G4Media.ro

☰

De ce spune Olanda NU solidarității europene

De ce spune Olanda NU solidarității europene

Analize • 22 Apr 2020 • • 38 comentarii

Premierul olandez Rutte își va reînnoi joi NU-ul pentru coronabonduri. Motivele profunde ale acestei opoziții sunt istorice: de la fondarea „casei comune”, Haga a acționat pentru canalizarea proiectului din interior într-o direcție mai liberală

Varianta neoficială a nașterii proiectului comun european este că atunci când, în 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, a anunțat planul creării CECA – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, predecesoarea UE – guvernul olandez nu a știut nimic.

Haga nu fusese informată pentru că toți ceilalți lideri credeau că oricum va spune nu. Și, într-adevăr, ispita instinctivă a Olandei a fost puternică în direcția respingerii acelei construcții supranaționale, un potențial embrion al unei uniuni politice, care venea în contradicție cu visul olandez al Marelui Ocean Atlantic.

Dar au predominat pragmatismul și teama de a rămâne pe dinafara unui proiect în care primul său partener comercial, Germania, se afla în cabina piloților, făcând pași mari spre un miracol economic. Astfel, Olanda s-a regăsit fără să vrea printre țările fondatoare ale Europei, decisă să lucreze pentru diluarea proiectului din interior, către o direcție mai liberală și de liber schimb.

Tocmai din acest motiv, tinerii diplomați italieni plecați la Bruxelles erau mereu instruiți ca, în cazul lipsei unor indicații clare de la Roma (cum se întâmplă adesea), să adopte poziția opusă reprezentantului Olandei, ceea ce în limbaj diplomatic este codificat ca Legea Fracassi.

Acea ambiguitate inițială nu a fost niciodată depășită. Și a trecut prin cele șapte decenii de construcție europeană aproape neatinsă, deși cu ajustări ulterioare care nu au exclus aderarea convinsă a Olandei la o etapă sau alta de integrare. Este util să ne amintim că Țările de Jos au fost printre cei mai entuziaști susținători ai euro, dar și printre cei mai hotărâți opozanți ai oricărei integrări politice, respingând proiectul Constituției europene la referendumul din 2005.

Când primul ministru Mark Rutte își va reafirma opoziția față de acordarea eurobondurilor și față de toate formele de mutualizare a datoriilor la Consiliul European de joi, trebuie să avem în minte tocmai acest păcat originar pentru a înțelege motivele care stau la baza acestei opoziții. La șaptezeci de ani după Planul Schuman, olandezii spun din nou instinctiv NU unei inițiative politice europene.

Însă acum și-au asumat o responsabilitate suplimentară. Timp de ani buni, Țările de Jos au reușit să acționeze în umbra euroscepticismului britanic: începând cu 1973, de fapt, Haga nu a mai fost singură în apărarea argumentelor liberului schimb, ale liberalizării piețelor financiare, ale limitării transferurilor de suveranitate către Bruxelles sau ale reducerii cheltuielilor.

Prestigiul și forța Regatului Unit i-au permis să-și susțină pozițiile și interesele (chiar și acela de a fi un cvasi paradis fiscal), în timp ce rămânea în umbra Londrei. Însă după Brexit, Olanda a trebuit să iasă la iveală, situându-se mai întâi în fruntea așa-numitei Ligi Hanseatice (de la numele alianței de orașe-state care domina comerțul la Marea Baltică în Renaștere) și acum a așa-numitului ”Frugal Four”, alături de Austria, Suedia și Danemarca.

Există, de asemenea, ceva și mai profund în refuzul olandez explicit, care pentru mulți poate apărea ca o totală lipsă de compasiune și solidaritate în fața realității pandemiei.

„A vorbi clar nu este neapărat lipsă de amabilitate sau de politețe. Amabilitatea pentru olandezi este o formă de ipocrizie. Fiecare calvinist știe că adevărul ne face liberi”, spune scriitorul Joris Luyendijk. Și în esență: „Cred că orice stat care nu face reforme sau nu utilizează în mod corect fondurile europene sau nu respectă Pactul de Stabilitate nu ar trebui să mai poată beneficia de fonduri europene”, declara acum un an ministrul de finanțe, Wopke Hoekstra, într-un discurs ținut la Berlin.

Și aici trebuie să ne întoarcem și mai departe, în Olanda secolelor de aur povestite de Simon Schama în „Disconfortul abundenței”. Acolo unde apare asprimea morală a unei culturi a cărei economie a dominat lumea timp de două generații, dar care a avut întotdeauna o problemă și un sentiment de vinovăție în a-și trăi și a-și arăta opulența.

A fost valabil în secolul al XVII-lea și a fost valabil și după cel de-al Doilea Război Mondial, când Olanda a atins niveluri ridicate de bunăstare, dar este parcă jenată de atâta bogăție, predicând rigoarea atât pentru sine, cât și pentru alții.

De data aceasta, însă, este diferit. Iar refuzul solidarității riscă să fie letal chiar și pentru „genialii și neînțeleșii” olandezi.

Sursa: Corriere della Sera, via Rador

Foto: premierul Olandei, Mark Rutte

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Tags: , ,
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

Eșec pentru liderul de extremă dreapta Geert Wilders în formarea unui guvern majoritar în Olanda, după retragerea unui partid din negocieri

Analize • 7 Feb 2024 • •
0 comentarii
bagaj, bagaje, aeroport, calatorii
Sursa foto: Pixabay / Spencer Wing

Traficul aerian, perturbat în Olanda și Marea Britanie din cauza furtunii Isha / Sute de zboruri anulate luni

Analize • 21 Ian 2024 • •
0 comentarii
Foto: Arhiva personală Andrei Costescu
Foto: Arhiva personală Andrei Costescu

Patru persoane arestate în Europa, acuzate de complot terorist transfrontalier al Hamas: Ar fi încercat să aducă arme în Germania pentru a le folosi împotriva unor ținte evreiești

Analize • 14 Dec 2023 • •
0 comentarii

38 comentarii

  1. Ei de ce ,pentru ca UE este o adunatura de tari cu interese proprii.
    A se vedea cum au intervenit europenii cand Germania a invadat Cehoslovacia si Austria inainte de al doilea razboi mondial,fix asa este si acum ,fiecare pentru el.
    Romania la fel ca atunci are un neamt in frunte ,sa vedem cand intoarcem armele.

    • du-te ba in … mea de troll jegos!
      tu chiar nu vezi barna din ochi? Pai cata coruptie e in Romania? citesti stirile pe care le citim toti sau tu doar faci copy/paste din foaia de serviciu? Tu chiar esti incapabil sa procesezi informatiile – nu vezi cat se fura in tara asta?!?!

    • Datile portul la olandezi si osa fiti cei mai buni sustinatori ai ro ca si austria care a cerut petromul sa ne primeasca in ue si cit de perversi sunt acum austrieci ca nu vor sa permita sa intre ro in schengen

    • @Eu ..ai vazut ce coruptie e in portul ala? 🙂
      L-as da pentru ca sigur ar fi administrat intr-o maniera mai buna.
      Romania in Schengen? :))) Pai ce om normal la cap ar permite o tara atat de corupta sa intre in Shengen?

    • Normal ca UE eu un grup de tari cu interese proprii ca nu e grup de caritate sau ONG. Esenta lucurilor e ca prin negociere interesele alea sa ajung la un numitor cat de cat comun care sa fie benefic pentru toti.

      Romania nu e in UE pentru ca e in interesul propriu al Olandei. E in UE pentru ca e in interesul ei.

    • Realpolitik, adică în politica externă primează interesul național, dar asta nu face imposibilă armonizarea intereselor statale cu cele ale UE: „Unitate în diversitate!”

  2. Olanda e un fel de Ipocrilanda – o tara care, daca ar fi avut dimensiunile Germaniei, ar fi predat lectii de apartheid lumii intregi, fara a fi oprita. E ceva in EU ce se cheama cumva „noi si ei”. „Noi” sunt Vesticii si „Ei” sunt Esticii (inclusiv Polonia). „Noi” pot face pipi pe masa live la TV si nimic nu li se intampla. „Ei” si pentru un tusit le este batut obrazul. Nici un „Ei” nu va sta la masa vreodata cu vreun „Noi”. Nu e chestia de bani – vezi Polonia care va trece repede de Austria. Nu. E ca si in Romania cand un corporatist ajunge la un salar mare -> are doar bani nu sit status social -> un primar, un functionar la stat, un militar „ii ia fata”. Asa si in EU : si falimentara de ar fi, Olanda ar fi la masa deci poate face efectiv orice fara sa se teama. Ca olandezii sunt vicleni, ipocriti, nesimtiti – e clar. Franchetea lor e doar nesimtire pur si simplu. Ca si lor le place cand lumea le vorbese frumos, omeneste. Dar ei nu pot. Trebuie sa fie rai. Un popor bipolar in miezul lui.

    • Olanda e o tara oribila plina de vlajgani frustrati si femei cum n-as dori nici dusmanilor. Nu e de mirare ca apartheidul e inventie olandeza. Singura tara in care mi s-a cerut buletinul odata cu cardul la o plata in magazin si singura tara unde la mcdonalds vanzatorul a insistat sa platesc cash ca e suma prea mica pentru card. O tara plina de frustrati!

    • Ioane, esti sigur ca olandezii sint frustratii? 😉

    • Draga Raul, daca n-ai avea complexe de inferioritate (nu tu in mod special, esticii in general) te-ar durea undeva ca-ti bat olandezii obrazul pentru un tusit cind ei se pisa pe masa. Le-ai face si tu la fel. Ei doar profita de datele realitatii.

  4. Felicitari Olandei! Ea nu are nevoie de bani pt ca a stiut si stie sa se gospodareasca, fara a arunca cu bani aiurea. Pt toti desteptii cei care vor ‘solidaritate’ va propun o scchema asemanatoare cu cea care o propun tarile latine care urla impotriva Olandei: haideti sa luam un imprumut laolalta, care va fi platit de amandoi, insa va fi folosit doar de mine. Vreti?

    • Olanda are 70 miliarde deficit cu tãiţelarii, deci e vanduta. Cel mai mare deficit din UE, asa ca las o jos ca mãcãne!

    • Cumetre, bag sama n-ai citit articolul, sau daca l-ai citit, n-ai retinut un element important : paradisuri fiscale in Olanda, cum sunt si in Londra, unde si-au gasit repede adapost si protectie oligarhii lui Putin, hoti de-ai nostri – popoviciu, si cine stie cati altii. Si ce sa vezi, UK isi ia talpasita din UE, iar Olanda spune NU, ca ele sunt dom’ne ”mai liberale si pentru liber schimb”, ca celelalte tari or fi pentru dictatura si comunism. Olanda, ca lalelele nu se mai vand si strada cu felinare rosii s-a inchis, traieste din ”paradisul fiscal” efectiv, si n-are nicio pofta sa-l imparta cu altii.

  5. Nu va fi „letal”, asa cum spuneti in articol. Stati linistiti. Nu mai amenintati statele care gandesc limpede si nu in dogme cu moartea lor politica, pentru ca nu este real ce spuneti. Toata Uniunea ar trebui sa urmeze politica Olandei. Nici in al 12-lea ceas UE nu realizeaza ce i se intampla. Incredibil!

  6. Eu i-as destructura puțîn câte puțîn din Marea UE si i-aş pune cu botul pe labe pe mai mari lideri ai mai marii UE. Întotdeauna si-au văzut doar de propriile lor interese fără să le pese de cei mici si mai amărîți din grupul UE. Noi toți ceilalti am fost buni la cotizat la fondul mai marii UE pentru ca țări precum Olanda să o ducă bine pe spinarea fraierilor care contribuie. Asa cum a fost lăsată si Italia să se chinuie cu pandemia, exact la fel sunt toate țările fără o mare forță economică stabilă. Întotdeauna cei mari si puternici au dat in cap celor mici si fără sprijin. Este de fapt o mizerie umană. Acum această mizerie iese la suprafață. Nu vreau să ma iau de fața lui Rutte. Imi inspiră un sloi de gheață, un personaj rece pe interior si la exterior. Si nu degeaba de multe ori vesticii au apreciat caldura latinilor, a popoarelor din est. Pentru că peste țările lor se lasă iarna. Nu pot să scoți căldură din gheață. Este imposibil. Ei îsi protejează sloiurile dar niciodată nu vor avea căldură in inimi.

    • „Noi toți ceilalti am fost buni la cotizat la fondul mai marii UE pentru ca țări precum Olanda să o ducă bine pe spinarea fraierilor care contribuie.” auzi la asta..hai sictir!!
      Incredibil ce tampenii scoti pe gura …

    • Tu din ce manuscris sovietic ai scos acest delir? Te auzi? Tari precum Romania a coror economie duduie, cotizeaza cu mii de miliarde de euro si sarantocii nesimtiti de olandezi, doar profita….asa e? si de unde ai mai scos si partea cu iarna? Ai auzit de Google? ia cauta sa vezi ce zice el? Daca vrei oameni peste care vine iarna, mergi la tatucu Putin ca-ti da el iarna….:) poti sta in Romania pentru iarna, dar in olanda o sa fii dezamagit de iernile lor….

      Ca sa-l citez pe „C”, este incredibil….

    • Nu sunt ei de vină că ne reprezintă niște proști, care n- au știut să negocieze.

  7. Diasporene din țările vestice, mucles!

  8. Si nu scot pe gură, ci prin degete, dar îți dau ție-n gură dacă nu te abții de la a-i contrazice pe cei care au o părere proprie.

  9. Fiecare latră ce vrea, unde vrea si cât vrea! Tu pupa-l în ass pe Rutte dacă vrei! Relax, eu nu te opresc. Pupători de ass-uri ca tine sunt destui.

    • bai bovindeule, nu il pup in cur pe Rutte ci le dau peste bot latrailor ca voi care sunt prea „mandri” sa vada problemele din propria ograda! Intai reforme si mai putina coruptie acasa si apoi mai vorbim. Sictir!

    • „Intai reforme si mai putina coruptie acasa si apoi mai vorbim.”
      So true !

  10. Dragi tovarasi, Maica Rossya va asteapta cu bratele larg deschise in sanul CSI. O mica cerere totusi inainte de revenirea la matca: repuneti la loc de cinste statuile Tovarasului Lenin, Generalissimului Stalin si a Soldatului Sovietic Eliberator de ceasuri si paltoane. Slava CCCP si ne vedem la sediul Sovietului Suprem din Tiraspol!

  11. Ce ne mai jelim si aratam cu degetul. Dar oare ce-ar face Romania in locul Olandei? Eu propun ca Romania sa dea, acolo, 1 miliard Bulgariei, ca aia is mai amarati, nu conteaza unde se duc banii, doar asa sa fie bine, sau hai sa-i rugam frumos sa faca o autostrada spre Romania. Care l-ar mai vota be Orban daca ar face asta?

    Si sa nu-mi spuneti ca e altceva, ca in esenta e fix acelasi lucru.

  12. Olandezi sunt directi caci asa le este felul, se asteapta sa fii si tu direct cu ei, insa totul in limite decente, nu de mahala de Romania. Cele mai multe lucruri sunt foarte transparente in Olanda, si exista clar sisteme prin care cele mai putin transparente sa se faca transparente. Ce nu se intelege este spiritul protestant (partea de nord peste rauri, cea din sud fiind catolica – sa ne intelegem, religia nu are nicio influenta, a ramas insa mentalitatea de secole).

    Auzeam zilele trecute la radio cum o firma cerea bani de la guvern caci din cauza masurilor da faliment. Asta la nici o luna de carantina. Guvernul i-a zis NU – e vina lui ca nu si-a facut planul de afaceri cum trebuie. Daca dupa nici o luna dai faliment, e vina ta, un plan bun de afaceri inseamna ca ti-ai creat rezerve pe minim 3 luni.

    Asa gandesc olandezii si cu Italia. Daca Italia numai dupa o luna ajunge sa fie falimentara, e ceva in neregula cu modul lor de a se organiza, nu intreba pe altul folosind sintagme „solidaritate, etc” sa iti dea bani pe gratis.

    Asa se trateaza intre ei, asa trateaza si pe altii. Asta se vede si in sistemul social, somaj, pensii, asigurari de sanatate – totul are 2 parti: riscul individual si riscul social. Somajul e standard pe 3 luni pentru oricine, dupa 3 luni incep sa te ia la intrebari de ce nu iti gasesti de lucru (te ajuta sa iti gasesti, insa e responsabilitatea ta – dupa o perioada ti-l taie si treci la venitul minim garantat de cam 500 de euro pe luna – dar si acolo trebuie sa faci munca in folosul comunitatii – carat gunoi, curatat parcurile, etc). Cum zic olandezi „fiecare trebuie sa isi castige cinstit paine de pe masa”.

    Pensia, are o parte sociala si una individuala pe nume – cat muncesti, atat pui deoparte si atat vei avea. E responsabilitatea ta. Partea sociala este ca toti de pe teritoriul Olandei primesc (chiar daca au muncit sau nu) o pensie in functie de cat au stat inscrisi legal in Olanda intre 15 si 65 de ani (cautati pe google AOW olanda).

    Asigurarea medicala are o parte importanta de risc propriu si un numar limitat de servicii de baza (corect facut, nimeni nu te lasa sa mori), insa responsabilitatea individuala pentru o viata sanatoasa e a ta. Partea sociala e impinsa spre copii, batrani, oameni cu handicap – in general cei care au nevoie de ajutor. Dar daca poti sa o faci singur, este responsabilitatea ta, nu intine mana.

    Asa sunt cu ei, asa sunt si cu altii.

  13. Bre Galibardi, ce ii trebuie Olandei portul Constanta? Are Roterdam-ul cu infrastructura gata, toata marfa catre marii consumatori industriali din Germania, Belgia, Franta, etc e apoi transportata pe o infrastructura bine pusa la punct de autostrazi. Totul sigur si in ritm de ceas, asa cum cere industria.

    Cine vine cu marfa prin Bosfor (unde circulatia e stransa de gat de turci) prin Marea Neagra (unde rusii stau la panda) sa o aduca intr-un port cu infrastructura invechita ca apoi sa o transporte catre industria romaneasca (hai ca esti hazliu 🙂 ) pe niste autostrazi invizibile? Si asta intr-o proverbiala ” hai ca merge si asa” atitudine din Romania.

    Bre nene, la voi la Moscova se gandeste sau va pune sa scrieti la plezneala ca poate prinde?

  14. Pentru toti limbricii olandezi si latraii bruxelles-ului multa m… ! Bai, lacheilor, nu va e rusine? Iar asta cu CSI e prostia suprema! DACA NU NE CONVINE CEVA IN UE TREBUIE SA SPUNEM, BAI, LIMBRICILOR, CIOCU’ MIC SI JOC DE GLEZNE NU E INTRE PARTENERI CI INTRE VASALI, LIMBRICILOR!

  15. Trăiască ROMÂNIA fräțiuc! Românaşii noștri slugi la Vest să pupe poala lui nea olandezu ăsta si sa-si bage undeva sistemu lor olandez care funcționează ca uns.

  16. Calic. Este un cuvant pe care l’am invatat in Romania. Se potriveste destul de bine. Olandezii, sunt singurii turisti care isi aduc totul in vacante si nu doresc sa consume nimic local. Ii depasesc pe nemti 🙂

    Bref, nu au decat sa spuna tot ceea ce doresc, olandezii. Oricum sa va face si fara ei.

  17. Du te bre cu portul Constanta. Ai fost vreodata la Rotterdam? Pai Ro are nevoie de 100 de ani sa ajunga la nivelul ala de port, ca sa nu mai vb de autostrazi. Sa presupunem ca vine marfa la Constanta: cand ajunge in tarile vestice?