De ce țările arabe nu vor să primească refugiați palestinieni

Fără refugiați

Iordania nu va accepta refugiați palestinieni strămutați de conflictul dintre Israel și Hamas, a declarat regele Abdullah al II-lea marți, după o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz la Berlin.

“Aceasta este o linie roșie,” a spus Abdullah. “Aceasta este o linie roșie, pentru că cred că acesta este planul unor suspecți de serviciu de a încerca să creeze probleme de facto pe teren. Fără refugiați în Iordania, fără refugiați în Egipt,” a declarat monarhul.

După ce Israelul a cerut locuitorilor din nordul Gazei să se evacueze spre sud, liderii Hamas – desemnată drept organizație teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Israel, Japonia, Australia și Marea Britanie – i-au încurajat pe rezidenții din Gaza să rămână în teritoriu. Aceasta deși experții se așteaptă ca Forțele de Apărare Israeliene (IDF) să lanseze o ofensivă terestră pe scară largă care ar putea împinge civilii palestinieni spre sud, în Iordania sau Egipt.

“Aceasta este o situație care trebuie gestionată în Gaza și Cisiordania,” a spus Abdullah. “Și nu trebuie să faci să transferi asta pe umerii altora.”

Abdullah a deplâns vărsarea de sânge care continuă din cauza luptelor dintre Israel și Hamas, declarând că violența reprezintă o amenințare existențială pentru regiune. “Întreaga regiune este în pragul dezastrului,” a spus Abdullah. “Acest nou ciclu de violență ne conduce către abis.”

La rândul său, președintele egiptean Abdel Fattah el-Sissi a spus că este în interesul palestinienilor să rămână în Gaza. “Amenințarea acolo este semnificativă, deoarece înseamnă lichidarea acestei cauze (palestiniene),” a declarat el-Sissi. “Este important ca (palestinienii) să rămână neclintiți și să existe pe pământul lor.”

El-Sissi a mai spus că un exod în masă ar risca să aducă militanți în Peninsula Sinai din Egipt, de unde ar putea lansa atacuri asupra Israelului, punând în pericol tratatul de pace dintre cele două țări, semnat în urmă cu 40 de ani.

Președintele egiptean a adăugat că războiul actual nu are ca scop doar lupta împotriva Hamas, care guvernează Fâșia Gaza, “ci și o încercare de a împinge locuitorii civili să… migreze în Egipt.” El a avertizat că acest lucru ar putea distruge pacea în regiune.

Declarațiile monarhului iordanian și liderului de la Cairo au fost făcute în contextul în care teroriștii Hamas din interiorul Fâșiei Gazei încă mai lansează rachete spre Israel, lucru care reprezintă o amenințare continuă pentru civilii israelieni.

Tirurile de rachete vin la aproape două săptămâni după ce Hamas a lansat un asalt surpriză împotriva teritoriului israelian, chiar în ziua în care se marca sărbătoarea evreiască Simchat Tora. În fazele inițiale ale atacului, gruparea teroristă a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian.

Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea Hamas a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas. 

Gruparea militantă palestiniană a trimis apoi mai mult de 1.000 de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Mai mult de 1.700 de israelieni au fost uciși și alte peste 3.000 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alte zeci de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni, probabil pentru a-i schimba la un moment dat cu prizonieri Hamas deținuți în închisorile israeliene.

Campania necruțătoare de bombardamente aeriene ale Israelului în Gaza, ca răspuns la masacrul comis de Hamas, a ucis mii de oameni în teritoriul palestinian, inclusiv peste 1.000 de copii, a relatat Al Jazeera. Peste un milion de oameni – jumătate din populația Fâșiei Gaza – au fost, de asemenea, strămutati, în condițiile în care alimentele, apa și proviziile medicale se epuizează.

Nu există nicio modalitate ca cetățenii din Gaza să părăsească micul teritoriu – o enclavă izolată cu circa 2,3 milioane de locuitori înghesuiți pe 360 de kilometri pătrați, unul dintre cele mai dens populate locuri din lume -, cu excepția unui singur punct de trecere a frontierei cu Egiptul în sud. Guvernul egiptean a fost însă reticent în a accepta refugiați – îngrijorându-se că nu există nicio modalitate ca aceștia să se întoarcă la casele lor.

De partea ei, armata israeliană a continuat să tragă cu rachete și artilerie spre punctul de trecere a frontierei de la Rafah, făcând ca el să rămână închis, în timp ce camioane cu ajutoare așteaptă pe partea egipteană să treacă în Gaza.

În plus, săptămâna trecută, Israelul a avertizat cei 1,1 milioane de oameni care locuiesc în nordul Gazei să evacueze zona în 24 de ore ca “un pas umanitar pentru a minimiza victimele civile” înainte de răspunsul armatei la atacurile teroriste ale Hamas. Nu este de aceea de mirare că United Nations Relief and Works Agency (UNRWA), agenția ONU pentru refugiați, a afirmat că Gaza devine “un loc mizerabil” aflat “în pragul colapsului.”

În condițiile în care cele două țări, care flanchează Israelul pe părți opuse și au granițe cu Gaza și, respectiv, Cisiordania ocupată, au refuzat cu fermitate să primească refugiați palestinieni care încearcă cu disperare să fugă din calea războiului, unele voci se întreabă de ce Egiptul și Iordania nu îi primesc.

Ce se află însă în spatele pozițiilor actuale ale Egiptului și Iordaniei referitoare la refugiații palestinieni?

AP a scris că strămutarea a fost o temă majoră a istoriei palestiniene. În războiul din 1948, cunoscut sub numele de Primul Război israeliano-arab, aproximativ 700.000 de palestinieni au fost expulzați sau au fugit din ceea ce este acum Israel. Palestinienii se referă la acest eveniment ca Nakba, termenul arab pentru “catastrofă.”

În războiul din 1967 din Orientul Mijlociu, când Israelul a capturat Cisiordania și Fâșia Gaza, încă 300.000 de palestinieni au fugit, cei mai mulți în Iordania. 

Refugiații și descendenții lor sunt acum aproape 6 milioane, majoritatea trăind în tabere și comunități din Cisiordania, Gaza, Liban, Siria și Iordania. Diaspora palestiniană s-a extins și mai mult, mulți refugiați ajungând să locuiască în țările arabe din Golf sau în Occident.

După ce luptele au încetat în războiul din 1948, Israelul a refuzat să permită refugiaților să se întoarcă la casele lor. De atunci, Israelul a respins cererile palestinienilor de întoarcere a refugiaților ca parte a unui acord de pace, argumentând că acest lucru ar amenința majoritatea evreiască a țării.

Așa cum a afirmat și președintele Abdel Fattah el-Sissi, Egiptul se teme că istoria se va repeta și o populație numeroasă de refugiați palestinieni din Gaza va sfârși prin a rămâne definitiv pe teritoriul egiptean. Khaled Gendy, cercetător senior la Middle East Institute, a declarat in acest sens că principala preocupare a Egiptului este că sute de mii de refugiați vor deveni o realitate permanentă. “Ce fel de garanții vor exista pentru întoarcerea lor?” s-a întrebat expertul.

Acest lucru, afirmă comentatorii, se datorează în parte temerilor că nu există un scenariu clar despre cum se va termina actualul conflict dintre Israel și Hamas.

Israelul a avertizat în repetate rânduri că intenționează să distrugă Hamas pentru masacrul comis în orașele sale din sud pe 7 octombrie. Dar oficialii de la Ierusalim nu au oferit nicio indicație despre ce s-ar putea întâmpla după aceea și cine va guverna Gaza. Acest lucru a alimentat îngrijorările că Israelul va reocupa teritoriul pentru o perioadă nespecificată de timp, alimentând conflicte suplimentare.

Pe de alta parte, armata israeliană a spus că palestinienii care au urmat ordinul său de a fugi din nordul Gazei în jumătatea de sud a fâșiei vor avea voie să se întoarcă la casele lor după încheierea războiului. Dar analiștii spun că, chiar dacă persoanelor strămutate li se permite să meargă înapoi, nu se știe ce va rămâne pana atunci din casele și economia lor.

Ce cred egiptenii

De aceea Egiptul continuă însă să fie reticient. Președintele El-Sissi a spus că luptele ar putea dura ani de zile dacă Israelul va considera că nu a zdrobit suficient militanții palestinieni. El a propus Israelului să găzduiască palestinieni în deșertul israelian Negev, care se învecinează cu Fâșia Gaza, până când statul evreu își încheie operațiunile militare. Aceasta după ce palestinienii și oficialii egipteni au respins perspectiva relocării rezidenților din Gaza în Sinai, avertizând că aceasta ar constitui o a doua Nakba.

“Lipsa de claritate a Israelului cu privire la intențiile sale în Gaza și evacuarea populației este în sine problematică,” a declarat Riccardo Fabiani, director de proiect pentru Africa de Nord la grupul de reflecție Crisis Group International. “Această confuzie alimentează temeri în rândul vecinilor.”

După ce atacul sângeros al Hamas împotriva Israelului a declanșat bombardamentele masive de răzbunare ale statului evreu în Gaza, conducerea Egiptului a încercat frenetic să negocieze intrarea ajutorului umanitar prin trecerea de la Rafah pe teritoriul palestinian – parțial în speranța de a evita un exod în Peninsula Sinai a Egiptului. Egiptul a făcut presiuni ca Israelul să permită ajutoarele umanitare în Gaza, iar Israelul a declarat miercuri că o va face, deși nu a spus când. Cel mai probabil, primele camioane vor intra în teritoriu vineri. 

Potrivit Națiunilor Unite, Egiptul, care se confruntă cu o criză economică serioasă, găzduiește deja aproximativ 9 milioane de refugiați și imigranți, inclusiv aproximativ 300.000 de sudanezi care au sosit anul acesta după ce au fugit de războiul din țara lor.

Dar țările arabe și mulți palestinieni bănuiesc, de asemenea, că Israelul ar putea folosi această oportunitate pentru a forța schimbări demografice permanente pentru a respinge cererile palestinienilor privind crearea unui stat în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est, care a fost capturat și el de Israel în 1967.

El-Sissi a avertizat de altfel că un exod din Gaza avea ca scop “eliminarea cauzei palestiniene… cea mai importantă cauză a regiunii noastre.” El a susținut că, dacă un stat palestinian demilitarizat ar fi fost creat cu mult timp în urmă în urma negocierilor, războiul actual nu ar mai fi avut loc.

“Toate precedentele istorice indică faptul că, atunci când palestinienii sunt forțați să părăsească teritoriul palestinian, nu li se permite să se întoarcă înapoi,” a spus H.A. Hellyer, bursier asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, o organizație de tip think-tank. “Egiptul nu vrea să fie complice la curățarea etnică din Gaza,” a afirmat expertul.

Oficialii egipteni se tem de mult că Israelul încearcă să facă țara lor responsabilă pentru palestinienii din Gaza, pe care Egiptul a condus-o între războaiele din 1948 și 1967 din Orientul Mijlociu.

AP susține că temerile țărilor arabe s-au intensificat odată cu creșterea influenței partidelor de extremă dreapta în guvernul actual al premierului israelian Benjamin Netanyahu. Unii dintre liderii acestor formațiuni vorbesc în termeni pozitivi despre îndepărtarea palestinienilor. De la atacul Hamas de la începutul lunii octombrie, retorica a devenit și mai vehementă, unii politicieni de dreapta și comentatori din presă cerând armatei israeliene să distrugă Gaza și să-i alunge locuitorii. Un parlamentar din Knesset a spus chiar că Israelul ar trebui să recurgă la “o nouă Nakba” în Gaza.

Temeri legate de Hamas

În același timp, Egiptul a declarat că un exod în masă din Gaza ar aduce Hamas sau alți militanți palestinieni pe teritoriul său. Acest lucru ar putea fi destabilizator în Sinai, unde armata egipteană a luptat ani de zile împotriva militanților islamici și la un moment dat chiar a acuzat Hamas că îi susține.

Egiptul a sprijinit blocada Israelului împotriva Gaza de când Hamas a preluat puterea asupra teritoriului în 2007, controlând strict intrarea materialelor și trecerea civililor. De asemenea, forțele egiptene au distrus rețeaua de tuneluri de sub graniță pe care Hamas și alți palestinieni au folosit-o pentru a introduce mărfuri în Gaza.

Un înalt oficial egiptean de securitate a declarat pentru Associated Press că Egiptul a luat “măsuri fără precedent” pentru a preveni o încălcare a granițelor sale cu Gaza. Mii de forțe de securitate au fost desfășurate la graniță, a spus el.

În 2008, militanții Hamas au făcut breșe prin gardul de graniță cu Egiptul, aruncând în aer zidul cu ajutorul explozibililor, și lasând  sute de mii de oameni să ajungă în Sinai. Cotidianul de stat al-Ahram a raportat că autoritățile egiptene i-au avertizat pe liderii Hamas în ultimele zile împotriva oricărei repetări a acelui incident.

Odată cu înăbușirea în mare parte a insurgenței din Sinai, “Cairo nu vrea să aibă o nouă problemă de securitate în mâinile sale în această regiune problematică,” a afirmat Riccardo Fabiani.

EL-Sissi a avertizat de altfel asupra unui scenariu și mai destabilizator: distrugerea Egiptului și a acordului de pace din 1979 al Israelului. Egiptul, care are un tratat de pace și o cooperare strânsă în materie de securitate cu Israelul și contacte cu Hamas, a ajutat la încheierea încetării focului în războaiele anterioare dintre cele două părți.

Președintele egiptean a spus acum că, odată cu prezența militanților palestinieni, Sinaiul “va deveni o bază pentru atacuri asupra Israelului. Israelul ar avea dreptul să se apere… și ar lovi teritoriul egiptean.”

“Pacea pe care am obținut-o ar dispărea din mâinile noastre,” a remarcat liderul de la Cairo, “toate de dragul ideii de a elimina cauza palestiniană.”

Surse: AP, FoxNews, ABC News, Al Jazeera, BBC, The Hill, Middle East Eye