De ce sunt periculoase durerile de cap și ce este epuizarea termică. Efectele căldurii extreme prelungite, asupra corpului uman

Expunerea la temperaturi ridicate poate avea multiple riscuri de sănătate pentru organismul uman. Aceste riscuri pot varia de la disconfort minor la probleme medicale grave și potențial letale.

Temperaturile în creștere și riscurile pentru sănătate merg mână în mână, consideră o serie de experți în sănătate publică.

Un studiu din 2022 realizat pe un număr foarte mare de oameni cu vârste de peste 20 de ani a sugerat o legătură între căldura extremă și mortalitatea generală.

Riscurile cele mai semnificative au fost la persoanele în vârstă. Cu toate acestea, experții în sănătate spun că este esențial ca toată lumea să înțeleagă riscurile pentru sănătate care pot veni cu căldura extremă.

„Este ușor în timpul verii să fii distras de o mulțime de activități în aer liber, dar căldura poate avea un impact asupra sănătății tale și te poate îmbolnăvi grav, mai ales dacă nu ești atent la semnele corpului tău sau ești la vârste extreme”, a spus Dr. Jo Anna Leuck, MD, de la Burnett School of Medicine de la Texas Christian University.

„Există modalități ușoare de a preveni acest impact, așa că este important să înțelegeți pericolele căldurii și cum să le evitați”, adaugă experta.

Această autoeducare a populației este o necesitate critică pe măsură ce planeta se încălzește din cauza schimbărilor climatice. Potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată. Indiciile arată că 2024 ar putea fi și mai cald.

Căldura generează o serie de probleme mari de sănătate, potrivit Healthline.com.

Cercetări recente sugerează că valurile de căldură ar putea crește riscul unui atac cerebral sau al unui infarct, precedat în general de migrene.

De exemplu, un studiu observațional bazat pe înregistrările zilnice din jurnalul a 660 de pacienți cu migrenă, prezentat la cea de-a 66-a reuniune științifică anuală a Societății Americane de Cefalee, a indicat căldura drept un declanșator al migrenelor.

Un studiu observațional realizat în 2023 pe mai mult de 40.000 de respondenți, inclusiv mai mult de 15 000 de persoane cu migrenă, a sugerat că diferitele tipuri de vreme, inclusiv umiditatea ridicată, au crescut frecvența durerilor de cap.

Epuizarea termică este un alt efect al căldurii, despre care până acum se știa mai puțin. Aceasta duce la transpirație abundentă, deshidratare, slăbiciune, amețeli, greață, dureri de cap.

Epuizarea termică mai poate aduce crampe musculare dureroase, de obicei în picioare sau abdomen, cauzate de pierderea de săruri și minerale prin transpirație.

De asemenea, aerul cald și uscat poate irita căile respiratorii și poate exacerba condițiile respiratorii preexistente, cum ar fi astmul.

Risc crescut pentru anumite grupuri de persoane:

• Persoane în vârstă: Pot avea o capacitate redusă de a-și regla temperatura corporală.
• Copii mici: Au un sistem de termoreglare nedezvoltat complet.
• Persoane cu boli cronice: Pot avea dificultăți în a se adapta la căldură.
• Lucrători în aer liber: Expunerea prelungită la soare și căldură poate crește riscul de probleme legate de căldură.

Un studiu din 2020 a indicat că temperaturile ridicate reprezintă un factor de risc pentru producerea unui accident vascular cerebral.

Autorii au observat că poate exista o perioadă de decalaj de una până la șase zile între expunerea la condițiile meteorologice și accidentul vascular cerebral.

Citește și: Riscul de accident vascular cerebral a crescut în ultimul deceniu în rândul adulților tineri, potrivit unor noi studii / Care sunt cauzele și cum poate fi redus riscul de accident cerebral

Un alt studiu încă neevaluat, sugerează că severitatea accidentului vascular cerebral a crescut cu mai mult de două treimi (67%) pentru fiecare creștere de câteva grade a temperaturii medii pe parcursul a trei zile consecutive.

MedLife a dedicat o serie de articole în care descrie efectele caniculei asupra corpului uman, dar și ce trebuie să facem în situația în care suntem afectați de temperaturile ridicate.

Măsuri de protecție în caz de caniculă

Printre măsurile de protecție în caz de caniculă, recomandate de MedLife, se numără:

Pentru adulți:

• să stea în cea mai răcoroasă cameră din casă, mai ales noaptea;
• dacă locuința nu e răcoroasă, este recomandat să petreacă 2-3 ore din zi într-un loc răcoros (cum ar fi o clădire publică cu aer condiționat);
• se vor evita deplasările în exterior în timpul celei mai fierbinți perioade a zilei (între orele 11:00-18:00). Dacă aceste deplasări sunt neapărat necesare, să aibă loc prin zone cu umbră, evitând expunerea la soare;
• se va evita activitatea fizică intensă, pe cât posibil;
• aparatele de aer condiționat trebuie reglate astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura de afară, deoarece există riscul de șoc termic dacă diferența este prea mare;
• hidratare corespunzătoare cu cel puțin doi litri de apă zilnic;
• alimentația să fie bazată preponderent pe legume și fructe proaspete;
• pe cât se poate, să nu se consume alcool în perioadele de caniculă; de asemenea, să se evite băuturile cu conținut ridicat de cofeină sau de zahăr, deoarece acestea au efect diuretic.

Pentru copii și bebeluși:

• asigurarea unui mediu cât mai ferit de căldură, fără umiditate excesivă și curenți de aer;
• regimul alimentar avut până în acel moment nu trebuie modificat prin introducerea de alimente noi în perioadele de caniculă;
• hidratare corespunzătoare, iar pentru sugari, mama va alăpta ori de câte ori sugarul cere;
• copilul va fi îmbrăcat lejer, cu haine cu croiuri comode și țesături naturale;
• copilul nu va fi scos din casă decât în afara perioadelor caniculare din zi și obligatoriu cu capul acoperit;
• copiii vor primi apă, fructe proaspete și bine spălate;
• mamele care alăptează trebuie să se hidrateze corespunzător cu apă plată, apă minerală, ceai slab îndulcit sau sucuri naturale de fructe și legume făcute în casă fără adaos de conservanți. Se va evita consumul de cafea sau alcool și se va menține o igienă riguroasă a sânului, la fel și cea generală.

Pentru vârstnici:

• crearea unui mediu care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului;
• hidratarea corespunzătoare cu apă plată sau apă minerală, ceai slab îndulcit sau sucuri naturale de fructe și legume. Cantitatea de lichide consumată trebuie adaptată în funcţie de patologiile de care suferă aceştia;
• alimentația se va baza mai ales pe legume și fructe proaspete;
• evitarea consumul alimentelor ușor perisabile;
• sunt interzise pentru această categorie de vârstă consumul de alcool și cafea în timpul caniculei;
• să se evite deplasările în perioadele cu cele mai ridicate temperaturi. Dacă este absolut necesară deplasarea, se va folosi îmbrăcăminte ușoară din materiale comode, precum și pălării sau șepci, pentru protecția capului;
• persoanele care suferă de anumite afecțiuni își vor continua tratamentul conform indicațiilor medicului și nu vor introduce din proprie inițiativă medicamente noi în schema de tratament. Este foarte util ca, în perioade de caniculă, persoanele cu afecțiuni cronice cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, de circulație, mentale sau cu hipertensiune, să consulte medicul în vederea adaptării schemei terapeutice la condițiile existente;
• menținerea riguroasă a igienei personale.

Alte recomandări generale pentru caniculă

Cine ar trebui să aibă mai multă grijă la soare, în zilele de caniculă? Cei care:

• au pielea deschisă la culoare;
• au pistrui sau părul roșcat ori blond;
• au multe alunițe;
• prezintă o afecţiune dermatologică care contraindică expunerea la soare;
• se expun la soare intens doar ocazional (de exemplu, în vacanță);
• se află într-o țară exotică, unde soarele este deosebit de intens;
• au antecedente de cancer de piele în familie.

Surse: MedLife, healthline.com, ahajournals.org, jamanetwork.com