G4Media.ro

De ce țin cu dinții transportatorii de monopolul ”ratei” interjudețene. Miza spargerii…

De ce țin cu dinții transportatorii de monopolul ”ratei” interjudețene. Miza spargerii monopolului la transportul pasagerilor: afaceri de zeci de milioane de euro și siguranța călătorilor

Inițiativa ministrului Transporturilor, Lucian Șova, de a sparge monopolul transportatorilor abonați la transportul de pasageri între județe a stârnit o reacție masivă de respingere din partea acestora. Transportatorii care dețin monopolul acestor curse l-au acuzat pe ministrul Lucian Șova că vrea să schimbe regulile ”peste noapte”, deși proiectul de ordin e inițiat de două luni și urmează să intre în vigoare abia în iulie 2019.

Miza e una uriașă pentru companiile care dețin acum monopolul pe liniile de transport interjudețene: deschiderea competiției economice și concurența reală din partea unor companii care ar vrea să desfășoare această activitate.

Starea de fapt: În acest moment, 325 de firme de transport (circa 10% din totalul firmelor românești de transport) operează în regim de monopol aceste curse interjudețene din anul 2003, de când datează prezenta reglementare. Piața este estimată la peste 50 de milioane de euro anual, dar statisticile sunt irelevante pentru că mare parte din încasări sunt la negru, după cum arată experiența reporterilor G4Media.ro și zeci de articole de presă.

Problema instituirii monopolurilor pe aceste curse județene a provocat apariția unor fenomene generalizate:

  • lipsa investițiilor în parcurile auto. Multe dintre autobuzele și microbuzele operate sunt vechi, stricate, nu respectă minime reguli
  • aglomerație și punerea în pericol a pasagerilor. Sunt zeci de articole de presă care au documentat condițiile inumane în care se circulă deseori. Pasagerii,
  • lipsiți de alternativă, sunt obligați să circule în condițiile impuse de patronii firmelor
  • evaziune fiscală. Dat fiind că multe curse transportă mai mulți pasageri decât numărul legal de locuri din autobuze, călătorilor în plus nu le sunt tăiate bilete
  • implicarea politicienilor în această activitate. Multe dintre firme sunt deținute prin interpuși de politicienii locali, care au avut instrumentele prin care au influențat concursurile pentru atribuirea licențelor de transport. Vezi aici un exemplu

Ce s-a întâmplat. Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a lansat în urmă cu două luni în dezbatere publică un proiect de ordin de ministru care prevedea deschiderea pieței și eliminarea criteriului ”vechime” la atribuirea viitoarelor licențe de transport interjudețean. După mai multe runde de întâlniri cu transportatorii și preluarea unora dintre sugestiile acestora, transportatorii care au acum monopolul au anunțat o grevă, denunțând o presupusă ”schimbare peste noapte a regulilor”.

La finalul întâlnirii de la Ministerul Transporturilor de marți, 9 octombrie, transportatorii au anunțat grevă. Vasile Ştefănescu, preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, a declarat pentru Pro TV că ”ministrul și-a pus în cap să facă o liberalizare, nu avem nimic împotrivă, dar nu poţi să o faci peste noapte.” Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport, a spus și el că ”în 48 de ore începând de acum, cheile trebuie scoase din contact”.

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a denunțat amenințările cu greva. Într-o conferință de presă de joi, 12 octombrie, el a spus că ”ceea ce se întâmplă astăzi este un boicot organizat, care vizează menţinerea unor monopoluri în piaţa de transport interjudeţean. Acest proiect de ordin dă posibilitatea pasagerilor să poată alege între mai multe oferte de transport. Acest ordin vizează îmbunătăţirea condiţiilor de confort pentru pasageri şi preţuri concurenţiale în piaţă. De asemenea, elaborarea acestui proiect de ordin, subliniez, prevede o deschidere a pieţei de transporturi rutiere de pasageri în România, lăsând libertatea oricărui transportator să aleagă dacă îşi doreşte să facă sau să nu facă un anume transport interjudeţean de pasageri”.

Șova a explicat că transportul pe cursele externe e liberalizat, în timp ce pe cursele interjudețene, operate în regim de monopol, neregulile sunt uriașe: „În mai puţin de 365 de zile s-au înregistrat 954 de reclamaţii doar cu privire la activităţi privind transportul interjudeţean şi cele mai multe dintre ele vizau: starea tehnică a maşinilor, numărul de persoane transportate peste numărul de locuri înscrise în certificatul de clasificare eliberat de Registrul Auto Român, nerespectarea graficului de circulaţie, nerespectarea timpilor de lucru şi de odihnă a conducătorilor auto, neeliberarea biletelor de călătorie”, potrivit Agerpres.

După conferința lui Șova și apelul Comisiei pentru Transporturi din Camera Deputaților, transportatorii au renunțat la greva anunțată.

Dragoș Anastasiu, fondatorul companiei de transport Eurolines și președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, a apreciat drept corectă inițiativa ministrului Șova de a deschide piața pentru concurență.

”Liberalizarea e must have, nici nu se pune problema că putem rămâne în stadiul actual, trebuie doar să întrebăm pasagerii dacă sunt multumiți, doar pentru ei se fac politicile publice. Vedem rezultatele monopolului, la fel ca și la taximetria din București. Singura variantă normală e liberalizarea, toată Europa merge spre liberalizare. De ce sunt unii rezistenți? Poate că nu conștientizează avantajele liberalizării. Și noi ne-am speriat acum 10 ani. Avantajele sunt evidente. Cei care fac acum transport sunt în pole position. Toată concurența lor e liberalizată, tren, avioane, transport internațional. În alte țări, în Germania de exemplu, liberalizarea a creat o piață nou incredibil de mare: oamenii care au renunțat la mașinile proprii sau turiști”, a declarat Dragoș Anastasiu pentru G4Media.ro.

VIDEO Vezi mai jos revolta călătorilor într-un maxi taxi operat în sistem de monopol:

Sursa foto: Captură Youtube.com

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

17 comentarii

  1. Pentru ca sunt ahtiati dupa bani si altceva nu mai vad!

  2. E totuși ceva mai complicat iar adevărul e prezentat trunchiat de toți. Nu se renunță doar la criteriul vechimii pe trasaeu ci la toate criteriile, inclusiv la cele de confort, cu excepția celui legat de vechimea mijloacelor de transport. Iar realitatea face ca unele autobuze produse anul acesta să fie mult mai puțin confortabile și sigure decât altele produse anul trecut.

    • „realitatea face ca unele autobuze produse anul acesta să fie mult mai puțin confortabile și sigure decât altele produse anul trecut.”
      Aveți și niște exemple care să vă probeze afirmațiile? Sau vă bazați pe declarațiile minerilor, „am găsit la Penețeu droguri, armament, muniţie, maşină de scris automată, tipărit bani la Peneleu. Este în ziarul Adevărul.”

    • Asta cu exemplele e un pic comică pentru că sunt cu grămada. Situația este valabilă pentru orice produs, nu doar pentru autobuze.

    • Și totuși…? Câteva exemple de „produse” mai puțin bune decât unele din trecut s-ar putea? Exemple clare, nu „realitatea e că”, „se știe că” sau „este în ziarul Adevărul”.

    • Un TEMSA față de un Mercedes, de exemplu.

    • Prin exemplu aș fi înțeles și niște date concrete, de genul un produs de ieri face caca în 7 secunde, față de un produs de săptămâna trecută care face caca în doar 3.
      Și m-aș fi așteptat la comparație între produsele aceleiași mărci, dacă tot facem referință la timp. Adică, totuși, un Logan din 2015 mi se pare din orice punct de vedere mai sigur decât un Ford Model T 1914, chiar dacă „(exemple) sunt cu grămada. Situația este valabilă pentru orice produs”.

      Spuneți că un TEMSA produs anul ăsta e mai puțin sigur decât un Citaro din 2007. Hmm.
      Pe ce vă bazați când afirmați asta? Aveți studii care să confirme că la 1000 de autobuze produse (cifre luate la întâmplare), Mercedes a avut doar 5 cu defecțiuni, iar TEMSA a avut 2374? Sau că Mercedesul accelerează la 100 în 3 secunde, pe când TEMSA are nevoie de 24, deci TEMSA sunt proști? Sau vorba clasică, „ie Merțan, bosule…”?

      BMW e mai bun decât Audi?
      Brusli-l bate pe Vandam?

    • @andrei Lucrurile nu sunt de loc complicate. Criteriul se stabileste chiar de concurenta. Pasagerul va avea posibilitatea alegerii. Cei care nu vor respecta clientul vor iesi singuri din competitie. Daca nu ai masini care sa asigure confortul si starea de bine a pasagerilor, iesi din joc, vor opta pentru alt operator. Liberalizarea inseamna concurenta, iar concurenta va ridica calitatea actului de transport pasageri.

    • Am dat un exemplu tembel pentru că întrebarea e fără de sens. Ideea este că piața nu funcționează chiar așa cum ne place nouă să credem iar pentru asta ar trebui ca autoritățile să prevadă niște criterii de confort și siguranță de tipul distanța minimă dintre scaune, obligativitatea unei test de răsturnare, etc.

    • @andrei: „realitatea face ca unele autobuze produse anul acesta să fie mult mai puțin confortabile și sigure decât altele produse anul trecut.”
      @andrei: „Am dat un exemplu tembel pentru că întrebarea e fără de sens.”

      Întrebarea fără sens era ce exemple aveți de autobuze (produse) anul ăsta care sunt mai proaste decât altele produse în trecut. Ați bătut câmpii cu grația unui elefant într-un magazin de porțelanuri, masacrând cu ocazia asta și limba română: „realitatea face” în loc de „realitatea este” sau „fără de sens” în loc de „fără sens”. Mă aștept și la o expresie de genul „face sens”…
      Revenind. Ați lansat în spațiul public minciuni imense, bazate pe „se cunoaște faptul că”, iar când a venit timpul explicațiilor, ați comparat mere cu pere și apoi v-ați adus aminte că întrebarea n-are sens. Ce întrebare n-are sens, aceea dacă aveți sau nu exemple în sprijinul minciunilor dvs?
      Ca să afirmați că un produs recent este mai prost decât un produs vechi, ar trebui să comparați produsele unui același fabricant, pentru aceeași piață. Ca exemplu, un Logan din 2005 cu un Logan din 2010. Nu puteți compara un Porsche 356 cu un Suzuki Hayabusa, și nici un Mercedes Citaro cu un Mercedes AMG GLE.
      Și, ca o curiozitate, autoritățile chiar prevăd anumite teste de siguranță. Poate ați auzit de NCAP?

      Am încheiat discuția.

  3. Podul de cale ferata, de la Gradistea, de pe ruta directa – 59 km (dupa unii) sau 74 km (dupa altii) – Bucuresti-Giurgiu a fost rupt la inundatiile din 2005. Nu a fost reparat. Interesele transportatorilor rutieri de marfa si de persoane sunt foarte mari. Aceasta este explicatia. Fonduri (guvernamentale și de la UE) sunt. Planuri se pot face. Pe timp de vara se poate lucra. Din 2007, se tot fac studii de fezabilitate. Siii… cam atat.
    Calea ferata directa Bucuresti-Giurgiu este una strategica (trafic de persoane si de marfuri, intern si international), fiind si prima cale ferata construita in Romania (podul a fost construit de ingineri englezi in sec XIX, anul 1869).
    Minim 15 lei/calator cursa cu microbuzul pe DN5. Cam 1 h. Cam atat se facea si cu trenul pe ruta directa, dar biletul ar fi costat mai putin. Pentru comparatie: la CFR, pentru 59 km (Bucuresti-Ploiesti) pretul la Regio-R este de 7,2 lei; 90 km este distanta Bucuresti-Campina (13 lei la Regio-R).
    Bucuresti-Giurgiu (dar prin Videle): 14,5 lei (Regio), 24,8 lei (Regio-R+Interregio-IR), 37,4 lei (Interregio-IR) la CFR. Combinatii: Regio-R+Regio-R și Regio-R+interregio-R. Rezulta 115 km/120 km (fata de 59 km/74 km ruta directa). Adica, Bucuresti-Videle + stat în gara cateva ore + Videle-Giurgiu. Este o singura cursa directa Interregio-IR (doua ore).
    La intors, tot cu CFR, pretul (15,4, 24,8, 34,7) si timpul (intre 2 h si 3 h) se modifica (vezi mai multe informatii pe site-ul CFR Calatori).

    • Poate in Romania ta calea ferata Bucuresti-Giurgiu a fost prima. In Ardeal am invatat altfel. Masoara-ti cuvintele miticule!

    • Daca vorbim despre teritoriul Vechiului Regat, am scris corect. Daca vorbim despre intreg teritoriul romanesc (fara provinciile pierdute dupa cele doua razboaie mondiale) dupa Marea Unire, ai dreptate.
      Eu nu jignesc. Tu chiar trebuie sa vorbesti urat?

  4. Felicitări pentru articol (chiar dacă e un ministru PSD :D). Problema e complexa și reglementarea poate fi eventual îmbunătățită, dar ideea transportatorilor de a discuta (nu/nimic/greva) e ridicola și un argument pentru suspiciunile de wrongdoings.

  5. De acord cu Sova. Nu au rost prea multe vorbe. Pentru unii capitalismul este tare dulce dar sa fie amestecat cu protectionism comunist.

  6. concurenta este foarte buna! Criterii minime dar inpuse strict si fara discutii plus amenzi maxime. Apoi piata se autoregleaza in timp in functie de cererile si prefereintele calatorilor. Totul depinde de liberul acces al transporatorilor pe rute. Calatorii imediat se vor urca in masinile mai confortabile si de incredere.