai rulate fake-news-uri despre comunitatea europeană rostogolite de partidele extremiste AUR și S.O.S România pe rețelele de socializare, arată o analiză Info Sud-Est.

Cei care ventilează frecvent retorica anti-UE sunt chiar candidați la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Ei schimonosesc, ridiculizează și trunchiază conținutul unor teme de pe agenda de la Bruxelles, pentru a puncta în ochii unui electorat ușor de manipulat.

Poate cei mai vocali politicieni anti-UE sunt chiar locomotivele celor două partide extremiste: Cristian Terheș, care nu e membru AUR, dar deschide lista partidului, și Diana Iovanovici Șoșoacă, care conduce S.O.S și deschide lista formațiunii politice.

De ce vor să conducă UE niște oameni care ne spun în fiecare zi cât de nocivă e uniunea pentru cetățenii ei?

Cui folosesc ura și frica de UE, promovate de politicieni care aspiră exact la locul pe care îl demolează din vorbe?

O analiză Info Sud-Est inventariază expresiile și ideile despre UE cele mai prezente în pozițiile publice adoptate de candidații partidelor extremiste românești la europarlamentare.

”Putin detestă Uniunea Europeană. UE este în centrul propagandei rusești, loc al pierzaniei, o Gayropă care legalizează pedofilia”

”Discursul anti-UE îi este în primul rând util Rusiei”, explică jurnalistul Cătălin Gomboș de la publicația Veridica, specializată în monitorizarea, analiza și demontarea campaniilor de fake news, dezinformare și manipulare din Europa Centrală și de Est.

”Putin detestă Uniunea Europeană, care e construită pe valori incompatibile cu dictatura sa, valori ale căror răspândire printre ruși, sau chiar printre restul țărilor ex-sovietice, i-ar amenința puterea”, mai explică Gomboș. Pe de altă parte, întreținerea unei frici permanente și a unui dușman străin declanșează în electorat nevoia de siguranță, de stabilitate, de revenire la „vremurile de aur”, așa cum sunt percepute deceniile de dictatură comuniste, arată istoricul Florin Anghel, profesor la Facultatea de Istorie și Științe Politice de la Universitatea ”Ovidius” din Constanța.

”Extremiștii promit lege, promit ordine, promit liniște. În plus, AUR și SOS România mai promit și revenirea la tradiție. Cei vinovați de nereușitele proiectelor și ambițiilor naționale și politice sunt străinii”, mai arată Anghel.

Diana Șoșoacă este ventilatorul cel mai eficient și vocal al propagandei ruse în România, care reciclează și adaptează toate narativele Kremlinului. Ea nu a ezitat nici să învinovățească Ucraina și Occidentul pentru agresiunea rusească, justificând astfel invazia.

În martie, ea a afirmat chiar că Rusia este, de fapt, „provocată din toate părțile” și că NATO are deja trupe în Ucraina. În niciuna dintre afirmațiile sale senatoarea nu a adus argumente sau probe.

Un alt candidat la europarlamentare, Gheorghe Piperea de la AUR, a ventilat de asemenea masiv ideea că ”ne pregătim de război cu Rusia”. În februarie 2024 a postat pe Facebook despre cum țări precum România, Moldova, Țările Baltice etc vor fi ”arse” de furia Rusiei și cum SUA, Regatul Unit și China vor sta la “cotitură” ca să împartă sferele de influență.

Cât cântărește, deci, frica în prizonieratul electoratului AUR și SOS și cât de puternică este legătura dintre frică și ”succesul” pe care un fake-news îl are într-o societate?

În primul rând, cele două partide mizează pe frică, iar aceasta este amplificată prin narațiuni false, care sunt promovate și de Rusia, explică jurnalistul Cătălin Gomboș:

• • ”Exemplul cel mai la îndemână astăzi este războiul din Ucraina – dacă vom continua să sprijinim Ucraina, există riscul să fim și noi atrași în război, ba chiar să se ajungă la război nuclear. Narațiuni de genul ăsta sunt, iar, prezente în numeroase țări europene, fie ele membre UE și/sau NATO, fie aflate în afara acestora, cum e cazul Republicii Moldova, iar asta ne spune că nu sunt locale ci pleacă de undeva”, spune Gomboș.

Jurnalistul Veridica arată că mai sunt cultivate și alte ”frici”:

• • ”Frica de migranți care ne iau locurile de muncă, ne violează femeile, își construiesc moschei și ne distrug identitatea națională și religioasă. Frica de comunitatea LGBT care ne pervertește copiii și tineretul și așa mai departe”. 

Cât despre isteria împotriva vaccinării anti-COVID, partidele extremiste AUR și SOS au crescut fulminant în sondaje chiar în timpul pandemiei, pe care au exploatat-o masiv ca subiect de manipulare.

  Practic, această temă a fost rampa de lansare în politica mare a celor două partide. George Simion, Diana Șoșoacă, Gheorghe Piperea, Cristian Terheș, dar și alții, au fost printre cei mai vehemenți în perioada pandemiei de COVID-19.

Șoșoacă a fost probabil cea mai vehementă figură anti-vaccin din timpul pandemiei, agresând verbal medici și contestând în instanță decizii ale autorităților de combatere a pandemiei COVID-19, în timp ce mii de oameni mureau zilnic din cauza coronavirusului. Totul a culminat când senatoarea Șoșoacă a spus la televizor că persoanele vaccinate pot fi identificate prin Bluetooth, pentru că celor din jurul lor le apare ”un cod” pe ecranul telefonului.

Unul dintre cei pe care i-a apărat în instanță din cauza nerespectării restricțiilor COVID-19 a fost ÎPS Teodosie, episcopul filorus care a spus despre Vladimir Putin după invazia din Ucraina că este un bun creștin pentru că a ridicat biserici.

Și George Simion a militat masiv împotriva restricțiilor COVID, convocând proteste în martie 2021.

Odată cu numărul de morți cauzat de pandemie în România, au crescut și procentele electorale ale extremiștilor. Deci, cât de mult va influența fake-news-ul despre UE scorul pe care partidele extremiste le vor obține în 9 iunie? Ce impact va avea discursul anti-european asupra votului de la europarlamentare?

E complicat de anticipat, dar e totodată cert că impactul în societate va exista și nu va fi neglijabil. Iar cel mai bun exemplu este chiar episodul COVID-19, spune Cătălin Gomboș:

• • ”Nu am vreun dubiu că narațiunile false au un impact asupra societății, iar exemplul pe care îl am în minte este cel al narațiunilor false cu privire la pandemia de coronavirus și vaccinare, multe dintre ele având în spate Rusia și China, care au fost promovate și de politicieni populiști/extremiști în întreaga lume, inclusiv în România. Aici și în Bulgaria s-au înregistrat cele mai mici rate ale vaccinării din Europa, iar această rată redusă a vaccinării s-a tradus în morți. Probabil că nu o să știm niciodată câți români au murit pentru că au refuzat să se vaccineze fiind influențați de narațiuni false, dar cu siguranță au fost destui și există și cazuri care au devenit publice”, a explicat jurnalistul Veridica.

Pe de altă parte, frica merge mână în mână cu repulsia, sila, și șocul pe care unele fake-news le stârnesc în rândul unui electorat ultraconservator și tradiționalist cum e o parte din societatea românească.

Prânz cu gândaci și o cină romantică gay

Un prânz cu ”făină de gândaci” sau o cină romantică luată de un cuplu gay nu sunt imagini pe care majoritatea românilor să le accepte ca alegeri normale ori măcar să le tolereze.

Au contribuit Delia Dascălu, Gabriel Mateescu, Petruț Iacob și Alex Șerban
Grafică: Cristian Andrei Leonte

• Citește integral pe Info Sud-Est.