De ce străinii au probleme tot mai mari să intre în SUA

De când președintele Donald Trump a preluat funcția de lider la Casa Albă, mai multe incidente în care turiști și deținători de vize valabile au fost opriți la punctele de trecere a frontierei în Statele Unite sau au fost reținuți timp de săptămâni în centrele de detenție pentru imigranți au provocat vâlvă peste ocean. Analiștii cred că incidentele dezvăluie o abordare mult mai agresivă din partea lui Trump față de problemele legate de imigrație decât în prima sa președinție.

Incidente la frontiere

După ce Trump a revenit în Biroul Oval la sfârșitul lunii ianuarie, numărul incidentelor în care au fost implicați turiști străini și deținători de vize americane s-au intensificat, potrivit AP.

# În februarie, o americană și logodnicul ei german au trăit “un coșmar” după ce s-au întors cu mașina din Mexic.

Agenții de frontieră americani au încătușat-o pe Lennon Tyler, cetățean american, și au legat-o cu lanțuri de o bancă, în timp ce logodnicul ei, Lucas Sielaff, a fost acuzat că a încălcat regulile permisului său de turist de 90 de zile în SUA, potrivit declarațiilor cuplului.

Cei doi s-au întors în America pe 18 februarie, după doar 22 de zile din perioada permisului lui Sielaff, iar Tyler a spus că partenerul ei a fost interogat agresiv și a avut dificultăți în a răspunde în a doua sa limbă. Autoritățile l-au încătușat și l-au pus în lanțuri pe Sielaff, trimițându-l ulterior într-un centru supraaglomerat de detenție pentru imigranți.

Sielaff a povestit că a fost supus unei percheziții corporale complete și obligat să predea telefonul mobil și celelalte bunuri personale. Cetățeanul german fost plasat într-o celulă de detenție, unde a dormit pe o bancă timp de două zile, înainte de a fi transferat la Centrul de Detenție Otay Mesa din San Diego.

Două săptămâni mai târziu, lui Sielaff i s-a spus să rezerve un zbor direct către Germania și să trimită un număr de confirmare. După un apel disperat al lui Sielaff, Tyler a cumpărat un bilet pentru 2.744 de dolari. Logodnicul ei a zburat înapoi în Germania pe 5 martie.

“Ceea ce s-a întâmplat la graniță a fost un abuz flagrant de putere al U.S. Customs and Border Protection – CBP (Poliția de Frontieră),” a declarat Tyler, care intenționează să dea în judecată guvernul SUA.

U.S. Immigration and Customs Enforcement – ICE (Serviciul de Imigrări și Control al Vămilor din SUA) a transmis prin e-mail către Associated Press că Sielaff și Jessica Brösche – o altă cetățeană germană, reținută timp de 45 de zile într-un incident separat – “au fost considerați inadmisibili” de către CBP.

Agenția a precizat că nu poate discuta detalii specifice, dar a subliniat că “dacă sunt încălcate statutele sau termenii vizei, călătorii pot fi supuși detenției și expulzării.”

Ambii turiști germani au intrat în Statele Unite prin așa-numitul Visa Waiver Program de scutire de viză, disponibil pentru un grup select de țări, în mare parte din Europa și Asia, ale căror cetățeni pot călători în SUA pentru afaceri sau turism timp de până la 90 de zile fără viză. Solicitanții se înregistrează online prin intermediul Electronic System for Travel Authorization (Sistemul Electronic de Autorizare a Călătoriei).

Chiar dacă sunt autorizați să călătorească în baza acestui sistem, ei pot fi totuși împiedicați să intre în America. Oficialii americani beneficiază de o autoritate largă de a le permite sau nu intrarea pe teritoriul Statelor Unite.

# Unui om de știință francez i-a fost, de asemenea, refuzată recent intrarea în Statele Unite pentru a participa la o conferință, în circumstanțe controversate.

“Am aflat cu îngrijorare că un cercetător francez, aflat în misiune pentru Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS), care călătorea la o conferință lângă Houston, a fost refuzat la intrare în Statele Unite înainte de a fi expulzat,” a declarat ministrul francez al Învățământului Superior și Cercetării, Philippe Baptiste.

Măsura ar fi fost luată deoarece cercetătorul și-ar fi exprimat o opinie personală cu privire la politica Administrației Trump în domeniul cercetării, a adăugat ministrul, fără a oferi detalii suplimentare.

Un purtător de cuvânt al CBP a declarat că restricțiile privind confidențialitatea împiedică agenția să discute cazuri specifice, însă un reprezentant al Homeland Security (Departamentul pentru Securitate Internă) a negat vehement acuzația guvernului de la Paris și a spus că interdicția nu are nicio legătură cu Trump.

Purtătoarea de cuvânt Tricia McLaughlin a scris pe rețelele sociale că “cercetătorul francez în cauză avea pe dispozitivul său electronic informații confidențiale de la Laboratorul Național Los Alamos – încălcând un acord de confidențialitate – lucru pe care a recunoscut că l-a luat fără permisiune și a încercat să-l ascundă.”

Guvernul francez nu a răspuns încă la declarația lui McLaughlin.

# Un rezident american de origine germană a fost supus unei interogări de către agenții ICE după o vizită la familia sa în Luxemburg. Fabian Schmidt, care locuiește în Nashua (New Hampshire) a fost arestat pe 7 martie pe Aeroportul Internațional Logan din Boston, la întoarcerea dintr-o călătorie în micul stat european.

Mama lui Schmidt a declarat pentru New Hampshire Public Radio (NHPR) că fiul său a fost “violent interogat” timp de ore întregi, apoi dezbrăcat complet, forțat să facă un duș rece și privat de hrană, apă și medicamentele pentru anxietate. În cele din urmă, el a leșinat și a fost transportat la Spitalul General din Massachusetts, unde a fost diagnosticat cu gripă.

Într-o declarație pentru postul 12 News, CBP a respins acuzațiile, catalogându-le drept “complet false.”

“Când o persoană cu antecedente legate de droguri încearcă să reintre în țară, ofițerii vor lua măsurile corespunzătoare,” a precizat agenția.

# Ministerul de externe de la Londra a confirmat la începutul acestei luni că oferă asistență unui cetățean britanic reținut la graniță, după ce au apărut informații potrivit cărora o turistă de 27 de ani ar fi fost ținută în detenție timp de două săptămâni când a încercat să reintre în SUA, în urma unor probleme cu viza la frontiera canadiană.

Becky Burke, o călătoare din Țara Galilor care traversa America de Nord, a fost oprită la granița dintre SUA și Canada la 26 februarie și reținută timp de aproape trei săptămâni într-un centru de detenție din statul Washington, a scris tatăl ei, Paul Burke, pe Facebook. Potrivit acestuia, fiica sa a fost “traumatizată” după ce a fost transportată “în lanțuri la picioare, lanțuri în jurul taliei și cătușe,” precum Hannibal Lecter.

# O antreprenoare din Vancouver (Canada) a fost reținută în mod neașteptat de oficialii americani din domeniul imigrației, în timp ce încerca să treacă granița din Mexic având asupra sa o ofertă de muncă și documentele necesare pentru viză.

Jasmine Mooney, o consultantă de afaceri în vârstă de 35 de ani și cofondatoare a unui brand de băuturi, a fost reținută în condiții pe care susținătorii săi le descriu drept “inumane,” fără ca CBP să ofere o explicație clară pentru arestarea sa.

Mooney a fost oprită de oficialii de frontieră în timp ce încerca să intre în SUA în zona San Diego, așa cum mai făcuse anterior, când a aplicat pentru o viză de muncă TN (Trade NAFTA). Potrivit ziariștilor canadieni, nu este încă clar de ce femeia a fost reținută, în loc să i se refuze pur și simplu intrarea din cauza documentației incomplete.

După ce a petrecut trei nopți în detenție la cel mai aglomerat punct de trecere terestră a frontierei din lume, mama sa, Eagles, a declarat că fiica ei a fost transferată într-un centru de detenție din San Diego, iar apoi la Centrul Regional de Detenție San Luis, la sud de Yuma, în Arizona, unde a dormit pe podeaua unei celule alături de aproape 30 de alte femei.

Eagles a spus că, de fiecare dată când a fost mutată, fiica ei a fost încătușată și pusă în lanțuri. “Am fost pusă într-o celulă și a trebuit să dorm pe un covoraș, fără pătură, fără pernă, doar cu o folie de aluminiu înfășurată peste mine, ca un cadavru, timp de două zile și jumătate,” i-a spus Mooney unui reporter, care a relatat că antreprenoarea din Vancouver a fost deținută într-o celulă de beton, fără lumină naturală, fără saltele, fără pături și cu acces minim la toalete.

“Fiecare gardian care mă vede mă întreabă: «Ce cauți aici? Nu înțeleg – ești canadiană. Cum ai ajuns aici?»” a declarat ea pentru ABC News.

Mooney lucrase anterior în Los Angeles pentru o companie de băuturi, având o viză TN încă din primăvara anului 2024, însă aceasta i-a fost ulterior revocată. Ea i-a spus mamei sale că s-a prezentat la graniță cu o nouă ofertă de muncă și toate documentele necesare pentru obținerea unei noi vize.

Această viză permite cetățenilor canadieni și mexicani să lucreze temporar în SUA în anumite domenii cu cerere ridicată.

În cele din urmă, Mooney a fost eliberată și s-a întors în Canada, declarând că s-a simțit ca și cum ar fi fost “răpită.”

# Într-un alt caz care a provocat vâlvă peste ocean, doctorița Rasha Alawieh, un medic la Brown Medicine din Rhode Island, a fost reținută săptămâna trecută pe Aeroportul Logan din Boston la întoarcerea dintr-o călătorie în Liban. În ciuda unui ordin judecătoresc emis vineri care bloca expulzarea sa și a deținerii unui viza H1-B “valabile,” Alawieh a fost forțată să părăsească țara.

Departamentul de Securitate Internă a precizat ulterior că doctorița a recunoscut că a mers în Liban ca să asiste la funeraliile liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah.

# Mahmoud Khalil, un activist palestinian, a fost arestat de autoritățile federale de imigrație americane în New York în urmă cu două săptămâni.

Khalil, fost student la Columbia University până în decembrie trecut, a fost reținut în apartamentul său, care aparținea universității, de agenți ai ICE.

Potrivit avocatei sale, Amy Greer, agentul ICE cu care aceasta a vorbit telefonic i-a spus că arestarea a fost efectuată la ordinul Departamentului de Stat pentru a-i revoca viza de student, iar mai târziu, după ce avocata a menționat că Khalil era rezident permanent cu carte verde, agentul a spus că aceasta a fost și ea revocată.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului pentru Securitate Internă, Tricia McLaughlin, a confirmat arestarea, spunând că aceasta a fost realizată “în sprijinul ordonanțelor executive ale președintelui Trump care interzic antisemitismul.”

Arestarea lui Khalil reprezintă prima tentativă de deportare public cunoscută sub politica promovată de Trump, care vizează studenții care au participat la protestele împotriva războiului din Gaza ce au avut loc în campusurile universitare anul trecut, multe dintre ele degenerând în violențe și incidente antisemite. Administrația a susținut că participanții la proteste și-au pierdut dreptul de a rămâne în SUA prin sprijinirea Hamas.

De asemenea, agenții ICE au amenințat că o vor aresta și pe soția lui Khalil, cetățean american, care este însărcinată în opt luni. Avocata a declarat că inițial li s-a spus că Khalil este ținut într-un centru de detenție din Elizabeth (New Jersey), dar când soția sa a încercat să-l viziteze, a aflat că el nu se afla acolo.

Deținutul, care a fost transferat între timp la o închisoare din Louisiana, a afirmat într-o scrisoare că este un “prizonier politic” care este vizat pentru “activismul” său.

# Într-un alt caz, Ranjani Srinivasan, fostă studentă la Columbia University din New York, s-a refugiat temporar în Canada după ce viza sa a fost revocată și susține că a fost căutată de agenții ICE. Departamentul de Securitate Internă a declarat că Srinivasan a fost implicată în activități de susținere a Hamas, o grupare desemnată ca teroristă de către Statele Unite.

Déjà vu

Analiștii citați de AP au afirmat că incidentele de felul celor descrise mai sus sunt semne ale unei politici agresive a Administrației de la Washington în ceea ce privește imigrația.

Pedro Rios, directorul organizației non-profit American Friends Service Committee, care oferă ajutor imigranților, a declarat că, în cei 22 de ani în care a lucrat la graniță, nu a mai văzut vreodată călători din Europa de Vest și Canada – aliați de lungă durată ai SUA – să fie încarcerați, așa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni.

“Singurul motiv pe care îl văd este existența unei atmosfere mult mai fervente împotriva imigranților,” a spus Rios.

Iar Noor Zafar, avocat senior la Immigrants’ Rights Project din cadrul American Civil Liberties Union a afirmat: “Poveștile sunt cu siguranță îngrijorătoare. Cred că suntem într-o perioadă în care se implementează politici mai agresive la frontieră. Și cred că acest lucru necesită ca oamenii să ia măsuri suplimentare de precauție.”

Până acum, în cel de-al doilea mandat, Trump a adoptat o abordare și mai drastică în ceea ce privește problemele legate de imigrație decât în prima sa președinție, cred comentatorii.

La câteva zile după inaugurarea lui Trump la Casa Albă în 2017, câteva aeroporturi din SUA au fost martore unor scene haotice după ce călătorii din mai multe țări cu majoritate musulmană au fost împiedicați să intre în America, în urma unui ordin executiv despre care nici măcar unele agenții guvernamentale și oficiali de rang înalt nu fuseseră avertizați în prealabil.

Interdicția de călătorie nu a rezistat inițial examinării juridice a instanțelor și a fost modificată de administrația liderului republican. Ulterior, Curtea Supremă a validat decizia lui Trump.

De asemenea, tot în primul său mandat, Trump a încercat să anuleze protecțiile pentru tinerii imigranți aduși ilegal în SUA în copilărie, cunoscuți sub numele de “Dreamers,” și a luat măsuri împotriva statelor și orașelor care protejează imigranții ilegali.

Continuând aceeași politică agresivă în acest mandat, el a încercat să elimine dreptul la cetățenie prin naștere, chiar dacă acesta este protejată de al 14-lea Amendament, care prevede: “Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite și supuse jurisdicției acestora sunt cetățeni ai Statelor Unite.” Curtea Supremă a hotărât că acest amendament garantează cetățenia aproape tuturor celor născuți pe teritoriul american.

În primele ore după revenirea la Casa Albă, Trump a semnat însă un ordin executiv prin care se cere refuzarea dreptului la cetățenie americană copiilor imigranților care se află fie ilegal în SUA, fie cu vize temporare, dacă mamele lor erau “prezente ilegal” în momentul nașterii, iar tatăl nu era cetățean american sau rezident permanent legal. Aceeași regulă se aplică și copiilor născuți din mame care erau rezidente legale temporare și din tați care nu erau cetățeni sau rezidenți permanenți legali în SUA.

Departamentul de Justiție al lui Trump a susținut și el că ordinul este în concordanță cu precedentele juridice, bazându-se pe formularea amendamentului, care se aplică doar persoanelor “aflate sub jurisdicția” Statelor Unite.

Până acum, instanțele au blocat acest demers, pe care un judecător din Seattle l-a numit “flagrant neconstituțional.”

AP a reamintit că, deși Trump a pus accentul pe limitarea imigrației ilegale, folosind adesea un limbaj degradant și desumanizant, primul său mandat a fost marcat și de o scădere a imigrației legale, chiar înainte ca pandemia de COVID-19 să fie declarată în martie 2020.

Companii din diverse industrii, de la sectorul tehnologic din Silicon Valley până la agricultură și producție, au raportat atunci o scădere a numărului de vize de muncă emise.

Reacții

Cum au reacționat guvernele străine în fața acestui val de incidente? The Hill a scris că un număr tot mai mare de țări își avertizează cetățenii cu privire la posibile probleme pe care le-ar putea întâmpina dacă călătoresc în Statele Unite, în contextul intensificării măsurilor stricte de aplicare a legislației privind imigrația sub Administrația Trump.

Astfel, Germania, Regatul Unit, Danemarca și Finlanda și-au actualizat recent recomandările de călătorie pentru SUA. Avertismentele din Germania și Marea Britanie subliniază consecințele dure pe care le-ar putea întâmpina călătorii și vin după rapoarte despre cetățeni ai acestor țări care au fost reținuți la granița americană.

Germania a subliniat că deținerea unei vize americane nu garantează automat intrarea, iar oficialii de la controlul de frontieră din SUA au ultimul cuvânt. În același timp, recomandarea actualizată pentru deținătorii de pașapoarte britanice le atrage atenția că trebuie “să respecte toate condițiile de intrare, viză și alte cerințe impuse.”

Finlanda și Danemarca și-au îndreptat avertismentele către călătorii transgender și nonbinari, ale căror pașapoarte ar putea fi supuse unor verificări suplimentare.

“Dacă pașaportul dumneavoastră are desemnarea de gen X sau dacă v-ați schimbat genul, se recomandă să contactați ambasada SUA înainte de călătorie pentru îndrumări privind procedurile necesare,” se arată în avertismentul Ministerului de Externe de la Copenhaga.

Niciuna dintre recomandări nu îl menționează explicit pe președintele Trump, însă acestea au fost emise la două luni după revenirea sa la Casa Albă și par să evidențieze schimbările de politică pe care le-a implementat, a scris The Hill. Trump și-a axat campania din 2024 pe înăsprirea condițiilor de trecere a frontierei și revocarea politicilor favorabile persoanelor transgender.

După inaugurare, Trump a semnat de altfel un ordin executiv prin care guvernul federal recunoaște doar două sexe – masculin și feminin. Pe baza acestui ordin, Departamentul de Stat a introdus o nouă politică ce interzice persoanelor transgender și nonbinare să obțină pașapoarte care să reflecte identitatea lor de gen. Această măsură, care anulează o decizie luată de Administrația Biden în 2021, este contestată în prezent în instanță.

Incidentele de la frontiere au provocat reacții și din partea marilor organizații de presă amerricane. În contextul rapoartelor privind călătorii străini care sunt interogați, reținuți sau refuzați la intrarea în America, Washington Post a scris despre ce pot face oficialii conform legii și cum se pot proteja turiștii sau cei cu drept de rezidență.

Iar New York Times a listat ceea ce ar trebui să știe vizitatorii internaționali la aeroporturi și la alte puncte de trecere a frontierei din Statele Unite.

România, amânată?

Tot în contextul politicilor de imigrație ale Casei Albve, G4Media.ro a relatat zilele trecute, citând surse diplomatice, despre faptul că Administrația Trump discută o posibilă amânare a programului Visa Waiver în cazul României. Nu este clar dacă discuția are legătură cu politica generală a noii administrații privind imigrația sau cu anularea alegerilor prezidențiale din România, după ce mai mulți aliați ai președintelui Trump au criticat vehement decizia Curții Constituționale de la București de a anula scrutinul în care Călin Georgescu a obținut cel mai mare număr de voturi.

Potrivit surselor G4Media.ro, ar fi vorba de o amânare de două luni din motive de natură tehnică.

Sursa a declarat că, în cel mai fericit caz, ar putea fi doar o verificare administrativă de rutină pentru ca Departamentul de Securitate Internă să se asigure, din nou, că toate condițiile tehnice şi de securitate sunt îndeplinite. În acest caz, e posibil ca procesul să continue apoi fără întârzieri majore.

Pe de altă parte, însă, dacă Administrația Trump consideră că includerea României în Visa Waiver ridică probleme de securitate națională sau riscuri de imigrație ilegală, Departamentul de Securitate Internă de la Washington ar putea recomanda o amânare sau chiar o revocare a deciziei, ceea ce ar fi fără precedent.

România ar trebui să intre în programul visa-waiver în jurul datei de 31 Martie, potrivit site-lui Ministerului de Externe. România ar urma astfel să devină al 43-lea stat inclus în Programul Visa Waiver și primul din regiunea Mării Negre.

Surse: AP, New York Times, News Nation, BBC, Vancouver Sun, The Guardian, Newsweek, CBS News, NPR, Politico, The Hill, Washington Post, state.gov, immigrationhistory.org, congress.gov, scotusblog.com, whitehouse.gov, migrationpolicy.org, cato.org, gov.uk, um.dk