De ce spionii Americii sunt îngrijorați de revenirea lui Trump la Casa Albă

Perspectiva ca Donald Trump să revină la Casa Albă ca președinte după alegerile din noiembrie îngrijorează comunitatea de informații din Statele Unite, cu foști oficiali de rang înalt din administrația sa avertizând că este probabil ca republicanul să folosească un al doilea mandat pentru a reconstrui agențiile americane de spionaj într-un mod care ar putea duce la un nivel fără precedent de politizare a comunității de informații. Eforturile sale nu ar fi noi: Trump a urmărit deja realizarea de schimbări majore la agențiile de informații în cei patru ani petrecuți în Biroul Oval între 2017-2021.

Revenit la Casa Albă?

Alegerile prezidențiale din 2024 se îndreaptă spre o nouă confruntare Biden vs. Trump, după ce ambii politicieni s-au instalat confortabil în fruntea listelor de candidați din Partidul Democrat, respectiv Partidul Republican, devenind favoriți în cursele electorale interne pentru obținerea nominalizării la Casa Albă.

În tabăra republicană, Trump are în prezent 122 delegați, iar Nikki Haley a primit 24 de delegați, cu 158 de delegați alocați până în acest moment.

Un candidat trebuie să primească spijinul a 1.215 delegați la Convenția Națională care se va desfășura în iulie în Milwaukee (Wisconsin) pentru a obține nominalizarea formațiunii la președinția Statelor Unite. Republicanii au de alocat în total 2.429 de delegați.

Deși Haley, care a rămas singurul rival important al lui Trump, a anunțat că nu renunță la lupta politică, șansele fostului președinte de a primi nominalizarea republicană sunt mari, mai ales după ce el și-a consolidat și mai mult statutul de favorit în cursa din Partidul Republican, cu o victorie ușoară înregistrată marți în Michigan: Trump a câștigat 68% din sufragiile alegătorilor, iar Haley doar 26%. Calculele arată că fostul lider american ar putea câștiga nominalizarea formațiunii conservatoare până la jumătatea lunii martie – chiar dacă Nikky Haley a promis să continue să lupte, iar votul în alegerile republicane durează până în luna iunie.

În tabăra democrată, îngrijorările răspândite cu privire la vârsta președintelui Biden și la ratingurile sale de popularitate, extrem de scăzute, nu au dus până acum la nicio provocare serioasă în interiorul partidului.

Președintele Biden a câștigat confortabil alegerile primare democrate din Michigan, desfășurate marți, în ciuda unui vot de protest semnificativ față de sprijinul puternic al SUA pentru Israel în războiul cu Hamas. Biden a câștigat 81% din voturi, conform previziunilor, dar cei “neangajați” au depășit așteptările, adunând 13% din voturi.

Preşedintele democrat are până acum 206 delegați, iar pentru a obține nominalizarea partidului este nevoie de un total de 1.968 de delegați din 3.934 de delegați la Convenția Națională Democrată care va avea loc în Chicago (Illinois) în august.

Până acum, sondajele de opinie indică faptul că un meci Biden-Trump 2.0 va fi o cursă foarte strânsă. Media sondajelor menținută de The Hill and Decision Desk HQ (DDHQ) îi oferă în prezent lui Trump un avantaj de 2,6 puncte procentuale, respectiv 45,5% față de 42,9% în favoarea republicanului. Media a fost calculată din 578 de sondaje.

La rândul său, agregatorul de sondaje RealClearPolitics arăta miercuri că Trump are un avantaj de 2% în fața lui Biden la nivel național, respectiv 47,1% la 45,1%.

Îngrijorări printre spioni

În acest context pre-electoral, foști oficiali de rang înalt din administrația lui Trump și-au declarat îngrijorarea în interviuri pentru Politico că este probabil ca, dacă se va reîntoarce la Casa Albă, republicanul să folosească un al doilea mandat pentru a efectua o serie de schimbări în cadrul agențiilor americane de spionaj într-un mod care ar putea duce la un nivel fără precedent de politizare a comunității de informații, forțând plecarea unor angajați de valoare și punând sub semnul întrebării colaborarea cu agențiile partenere aliate.

Trump, care a încercat deja să restructureze agențiile de informații în timpul primului său mandat, este probabil să revină la acele planuri – și să pună și mai multă presiune pentru a înlocui oamenii percepuți ca ostili agendei sale politice cu loialiști fără experiență, potrivit The Wall Street Journal. Publicația a discutat cu 18 foști oficiali și analiști care au lucrat în Administrația Trump, inclusiv cu persoane numite politic din ambele partide și ofițeri de informații de carieră, unii care încă mai vorbesc cu fostul președinte și asistenții săi.

Acest lucru le-ar putea permite consilierilor săi de top să-l protejeze de informații care nu sunt conforme cu politica sa și chiar să schimbe formularile din evaluările clasificate cu care nu este de acord, au spus mulți.

Potrivit experților, agențiile de spionaj ale Americii “nu sunt niciodată complet rupte de politică.” Dar o revizuire de tipul celei pe care ar putea-o încerca Trump ar putea submina credibilitatea serviciilor americane de informații într-un moment în care SUA și aliații lor bazează pe ele pentru a traversa crizele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

De asemenea, planurile lui Trump ar putea lipsi în mod efectiv comunitatea de informații de capacitatea de a descuraja președintele de a lua decizii care ar putea pune America în pericol.

“Vrea să folosească comunitatea de informații ca pe o armă. Și adevărul este că trebuie să privești cu o perspectivă de 360 de grade. El nu poate alege pur și simplu ceea ce vrea să audă când există atât de mulți adversari ai Americii și țări care nu le doresc bine Statelor Unite,” a declarat Fiona Hill, consilier de top pentru Rusia în cadrul Consiliului Național de Securitate din Administrația Trump, care i-a criticat politicile în mod regulat. “Dacă sugrumă informațiile cu privire la un lucru, ne va orbi parțial.”

Politico a scris că mulți dintre foștii oficiali au spus că au optat să vorbească cu jurnaliștii săi deoarece cred că măsura în care Trump ar putea restructura comunitatea de informații rămâne subestimată, în ciuda acoperirii mediatice semnificative.

Cererile lui Trump privind “loialitatea” oamenilor săi – percepute deseori ca solicitări de denaturare a faptelor pentru a se potrivi cu agenda sa politică – nu s-au limitat la agențiile sale de spionaj, dar aceste cereri implică riscuri deosebit de grave în lumea spionajului, au spus aceștia.

Dacă Trump se dovedește a fi nesăbuit în ceea ce privește tratarea informațiilor sau materialelor clasificate, el ar putea pune în pericol pe cei care furnizează informații atât de necesare, a spus Dan Coats, care a ocupat funcția de Director of National Intelligence la începutul mandatului lui Trump. “Unii oameni și-ar putea pierde viețile,” a afirmat Coats, care a devenit un critic deschis al lui Trump după ce a părăsit administrația în 2019.

Reamintim că Trump a fost acuzat în iunie trecut de procurorul special Jack Smith de păstrarea ilegală a unor documente clasificate luate cu el de la Casa Albă la Mar-a-Lago, după ce și-a părăsit mandatul în ianuarie 2021, iar apoi cu obstrucționarea cererilor guvernamentale de a le restitui. Fostul președinte a fost supus unor noi acuzații suplimentare în iulie, care îl acuză că a conspirat pentru a cere unui angajat să șterge înregistrările video de supraveghere de la proprietatea și că ar fi arătat unor terțe părți hărți detaliate pregătite de Pentagon, inclusiv planuri privind un atac împotriva Iranului.

Trump este acuzat, de asemenea, că a păstrat documente legate de “armamentul nuclear din Statele Unite” și de “capacitățile nucleare ale unei țări străine,” alături de documente din ședințele de informare ale Casei Albe, inclusiv unele care detaliază capacitățile militare ale SUA și ale altor țări.

Documentele clasificate au fost găsite în timpul unui raid desfășurat de agenții FBI și ai Departamentului de Justiție la proprietatea lui Trump din Florida, la 8 august 2022. În total, Trump se confruntă cu 40 de acuzații legate atât de deținerea documentelor secrete, inclusiv de infracțiuni în temeiul Legii privind spionajul, cât și de presupusa obstrucție a justiției. Acuzațiile includ păstrarea intenționată a informațiilor privind apărarea națională; conspirație pentru a împiedica justiția; declarații și reprezentări false etc. Fiecare dintre cele peste 30 de puncte de reținere intenționată a documentelor implică o pedeapsă de maximum 10 ani.

Loialiști în poziții cheie

Purtătorul de cuvânt al lui Trump, Steven Cheung, a declarat că fostul președinte “a fost atacat de când și-a anunțat campania (pentru Casa Albă) în 2016.” El a enumerat o serie de nemulțumiri, inclusiv acceptarea de către comunitatea de informații a unui dosar – în mare măsură discreditat în prezent – despre legăturile lui Trump cu Rusia, ancheta legată de implicarea Rusiei în alegerea republicanului în fruntea Americii în 2016 și faptul că foști oficiali ai serviciilor de informații pun la îndoială validitatea acuzațiilor împotriva fiului președintelui Joe Biden.

De exemplu, în cazul documentelor clasificate, avocații lui Trump au susținut că comunitatea de informații este deja puternic politizată, fiind dominată de o ideologie de stânga care este “nedreaptă” față de fostul președinte, potrivit NYTimes.

Un fost oficial de rang înalt de la Casa Albă din administrația precedentă, care este încă apropiat de Trump și echipa sa, a susținut că alți oficiali cheie din domeniul securității naționale de la acea vreme credeau, de asemenea, că agențiile de informații erau instituții politizate și birocratice, care adesea evaluau greșit problemele critice.

Un alt fost oficial de securitate națională din Administrația Trump, care încă vorbește cu fostul președinte, a spus că este nevoie ca, dacă este reales, republicanul să încerce să instaleze în agențiile de informații oameni în care are încredere și să-i înlăture pe cei care au încercat să-l submineze.

Politico a precizat că procesul de confirmare ar face dificilă numirea unor persoane controversate în posturi de vârf, dar Trump ar putea folosi o tactică pe care a folosit-o în timpul primului său mandat – ocuparea posturilor vacante cu “directori interimari.”

De asemenea, republicanul ar putea plasa confidenți în poziții cheie în comunitatea de informații și la Pentagon care nu necesită confirmarea Senatului – așa cum a făcut în prima sa administrație.

Criticii susțin că aceștia nu vor fi oameni cu abilitățile necesare pentru aceste poziții. John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Trump între 2018 și 2019 și acum un critic al fostului președinte, a afirmat de exemplu: “Cerințele principale pentru serviciu vor fi cât de repede vei spune Da, domnule! Și cred că asta se va aplica în special în cazul DNI și al directorului CIA.”

Astfel de schimbări ar putea remodela în mod fundamental agențiile de spionaj din Statele Unite.

Biroul Directorului pentru Informații Naționale și Consiliul Național de Securitate au refuzat să comenteze declarațiile lui Trump despre comunitatea de informații și planurile sale pentru un al doilea mandat, potrivit publicației.

Lupta cu ‘statul paralel’

Politico a reamintit că Trump a avut și continuă să aibă o relație tensionată și bazată pe confruntare cu comunitatea de informații, descriindu-i pe mulți dintre liderii acesteia ca parte a unui “stat paralel” care urmărește să-l distrugă.

În opinia publicației, poate că nicio agenție guvernamentală de spionaj nu va fi supusă unei presiuni la fel de mari precum Biroul Federal de Investigații (FBI).

Trump a avut relații toxice cu biroul încă de la începutul primului său mandat, acuzându-l pentru scurgerea în presă a așa-numitului Dosar Steele – un raport nefondat și în mare măsură dezmințit care sugera că Trump a avut legături extinse cu rușii, care l-ar fi șantajat după ce a avut relații cu prostituate în vizitele făcute la Moscova.

Mulți democrați și adversari ai lui Trump au profitat la acea vreme de apariția dosarului, folosindu-l împotriva republicanului. Iar procurorul general Bill Barr a lansat ulterior o anchetă cu privire la originile investigației FBI despre legăturile echipei de campanie a lui Trump cu Rusia.

La îndemnul FBI, comunitatea de informații a inclus documentul în anexa la un raport din 2016 privind interferența străină în alegerile americane.

Andrew McCabe, directorul adjunct al FBI de atunci, a declarat că biroul a crezut că este necesar să se respecte o directivă a președintelui Barack Obama de a compila toate informațiile pe care oficialii din serviciile de spionaj din SUA le aveau cu privire la amestecul Rusiei în alegerile din America. Prezentarea acestuia în anexă a fost menită să clarifice faptul că dosarul Steele “a fost brut, neverificat și nu a reprezentat baza evaluărilor noastre,” a spus el.

Mai multe persoane care au discutat cu Politico susțin că decizia FBI a fost o greșeală care a afectat de la început viziunea lui Trump atât asupra biroului, cât și asupra comunității mai largi de informații. FBI-ul “și-a săpat propriul mormânt” în acest caz, a spus un fost oficial de informații.

Mulți cred că sensibilitatea constantă a lui Trump față de ancheta FBI legată de Rusia a determinat ulterior administrația sa să subministreze rolul Kremlinului în eforturile de influență electorală în 2020 – iar acest lucru probabil va continua într-un al doilea mandat.

În acest context, experții au declarat că nu este de mirare că un alt consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brien, a susținut în toamna lui 2020 că China a depășit Rusia, devenind “cea mai activă” țară în amestecul electoral – o evaluare infirmată ulterior de rapoartele serviciilor de informații.

Un fost oficial înalt din securitatea națională a spus de altfel că a existat o atitudine în general disprețuitoare în cadrul Administrației Trump legată de ingerințele străine în alegerile din Statele Unite. Dar în măsura în care Congresul, publicul și unii membri ai comunității de informații au simțit că guvernul trebuie să fie mai vocal cu privire la amestecul rușilor în alegeri, punctul de vedere al Casei Albe părea să fie: “Ei bine, ar fi al naibii de bine să vorbim despre China și Cuba,” a spus sursa.

Politico a scris că, potrivit unui ordin executiv din 2018 semnat de Trump, comunitatea de informații are la dispoziție până la 90 de zile după alegerile federale pentru a finaliza un raport privind influența străină – o cronologie care se extinde după inaugurare. Asta înseamnă că documentul ar putea ateriza pe biroul lui Trump în 2025, dacă va fi reales președinte, a remarcat un fost oficial de informații.

Trump sau persoanele desemnate de el ar putea să modifice sau să îngroape raportul dacă nu este finalizat înainte de tranziția prezidențială, a spus sursa, adăugând: “M-aș gândi să-l trimit (raportul) mai devreme.”

Tot în acest context, trebuie reaminti că Trump a pus adesea sub semnul întrebării, atât în mod public, cât și în privat, integritatea activității agențiilor americane de informații.

Dan Coats a spus că americanii ar trebui să se uite la una dintre primele reacții publice ale lui Trump privind serviciile de spionaj pentru a avea o idee despre ceea ce urmează.

În iulie 2018, într-o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin la Helsinki, Trump a contrazis evaluarea comunității de informații din SUA conform căreia Rusia a intervenit în alegeri, lucru care a trimis o undă de șoc printre agențiile americane de informații. O zi mai târziu, Trump a spus că a vorbit greșit și că își susține agențiile de informații.

Coats susține că remarcile lui Trump în Finlanda l-au făcut să-și înainteze demisia mai devreme decât se știa, în februarie 2019, însă președintele i-a refuzat-o. Trump l-a înlăturat pe Coats doar în august 2019.

De asemenea, Bolton a spus că Trump i-a criticat în mod obișnuit pe Coats și pe directorul CIA de atunci, Gina Haspel, când au depus mărturie în Congres despre evaluările serviciilor de informații cu care el nu a fost de acord.

După ce Coats a părăsit DNI, Trump a început să instaleze confidenți cu puțină experiență în activitatea de informații în poziții de vârf în agenții. Foștii oficiali se tem că va face același lucru dacă va câștiga în noiembrie.

“Trump intenționează să ia la țintă comunitatea de informații,” a spus un alt fost oficial înalt al serviciilor de informații. “A început acest proces înainte și o va face din nou. O parte a acestui proces este de a elimina oamenii și de a pedepsi oamenii.”

Ellen McCarthy, secretarul de stat adjunct pentru informații și cercetare în Administrația Trump, a afirmat că comunitatea de informații are nevoie de o restructurare majoră pentru a ține pasul cu amenințările de astăzi.

Dar ea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la capacitatea viitoarei Administrații Trump de a gestiona această tranziție. “Preocuparea mea este că președintele Trump va recruta un lider care împărtășește acest punct de vedere, dar care nu are experiența de informații pentru a gestiona această schimbare,” a spus ea.

Coats a dat ca exemplu schimbările pe care Trump le-a făcut în timpul primei sale administrații la Biroul DNI, despre care a spus că au fost “deosebit de îngrijorătoare.”

Trump a ales să nu o promoveze în rolul de director pe adjuncta lui Coats, Sue Gordon, și l-a îndepărtat pe Joseph Maguire, fostul șef al National Counterterrorism Center (Centrul Național de Luptă împotriva Terorismului) ca șef interimar după doar șase luni în funcție, după ce acesta a informat Comisia de informații a Camerei Reprezentanților cu privire la interferența rușilor în alegeri.

Apoi, Trump l-a numit pe fostul ambasador al SUA în Germania, Richard Grenell – un susținător ferm al fostului președinte -, să conducă DNI în februarie 2020. Grenell nu avea experiență în domeniul informațiilor, acesta fiind ani de zile consilier politic și purtător de cuvânt al Națiunilor Unite.

Kash Patel, fost consilier de top al lui Devin Nunes, fost congresman de California și director de combatere a terorismului la Consiliul Național de Securitate, a servit ca consilier informal al lui Grenell, dar a fost considerat și pentru un post de vârf la CIA. Mai târziu a devenit șef de cabinet al secretarului interimar al apărării în ultimele luni ale lui Trump. Patel a contribuit la o inițiativă de desecretizare a materialelor legate de originile anchetei privind Rusia.

Politico a scris că, foarte probabil, Patel se va întoarce pentru a servi sub conducerea lui Trump dacă acesta va fi ales, stârnind îngrijorări în rândul actualilor și foștilor oficiali ai serviciilor de informații cu privire la păstrarea surselor și metodelor serviciilor de informații americane.

În sfârșit, unii foști oficiali au spus pentru Politico că, dacă Trump va decide să instaleze personalități controversate în posturi de top la agențiile de informații sau continuă să le disprețuiască munca, mai mulți oficiali și angajați mai de la niveluri inferioare ar putea încerca să plece.

Relația cu aliații, în pericol?

Mulți dintre foștii oficiali au declarat că o restructurare a serviciilor de spionaj de către Trump ar putea, de asemenea, să anuleze progresul făcut de aceste agenții, care spun că au câștigat credibilitatea și încrederea pe care le-au pierdut cu aliații în timpul administrației sale.

Directorul CIA, Bill Burns, împreună cu Avril Haines, directorul National Intelligence, au contactat aliații occidentali din Europa în decembrie 2021, împărtășind detalii despre ceea ce știau spionii americani despre planul Rusiei de a invada Ucraina – cu doar câteva luni înainte ca Moscova să facă acest lucru. Washington și-a folosit capacitățile de informații pentru a-și convinge partenerii de peste Atlantic să ia în serios avertismentele – și să se pregătească pentru un război în estul continentului, a declarat Burns într-un interviu anul trecut.

De asemenea, Administrația Biden și-a folosit agențiile de informații în ultimul an pentru a împărtăși informații despre amenințări cu țări din Africa, inclusiv Republica Centrafricană și Congo, în încercarea de a contracara influența chineză și rusă pe continent.

Dar o mare parte din încrederea reconstruită s-ar putea evapora peste noapte dacă Trump este ales – mai ales dacă va continua să facă campanie pe ideea că ar lăsa Rusia “să facă ce naiba vrea” aliaților NATO care nu își îndeplinesc angajamentele de a contribui suficient la cheltuielile alianței pentru apărare.

“De ce acei membri ai alianței ar împărtăși informații sensibile despre Rusia cu Statele Unite, cu comunitatea de informații, dacă aceasta este condusă de acoliții lui Donald Trump, care tocmai a spus asta?” a spus un fost oficial.

Reamintim că fostul președinte a afirmat recent că Statele Unite nu-și vor apăra aliații NATO împotriva Rusiei dacă aceștia nu-și îndeplinesc obiectivele promise de a cheltui suficient pentru apărare, amenințând că va schimba complet alianța nord-atlantică dacă va fi ales din nou președinte al Americii în 2024.

Trump a criticat de mult timp eșecul unor state membre NATO de a-și crește cheltuielile de apărare și a sugerat că există solduri neplătite datorate de aliați, dar remarcile făcute în timpul unui miting de campanie în Carolina de Sud au mers un pas mai departe, sugerând că Rusia ar trebui să atace aliații care nu-și vor achita contribuţiile.

“Dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?” și-a amintit Trump că a fost întrebat de liderul unei alte “țări mari” în timp ce era președinte. Acesta i-ar fi prezentat o situație ipotetică în care țara sa nu își îndeplinea obligațiile financiare în cadrul NATO și ar fi fost atacată de Moscova.

“I-am spus: Nu ai plătit? Ești delincvent?… Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să facă ce naiba vor vrea. Trebuie să plătești,” i-ar fi declarat președintele Trump omologului său occidental în timpul unei întâlniri a liderilor ţărilor NATO.

Sursa citată de Politico a adăugat că parteneriatele de informații sunt bidirecționale. Și dacă Trump le tratează ca pe o tranzacție sau reține partajarea informațiilor deținute de americani pentru a obține ceva în schimb, țările partenere ar putea avea rețineri să împărtășească secrete. “S-ar putea să fim mai orbi ca niciodată dacă țările nu au încredere în noi,” a concluzionat sursa.

Surse: Politico, Wall Street Journal, New York Times, BBC, Washington Post, The Hill, USA Today, AP, Washington Examiner, NBC News, NPR, 270towin.com, RealClearPolitics