De ce sunt anchetați notarii Nordis, Andreea Cosma și Ioana Băsescu: apartamentarea s-ar fi realizat nelegal, în absența proceselor verbale de recepție

Motivele pentru care sunt cercetați cei doi notari Nordis, Ioana Băsescu și Andreea Cosma, au legătură cu procesul de apartamentare care, susțin procurorii, s-a realizat în mod nelegal. Potrivit anchetatorilor, legea prevede un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și că nu este suficient procesul-verbal de recepție parțială care se realizează de către fiecare dezvoltator prin dirigintele de șantier.

Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor este o procedură la care participă și statul prin primărie și Inspectoratul de Stat în Construcții. Legea prevede explicit că nu se poate face apartamentare dacă nu există proces-verbal la terminarea lucrărilor. Or, notarii Nordis nu ar fi făcut acest lucru, susțin procurorii DIICOT.

Din cauza modului ilegal în care au făcut procesele-verbale de recepție, notarii au putut vinde apartamente nefinalizate, pentru a liniști clienții, aplicând ulterior și TVA de 5%, deși nu erau locuibile, mai susțin procurorii DIICOT.

Notarul Andreea Cosma, a declarat luni seara la Antena 3: ”Mi-au adus la cunoștință calitate de suspect în legătură cu activitatea mea de notar public. Acuzația este că am efectuat acte de apartamentare la Blocul 3. În legătură cu promisiunile de vânzare le-am pus la dispoziție un tabel, și tabelul cu contractele de vânzare circa 200, le-am explicat că în cazul biroului meu nu s-a anulat nici o promisiune, dar acuzația este legată de actul de apartamentare. Le-am explicat că actul de apartamentare este operațiune de împărțire în apartamente. (..) Practic apartamentarea pleacă de la cadastru, mie mi se pune un act de autoritate publică cu care noi notarii iau protcol și însemnăm. (…) În ceea ce mă privește, la mine s-au semnat doar 59 de promisiuni de vânzre din 2000…S-a putut promite la mai mulți, dar s-a putut vinde doar la unul singur. Și în momentul ăla au rămas păgubiți. Notarii nu au de unde să știe de promisiuni. La mine totul e în legătură cu promisiunea cu vânzare. Acuzația este vis a vis de actul de apartamentare, nu de promisiuni. (…)”

Context

Andreea Cosma, unul dintre notarii care au girat tranzacțiile imobiliare ale Nordis, a declarat luni seară, la Antena 3, că în biroul său au fost semnate doar 59 din cele peste 2000 de promisiuni de vânzare-cumpărare și că în biroul său notarial nu a fost dublată nicio promisiune și ”nici nu se pune problema” de dublarea vreunei vânzări:

Fiica lui Mircea Cosma, fostul președinte PSD al Consiliului Județean Prahova, a fost audiată luni de procurorii DIICOT în dosarul Nordis și a fost pusă sub acuzare, la fel ca celălalt notar din dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu.

În dosarul Nordis, procurorii DIICOT acuză constituirea unui grup infracțional organizat care ar fi delapidat aproape 200 de milioane de euro din banii clienților. Alte acuzații sunt de spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor. Citește detalii aici.

G4Media a arătat cum rolul notarilor Ioana Băsescu și Andreea Cosma era să apere interesul clienților și să vegheze la corecta desfășurare a tranzacțiilor imobiliare desfășurate între Nordis și cumpărători.

Conform Camerei Notarilor Publici București (CNPB), rolul notarilor este să ceară și să acorde lămuriri părţilor asupra conţinutului actelor, astfel încât să se asigure că părțile au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor.

Un notar public poate să refuze să îndeplinească orice procedură dacă un înscris are un conținut care contravine legii sau bunelor moravuri. Între atribuțiile notarilor se numără și autentificarea înscrisurilor.

Astfel, anumite acte sunt considerate valabile doar dacă sunt încheiate în formă autentificată de notarul public. Între aceste acte, valabile doar dacă sunt autentificate de un notar, tocmai pentru protecția interesului public, se numără și tranzacțiile imobiliare, după cum urmează: vânzarea, schimbul, întreținerea, partajul și ipotecile care au ca obiect imobile, donaţia mobiliară sau imobiliară, convențiile matrimoniale, declaraţia de renunţare la succesiune, declaraţia de renunţare la un drept, arată CNPB. care au ca obiect imobile, donaţia mobiliară sau imobiliară, convențiile matrimoniale, declaraţia de renunţare la succesiune, declaraţia de renunţare la un drept, arată CNPB.