De ce spunem mereu că tinerii ”sunt viitorul” și nu ”prezentul”? A fost 2022 Anul Tineretului European în România?

Anul 2022 a fost declarat „al Tineretului European”, într-o declarație a Ursulei von der Leyen din discursul anual privind starea UE, declarație prin care președinta Comisiei Europene a vrut să transmită recunoștința blocului comunitar pentru implicarea voluntară a tinerilor în depășirea pandemiei.

România a implementat la rândul său acest an al tinerilor europeni, introducând un obiectiv în plus, cel de sprijinire a tinerilor care vin din Ucraina, în urma nefastului moment 24 februarie, când Rusia și-a invadat țara vecină.

Deși pe durata Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (ianuarie – iunie 2019), România a fost prima țară care și-a asumat un obiectiv din Strategia de Tineret a Uniunii Europene 2019 – 2027 (Locuri de muncă de calitate pentru toți/ Objective 7: Quality employment for all), țara noastră nu excelează astăzi la plata efectivă a tinerilor din internship, deși o lege obligatorie în acest sens există din 2018.

Rezultatele unei dezbateri Europuls, prima din România privind Anul European al Tineretului, scoate la iveală și mai multe cerințe ale tinerilor care sunt tratați „la extreme” de societatea românească și autorități, adică fie sunt lăsați complet în afara actului decizional, fie, dimpotrivă, sunt implicați în activități dar lăsați să se descurce complet singuri.

Într-o opinie semnată de Maria Francesca Cristea, Head of Policy and Programs Europuls, este remarcată o adresare care, deși este clișeică și repetată aproape tot timpul la evenimente cu și despre tineri (cu precădere de către politicieni) arată exact excluderea tinerilor din factorul decident: ”Tinerii sunt viitorul”, dar niciodată ”prezentul”. Cu alte cuvinte, tinerii nu sunt parteneri egali de dialog acum, ci vor fi, ”în viitor”, adică atunci când vor fi implicați în luarea deciziilor ca adulți, nicidecum ca tineri. 

Citește pe larg opinia Mariei Francesca Cristea, Head of Policy and Programs Europuls: A fost 2022 Anul European al Tineretului în România?

”Cum ar fi ca vocea tinerilor să fie și ascultată, nu doar auzită?

Tinerii au fost mereu prezenți în discursurile decidenților, dar au lipsit cu desăvârșire din a deveni priorități în adevăratul sens al cuvântului. Cel mai bun exemplu este că ne referim la tineri ca fiind „viitorul”, nicidecum „prezentul”. Cu alte cuvinte, nu îi considerăm parteneri egali de dialog, de implementare, etc.

2022 a fost declarat cu Anul European al Tineretului de către Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în septembrie 2021 în cadrul discursului anual privind Starea Uniunii Europene. Ideea de a sărbători și prioritiza tânăra generație vine ca o mulțumire pentru toată contribuția lor prin voluntariat care a dus la reducerea efectelor negative ale pandemiei, dar și o recunoaștere ale efectelor negative pe care le-a avut pandemia asupra tinerilor, oprindu-i din a beneficia de programe personale și profesionale de dezvoltare și de a-și desfășura activitățile sociale. Anul European al Tineretului a avut patru obiective principale:

• să evidențieze modul în care tranziția verde și cea digitală oferă oportunități pentru tineri
• să sprijine tinerii să devină cetățeni activi și implicați
• să promoveze oportunitățile aflate la dispoziția tinerilor
• să includă o perspectivă a tineretului în politicile Uniunii

În România, a fost introdus și un al cincilea obiectiv al Anului European al Tineretului, la propunerea organizațiilor de și pentru tineret „sprijinirea tinerilor proveniți din zona conflictului armat din Ucraina”. Organizațiile de și pentru tineret, dar și tinerii fără apartenență organizațională au fost prezenți la graniță încă de la începutul războiului din Ucraina, oferind în mod voluntar servicii de cazare, educaționale, servicii de transport, oferirea produselor de strictă necesitate (mâncare, apă, îmbrăcăminte, încălțăminte, etc.), servicii de traducere, sprijinirea centrelor de tranzit, combaterea știrilor false, realizarea sesiunilor de training pentru creșterea capacității mediului non-guvernamental de a sprijini refugiații, crearea centrului de dispecerat, colectarea datelor, etc.

Concret, organizațiile de/ pentru tineret care au resurse limitate (Singurul sprijin din partea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de șanse fiind Concursul național de proiecte în valoare de aproximativ 200.000 EUR, cu fonduri insuficiente pentru a susține ideile diverse ale tinerilor), neavând fonduri alocate de la stat, și-au oferit resursele pentru a sprijini tinerii refugiați, continuând în paralel cu activitățile lor cotidiene pentru tineri. De ce am subliniat asta? Pentru că din puținul lor, tinerii sunt cei care doresc să contribuie la conturarea societății cu tot ceea ce pot.

De ce nu investește statul în sectorul de tineret?

Tineretul este un domeniu transectorial, fiind afectați de fiecare set de politici publice din fiecare domeniu: educație, economie, angajabilitate, sport, cultură, etc. Asta înseamnă că tinerii sunt afectați de fiecare aspect al societății. Avantajele și dezavantajele se măsoară în timp. Dacă atunci când vorbim de elevi (14-18) și studenți (19-25), știm unde îi găsim (liceu, universități) astfel încât să îmbunătățim mediul în care trăiesc prin politici publice/ regulamente, etc., tinerii nu au doar câteva locuri binedefinite. Ei sunt la liceu, la universitate, la internship, la concerte, la muzee, la locul de muncă, la competiții sportive, etc. De aceea, investiția în tineri se poate contoriza doar în timp. Pentru că ei sunt afectați de tot ceea ce îi înconjoară.

2022 trebuia să reprezinte un an de punte între decidenți și tineri spre a consolida cu adevărat un parteneriat egal. Un an menit să conștientizeze importanța sectorului de tineret.

Despre importanța tinerilor, în practică

Tinerii sunt cea mai importantă resursă a unei țări, a unei economii, a unui sistem de valori, etc. Cu cât îi implici mai mult în înțelegerea anumitor mecanisme, cu atât pot înțelege modul în care schimbarea poate fi făcută în comunitate. Spre exemplu, la nivel european, la cel mai mare proces de anvergură cu privire la consultarea cetățenilor europeni, „Conferința privind viitorul Europei”, 33% din cetățenii care au alcătuit un grup de dezbatere au fost tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani. Chiar și în raportul final este menționat faptul că, în România, evenimentele au fost organizate datorită participării active a societății civile și a organizațiilor de tineret. Astfel, la nivel european se propune introducerea unui „test al tinerilor” prin care fiecare inițiativă legislativă la nivel european să fie „cântărită” din perspectiva impactului tinerilor și noii generații (economic, social, etc.). Dacă va fi implementat, este un semn extraordinar pentru a include tinerii în procesul de luare al deciziilor la nivel european. Reamintim că Europuls – Centrul European de Expertiză a organizat o conferință cu tema cu Conferința privind Viitorul Europei, în care a consultat societatea civilă din mai mult domenii, din care a fost schițat Manifestul privind prioritățile societății civile.

Prima dezbatere în România despre Anul European al Tineretului a fost organizată de Europuls – Centrul European de Expertiză în parteneriat cu Consiliul Tineretului din România, dezbatere care a pus în dialog direct decidenții la nivel național și european cu reprezentanții organizațiilor de și pentru tineret.

Rezultatele au fost clare pentru noi: tinerii își doresc să fie cu adevărat consultați, doresc să li se comunice atunci când o propunere de-a lor a fost adoptată și doresc să fie parte a procesului de implementare. Din păcate, societatea noastră este mereu la extreme: ori nu implicăm deloc tinerii în procesul de luare al deciziilor, ori îi lăsăm să facă implementarea pe baza resurselor lor proprii (umane- voluntarii și puținii angajați, financiare – proiecte câștigate sau din privat, intelectuale – fac toată munca de research/ comprimă ideile, etc.) fără niciun sprijin din partea autorităților în general. Spun „în general” pentru că în câteva orașe administrația publică a înțeles importanța parteneriatului cu tinerii din postura de egal și dezvoltă proiecte pentru comunitate împreună.

Ce și-ar fi dorit tinerii de la Anul European al Tineretului? Noi, la Europuls, în cadrul celui mare Forum de Afaceri Europene din România – EUROSFAT, în cadrul sesiunii „Ce a făcut România pentru a încuraja tinerii”, am consultat tinerii cu privire la 3 obiective: participare & democrație, o Românie mai verde și viitorul muncii. Dacă ar fi să rezumăm câteva dintre propunerile tinerilor cu care am discutat atunci, dar și în cadrul proiectelor noastre, menționăm:

• Dorința de a discuta deschis cu autoritățile despre ideile și planurile lor, dar și nevoia de a fi parte a procesului de implementare,
• Participarea la procesul de luare al deciziilor,
• Introducerea educației climatice și adaptarea instituțiilor la spații verzi,
• Fonduri pentru ideile grupurilor informale de tineri și pentru organizațiile de profil,
• Mai multe investiții în ceea ce înseamnă competențele pentru viitorul muncii și locuri de calitate pentru tineri,
• Investiții în competențele digitale ale tinerilor,
• Nevoia de spații dedicate tinerilor precum centrele de tineret.

Observăm că și la nivel european, vocea tinerilor împinge pentru mai multe drepturi. Suntem martori ai mișcării „For Youth Rights”, care militează pentru drepturile sociale ale tinerilor și atrage atenția asupra problematicii locuirii și altor dificultăți de ordin economic și social, dar și „Nothing for Youth without Youth” care exprimă exact dorința de participare a tinerilor în procesul de luare a deciziilor.

De asemenea, la nivel european avem și campania #BanUnpaidInternship care prevede oprirea stagiilor de internship neremunerate. În acest moment, avem o masă de tineri care nu își găsesc locul pe piața muncii și angajatori care nu pot găsi forță de muncă adecvată cerințelor lor. În 2022, discutăm despre viitorul muncii și despre cum putem ajuta tinerii să dobândească competențele necesare pentru a se perfecționa, dar și pentru a se integra pe o piață a muncii competitivă, fără a fi ținta excluziunii sociale. Cu toate că Legea internshipului nr. 176 /2018 stipulează clar remunerarea stagiarului pentru activitatea prestată, încă observăm un trend la nivel național în care angajatorii promovează internship-uri neplătite pentru tinerii fără experiență. De altfel, în rezoluția Parlamentului European din 17 februarie 2022 referitoare la capacitarea tineretului european: ocuparea forței de muncă și redresarea socială după pandemie, se condamnă practica stagiilor neplătite și se solicită ca stagiile și oportunitățile de angajare oferite în cadrul programelor și inițiativelor noi și existente să fie plătite și limitate ca lungime și număr, astfel încât tinerii să nu fie blocați într-o succesiune interminabilă de stagii repetate și exploatați ca forță de muncă ieftină sau chiar gratuită. Puteți regăsi poziția organizației noastre aici.

Totodată, propunerea care este și va fi constant discutată la nivel european este reducerea vârstei de vot la 16 ani. Un demers amplu, care prevede participare civică și, cu adevărat implicarea tinerilor. Pentru a fi un tânăr ales, acesta trebuie să aibă vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi ales în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale (consiliul județean, președintele consiliului județean, consiliul local, primarul localității), vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi ales în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi ales în funcția de Președinte al României. Ne întrebăm, de altfel, dacă nu ar fi oportun ca, odată cu scăderea vârstei pentru vot, să putem scădea și vârsta de a fi ales într-o funcție publică. De altfel, și Consiliul Tineretului din România propune adoptarea unor strategii de participare a tinerilor.

Parlamentul European a propus prelungirea „Anului European al Tineretului” până la data de 9 mai 2023,  fără a afecta începutul Anului european al competențelor. De asemenea, Parlamentul European regretă faptul că deciziile luate tardiv de către Comisia Europeană a încetinit modul de lucru la nivel european. Evident, aceasta nu este o scuză pentru nivelul local sau național sau chiar regional. Organizațiile de și pentru tineret, grupurile informale de tineri, lucrătorii de tineret, în colaborare cu alți parteneri, au organizat peste 2000 de evenimente dedicate tinerilor. Din resurse proprii.

Încă un an trece, fără politici publice specifice adoptate la nivel național sau european care să îmbunătățească participarea tinerilor. Noi, cei din societatea civilă, numărăm tinerii care ne-au trecut pragul. Ne întrebăm dacă i-am putut ajuta pe termen lung, dacă din acel grup de tineri se vor ridica următorii decidenți care să înțeleagă perspectiva de ansamblu.

În final, noi continuăm. Obosim, ne frustrăm și o luăm de la capăt cu și mai multă îndârjire.

Nimic pentru tineri fără tineri”.