De ce Team Biden vrea ca Ucraina să nu mai atace rafinăriile rușilor

Președintele Joe Biden și echipa sa de campanie vor ca Ucraina să nu mai atace infrastructura energetică a Rusiei, în special instalațiile din industria petrolieră, temându-se că acest lucru va duce la creșterea prețurilor la combustibil în America, cu doar câteva luni înainte de alegerile programate pentru 5 noiembrie. Confruntați cu costuri mari la pompele de benzină, alegătorii ar putea scufunda speranțele lui Biden privind obținerea unui nou mandat la Casa Albă, în condițiile în care, așa cum indică prognozele, starea economiei va juca un rol crucial în deciziile luate la urne în toamnă, iar liderul democrat continuă să fie sancționat masiv de americani pentru felul în care gestionează economia SUA.

Atacuri multiple

La mijlocul lunii martie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a atacat simultan cu drone trei rafinării de petrol din Rusia – la Riazan, Kstovo (regiunea Nijni Novgorod) și la Kirișii (regiunea Leningrad), a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații ucrainene, citată de BBC.

“Implementăm în mod sistematic o strategie detaliată pentru a reduce potențialul economic al Rusiei. Sarcina noastră este de a priva inamicul de resurse și de a reduce fluxul de bani din petrol și combustibil pe care Rusia îl trimite direct la război, pentru a ne ucide cetățenii,” a afirmat sursa citată, adăugând că uzinele atacate se numără printre primele 5 cele mai mari din Rusia.

Autoritățile din regiunea Riazan au raportat că instalația din localitate a fost atacată de o dronă, care a provocat un incendiu. Patru ore mai târziu, autoritățile au anunțat că incendiul a fost stins.

Aceasta a fost a treia instalație petrolieră rusă lovită de drone ucrainene în două zile.

Cu o zi înainte de atacul de la Riazan, dronele au atacat o rafinărie din regiunea Nijni Novgorod și un depozit de petrol din Orel. Acolo au izbucnit incendii puternice după ce instalațiile au fost vizate de aparate fără pilot ucrainene (UAV).

De asemenea, guvernatorul regiunii Leningrad a anunțat că o dronă a încercat să atace o rafinărie de petrol din apropierea orașului Kirișii. Cu toate acestea, potrivit autorităților ruse, drona a fost doborâtă.

După doar două zile de la acele atacuri, dronele trimise de forțele Kievului au lovit o rafinărie de petrol din Kaluga, la sud-vest de Moscova. Surse rusești au afirmat că instalația a fost vizată de trei drone, provocând pagube unor echipamente.

Potrivit surselor de la Kiev, atacul a fost opera celor din agenția de spionaj militară ucraineană GUR. Vladislav Șapșa, guvernatorul regiunii Kaluga, a scris pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât patru drone în zona în care se află rafinăria și că nu au existat victime sau daune ale infrastructurii.

De asemenea, la mijlocul săptămânii trecute, Ucraina a lansat atacuri nocturne cu drone asupra mai multor rafinării de petrol rusești.

Ministerul rus al apărării a declarat miercuri că apărarea sa antiaeriană a interceptat două vehicule aeriene fără pilot deasupra regiunii Voronej, la granița cu nord-estul Ucrainei, alta peste regiunea Smolensk, la sud-vest de Moscova, și două peste regiunea de graniță Belgorod, aproape de Ucraina.

“Regiunea noastră este din nou atacată de UAV-urile ucrainene,” a declarat guvernatorul Smolenskului, Vasili Anokhin, într-o postare pentru aplicația de mesagerie Telegram. Incendiile au izbucnit în jurul orașului Smolensk și într-o localitate din est “ca urmare a unui atac inamic asupra instalațiilor civile de combustibil și energie,” a precizat Anokhin. Nu au fost victime, a anunțat el într-o declarație ulterioară.

De partea sa, agenția ucraineană de știri Ukrinform, citând o sursă SBU, a scris că serviciul de securitate ucrainean a lovit două depozite de petrol din regiunea Smolensk cu drone kamikaze.

Iar vineri, drone ucrainene au lovit două rafinării de petrol ruseşti şi un aerodrom militar, într-un atac nocturn de mare anvergură, a declarat o sursă din apărarea ucraineană, citată de AFP.

Ucraina a lovit “instalaţii tehnologice-cheie” în două rafinării în regiunea Krasnodar (sud).

Autorităţile ruse au anunţat anterior un incendiu la o rafinărie în oraşul Slaviansk-pe-Kuban. Presa de stat rusă a relatat că instalaţia şi-a întrerupt parţial producţia după atacul efectuat de 10 drone.

Ce urmărește Ucraina

Începând cu toamna trecută, ucrainenii au folosit în mai multe rânduri aparate fără pilot împotriva rafinăriilor din Rusia, într-o campanie ce urmărește infrastructura petrolieră și, implicit, economia federației. Atacurile s-au intensificat în acest an.

Aceasta în condițiile în care Ucraina și-a crescut substanțial capacitățile de drone de la începutul războiului. Un atac de la începutul acestei luni a arătat de altfel amploarea eforturilor ucrainene, atunci când rafinăria Taneco a lui Tatneft din Tatarstan a fost lovită de drone. Instalația se află la mai mult de 1.200 de kilometri de granița cu Ucraina.

Forțele guvernului de la Kiev au vizat așadar în mod constant, în ultima perioadă, rafinăriile de petrol ale Rusiei cu drone cu rază lungă de acțiune, diminuând exporturile de petrol ale federației în speranța de a reduce resursele pe care Moscova le poate canaliza în efortul său de război. De altfel, mai multe rafinării din Rusia și-au pierdut o parte din capacitatea de producție după atacurile ucrainene.

“Ucraina continuă să aibă succese importante cu atacurile sale cu drone împotriva infrastructurii de petrol și industriale rusești,” a declarat Federico Borsari de la Centrul pentru Analiza Politică Europeană, citat de Kyiv Independent.

“Depozitele de combustibil deteriorate și capacitatea redusă de procesare și distribuție a combustibilului înseamnă întârzieri și provizii reduse pentru unitățile de asalt mecanizate rusești care încearcă să atace în zone cheie,” a completat expertul.

Newsweek a reamintit că sectorul petrolier al Rusiei se află sub sancțiuni occidentale, dar încă deține o poziție majoră pe piața globală. (De partea ei, Rusia a vizat în mod repetat infrastructura energetică critică a Ucrainei, inclusiv distrugând o centrală electrică majoră în apropierea capitalei ucrainene la începutul acestei luni).

Atacurile ucrainene împotriva structurii petroliere a Rusiei nu sunt însă privite cu ochi buni de Administrația Biden. În martie, Financial Times a relatat că SUA au cerut Ucraina să-și oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei de teama unor creșteri ale prețului petrolului la nivel mondial, precum și din cauza risculului unor represalii ruse, inclusiv a unor instalații energetice din țări occidentale.

Financial Times a relatat că avertismentele repetate de la Washington au fost transmise oficialilor din SBU și GUR. (Ambele unități de informații și-au extins în mod constant propriile programe de drone pentru a lovi ținte rusești pe uscat, pe mare și în aer).

“Nu încurajăm și nu autorizăm atacurile în interiorul Rusiei. Continuăm să subliniem angajamentul nostru neclintit față de Ucraina, în condițiile în care aceasta se apără pe ea și teritoriul său suveran de invazia brutală pe scară largă a Rusiei,” a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA pentru Newsweek.

Potrivit unei surse, Casa Albă a devenit din ce în ce mai frustrată de atacurile cu drone ucrainene care au lovit rafinăriile de petrol, terminalele, depozitele și instalațiile de depozitare din vestul Rusiei, afectând capacitatea sa de producție de petrol.

Problema este extrem de sensibilă. Loviturile ucrainene în interiorul teritoriului rus recunoscut internațional constituie un punct de fricțiune între Kiev și aliații săi.

De obicei, Ucraina nu își asumă responsabilitatea oficială pentru atacurile peste graniță. Dar vicepremierul ucrainean Olha Stefanishina a declarat luna trecută că rafinăriile de petrol rusești sunt ținte militare legitime pentru Ucraina.

Stefanishina nu a confirmat direct dacă a existat o solicitare americană de a opri atacurile, dar a spus ca Ucraina a demonstrat ca “și-a atins obiectivele și că operațiunile desfășurate în Rusia au fost foarte reușite.”

“Înțelegem apelul aliaților noștri din SUA, dar, în același timp, luptăm cu capacitățile, resursele și practicile pe care le avem la dispoziție astăzi,” a declarat Stefanishina.

Vicepremierul ucrainean a afirmat că, după atacul Rusiei din februarie 2022, ea a vorbit cu reprezentanții NATO și a cerut acestora să ajute la crearea unei zone no-fly deasupra Ucrainei. În înțelegerea NATO, a spus Stefanishina, acest lucru însemna “în primul rând distrugerea infrastructurii din Rusia folosită pentru a ataca Ucraina”.

“Acţionăm conform celor mai bune standarde NATO,” a adăugat ea.

Cert este că materialul din Financial Times privind avertismentele americanilor a provocat frustrare în Ucraina. “Adevărul este că luptăm pentru supraviețuirea noastră împotriva Rusiei cu mâinile legate la spate,” a declarat Oleksandr Merejko – membru al Parlamentului ucrainean și președinte al comisiei de afaceri externe a forului.

“Adevărul este că este greu să câștigi un război, inclusiv un război de uzură, când inamicul tău poate lansa lovituri pe teritoriul tău și tu nu poți răspunde în mod similar. Sper că prietenii noștri din SUA înțeleg acest lucru,” a adăugat Merejko.

Pentru a câștiga un război asimetric, trebuie să fim mai creativi, iar politicienii occidentali ar trebui să scape de “liniile roșii” din mintea lor impuse artificial de inamic, a adăugat oficialul ucrainean. “Unii politicieni s-au lăsat să fie speriați de Putin, prin șantajul lui.”

Dureri de cap electorale

Team Biden nu privește cu ochi buni atacurile ucrainene împotriva industriei de petrol din Rusia nu doar din cauza riscului de represalii rusești împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei sau a Occidentului.

Potrivit comentatorilor de peste ocean, preocupările Administrației de la Washington în această chestiune arată neliniștea că atacurile care împiedică mașina militară a Moscovei pot avea repercusiuni asupra campaniei președintelui Joe Biden.

Casa Albă democrată se teme că atacarea instalațiilor energetice ale Rusiei, cu cel puțin 20 lovite în acest an, ar putea duce la creșterea prețurilor globale la petrol înainte de alegerile din SUA, unde inflația și costurile la pompele de benzină sunt subiecte sensibile din punct de vedere politic.

Prețurile la benzină în SUA sunt în creștere de altfel de luni de zile, media națională urcând la 3,657 dolari/galon duminică, potrivit Asociației Americane de Automobile. Cu o lună înainte, media prețului la galonul de benzină era de 3,358 dolari.

Având în vedere că prețurile la alimente sunt oricum ridicate din cauza inflației, costul umplerii unui rezervor de mașină este un semn tangibil pentru modul în care alegătorii americani privesc starea economiei în timp ce votează.

Agenția Moody’s a estimat în februarie că realegerea lui Biden se bazează parțial ca prețurile la benzină să rămână în intervalul de 3 dolari pe galon. În același timp, experții au prognozat că, în condițiile în care “toți ceilalți factori sunt egali, dacă prețurile la benzină revin aproape de 4 dolari pe galon, (Donald) Trump va câștiga.”

Temerile lui Biden și avertismentele americanilor privind atacarea instalațiilor petroliere ale Rusiei se explică astfel prin jocurile electorale de la Washington.

“Nimic nu-l îngrozește mai mult pe un președinte american în exercițiu decât o creștere a prețurilor la pompe în cursul unui an electoral,” a declarat Bob McNally, președintele grupului de consultanță Rapidan Energy și fost consilier energetic la Casa Albă.

Este explicabil de aceea de ce loviturile repetate ale Ucrainei împotriva instalațiilor petroliere rusești dau dureri de cap Casei Albe democrate.

“Recenta creștere a prețurilor de consum în SUA, determinată de servicii, locuințe și combustibil, este deja o preocupare pentru Administrația Biden, care speră să-și asigure un al doilea mandat la alegerile din noiembrie,” a declarat Markus Korhonen, asociat senior la firma S-RM, citat de Newsweek.

Este adevărat, până acum, atacurile ucrainene au vizat doar instalațiile de prelucrare a petrolului, evitând porturile care exportă produsul care generează o mare parte din veniturile Rusiei; aceasta înseamnă că impactul asupra piețelor globale – și în SUA – este deocamdată mai puțin drastic, deși exporturile de petrol ale rușilor au fost afectate.

“Dacă Ucraina ar începe să vizeze și instalațiile de țiței, acest lucru ar putea amenința producția generală și exporturile Rusiei și, mai semnificativ, prețurile globale ale petrolului ar crește, crescând inflația și presiunile costului vieții în SUA și în alte părți,” a spus Korhonen. “Ar crește, de asemenea, perspectivele ca Rusia să riposteze, de exemplu, țintind infrastructura energetică pe care se bazează Occidentul,” a completat expertul.

Kievul a demonstrat că poate lovi cele trei porturi care reprezintă 60% din exporturile rusești – Primorsk și Ust-Luga, atât în Marea Baltică, cât și Novorossiysk în regiunea Krasnodar, a declarat și Tom O’Donnell, un analist energetic și geopolitic “Sancțiunile privind plafonul prețului petrolului nu afectează în mod semnificativ Rusia,” a spus el, “deci trebuie făcut ceva pentru a limita veniturile Rusiei din petrol, iar ucrainenii au arma.”

“În cele din urmă, este destul de probabil ca Ucraina să lovească aceste porturi. Dacă le vor ataca acum, ar fi un șoc pentru piață și nu știu dacă piața este pregătită,” a adăugat O’Donnell, menționând că acest lucru ar putea elimina până la trei milioane de barili de petrol pe zi. “Sunt sigur că Casa Albă este foarte nervoasă din cauza asta.”

Expertul a afirmat că s-ar putea ca ucrainenii să amâne aceste atacuri. “Probabil că vor să aștepte până la alegeri. După alegeri, dacă Trump câștigă, nu ar avea niciun motiv să nu lovească acele porturi petroliere.”

Dacă se întâmplă acest lucru, “nu numai că ar ridica prețul petrolului, ci ar pune o mare presiune asupra inflației din cauza impactului asupra prețurilor,” a spus O’Donnell.

Sancționat de americani

Scenariul creșterii prețurilor la benzină cu doar câteva luni înainte de scrutin reprezintă un coșmar pentru președintele Biden. Liderul democrat știe că cei mai mulți americani ar da în primul rând vina pe el pentru durerile financiare de la pompe.

Biden are așadar de parcurs o linie extrem de fină, mai ales în condițiile în care ratele sale de favorabilitate continuă să bată recorduri negative.

Astfel, datele Gallup publicate vineri au indicat că rata de aprobare a președintelui Biden este mai mică decât a oricărui alt președinte din istoria recentă în același moment al mandatului lor la Casa Albă.

Biden a înregistrat o rată de aprobare a felului în care se achită de funcția de președinte de doar 38,7% în al 13-lea trimestru de mandat, care a durat între 20 ianuarie și 19 aprilie, conform mediilor Gallup.

În același trimestru, fostul președinte Trump a avut o medie de aprobare de 46,8%, cea a lui Barack Obama a fost de 45,9 la sută, iar cea a fostului președinte George W. Bush a fost de 51 la sută.

Cel mai mare număr din trimestrul 13 a avut fostul președinte Dwight Eisenhower, care s-a bucurat de o medie de aprobare de 73,2% în acest moment al președinției sale, în 1956.

Ultimul sondaj al lui Gallup care a fost adăugat la media totală, cel efectuat în aprilie, a constatat că ratingul de aprobare al lui Biden este de 38%. În martie, sondajul lui Gallup l-a găsit pe președintele democrat cu o aprobare de 40 la sută, iar în februarie, cu 38%.

Agregatorul de sondaje RealClearPolitics a indicat și el duminică o rată de aprobare de 40,1% pentru Biden, cu 56,3% dintre respondenți dezaprobând modul în care președintele își face treaba la Casa Albă. Este o diferență negativă de -16,2%.

Iar datele proaste pentru liderul democrat nu se opresc aici. Doar 24,9% dintre americani cred că țara este pe drumul cel bun, în timp ce 65% dintre ei – o diferență de -40,1% – consideră că Statele Unite se îndreaptă spre o direcție greșită.

Privind aceste date, nu este de mirare că analiștii de peste ocean cred că, dacă economia și nivelul de trai al americanilor vor fi, așa cum ei anticipează, factori cruciali pentru alegători în ziua votului, Biden va avea probleme mari pe 5 noiembrie. Iar atacurile ucrainene împotriva rafinăriilor din Rusia nu fac decât să intensifice greutățile financiare ale americanilor, dar și să complice calculele electorale de la Washington.

Surse: BBC, Reuters, Newsweek, Kyiv Independent, AFP, Financial Times, Pravda, Gallup, RealClearPolitics