De ce sunt tinerii atrași de „activismul ostil”? Psiholog: Un factor social foarte important este polarizarea pe care o observăm în societățile noastre/ Social media joacă un rol major

Conform Barometrului Edelman, un studiu internațional pe 28 de țări care a fost publicat recent, 4 din 10 tineri adoptă diverse forme de activism ostil pentru a face o schimbare în societate, cum ar fi “atacarea persoanelor online, răspândirea intenționată a dezinformării, amenințarea sau comiterea de acte de violență și deteriorarea proprietății publice sau private”. 

Psihologul Andrei Coșman a explicat pentru ENTR în detaliu fenomenul ce apare deseori în comportamentul tinerilor, oferind o perspectivă mai amplă a situației. 

Polarizarea care inițial a apărut în societățile vestice, în special din SUA și susținerea unor mișcări politice radicale care promit schimbarea sunt niște factori sociali foarte importanți care stau la baza comportamentelor de activism ostil ale tinerilor. “Social Media a contribuit la această polarizare pentru că avem tendința să intrăm în diferite bule, algoritmii favorizează aceste bule, pentru că noi, în bulele noastre, primim informațiile pe care vrem să le auzim, și lucrul acesta ne întărește ideile”, afirmă psihologul. De aici pornește fenomenul polarizării și al radicalizării. 

Pentru a ne putea controla frustrarea și sentimentele negative care apar odată cu nemulțumirea, Andrei Coșman spune că o soluție ar fi să fim mai adaptabili, să încercăm să vedem schimbările din societate, dar acest lucru nu este mereu posibil. În schimb, am putea să menținem mereu un loc deschis pentru dialog pentru “a putea progresa în lumea ideilor și pentru a ajunge la un adevăr obiectiv”. 

Psihologul vorbește și despre efectele negative pe termen lung care vin odată cu activismul ostil. Andrei Coșman explică faptul că producerea acestei polarizări determină formarea unor bule în care auzim doar informații pe care vrem să le auzim, riscând să devenim rigizi și să nu mai acceptăm alte opinii.  “Acest lucru, în mod ironic, poate paradoxal, ne poate îndepărta de adevăr”.

Este oare acest fenomen prezent doar la generația tânără din prezent? Psihologul afirmă că “acest comportament a fost mereu prezent la generațiile tinere, dar contextul istoric a modelat felul în care aceste tendințe s-au exprimat”. Andrei Coșman explică cum social media influențează în prezent acest comportament al tinerilor, dar nu se știe 100% în ce măsură, deoarece fenomenul este încă unul destul de nou. Așadar, “Nu este un comportament unic al generației noastre, este doar specific.”