De ce tot mai mulți tineri din Germania se îndreaptă către extrema dreaptă

„Ceea ce m-au învățat părinții mei este că ei trăiau în pace și calm, fără să se teamă în propria lor țară”, spune Nick, în vârstă de 19 ani. „Mi-ar plăcea să trăiesc într-o țară în care să nu-mi fie frică”.

Reporterii BBC s-au întâlnit cu Nick într-un mic bar de la colțul unei străzi din fostul oraș minier Freiberg, Saxonia – unde joacă darts.

Este o noapte rece și cețoasă de februarie, cu puțin peste două săptămâni înainte de alegerile naționale din Germania.

Nick și prietenul său Dominic, care are 30 de ani, sunt susținători sau simpatizanți ai Alternative für Deutschland – un partid care, de mai bine de un an și jumătate, se situează constant pe locul al doilea în Germania, pe măsură ce extrema dreaptă de aici și din alte părți ale Europei atrage în orbita sa un număr tot mai mare de tineri, în special bărbați.

Un motiv special pentru care Nick – și mulți alți tineri germani – spun că se tem este numărul de atacuri din Germania în care au fost implicați suspecți care erau solicitanți de azil – cel mai recent, înjunghierea mortală a unui copil și a unui bărbat într-un parc din orașul bavarez Aschaffenburg. Imigrația este acum principala preocupare a lui Nick și Dominic, deși nu se opun acesteia în toate formele.

„Oamenii care se integrează, care învață, care studiază aici, care își fac treaba – nu am nicio problemă cu ei”, spune Dominic, deși este critic față de oricine consideră că profită de sistemul de azil.

„Dar în zilele noastre astfel de declarații sunt considerate ostile”, spune Dominic. „Ești numit nazist din cauza trecutului Germaniei”.

AfD – care a fost mult timp acuzată de retorică anti-migranți – se bucură mai recent și de sprijinul miliardarului Elon Musk, care deține site-ul de social media X. El a găzduit recent o discuție în direct cu liderul partidului, Alice Weidel.

Acum, în timp ce Germania așteaptă să vadă cât de bine se descurcă extrema dreaptă în viitoarele alegeri, întrebarea este de ce atât de mulți tineri în special sunt atrași de extrema dreaptă și care ar putea fi consecințele pentru o țară care este profund conștientă de trecutul său nazist.

Tinerii se orientează spre dreapta

Cercetarea Pew din 2024 a arătat că 26% dintre bărbații germani aveau o părere pozitivă despre AfD, comparativ cu 11% dintre femei, iar ponderea bărbaților care au această părere a crescut cu 10 puncte din 2022.

La alegerile pentru Parlamentul European din 2024, conform sondajelor germane la ieșirea de la urne, numărul persoanelor sub 24 de ani, bărbați și femei, care au votat pentru AfD în Germania a crescut la 16%, cu 11 puncte mai mult decât în 2019.

Acest lucru se întâmplă într-un moment de creștere a anxietății generale în rândul tinerilor, potrivit unui studiu recent al Institutului german pentru cercetare generațională.

Pe un eșantion de 1.000 de germani cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, nivelurile de anxietate au fost cele mai ridicate în rândul respondenților care se încadrează în extrema dreaptă, în timp ce acestea au fost cele mai scăzute în rândul persoanelor care se situează la mijlocul spectrului politic.

Este mai probabil ca femeile să fie preocupate de drepturile lor și de cele ale grupurilor minoritare, în timp ce bărbații sunt mai preocupați de valorile conservatoare, care se bazează mai puțin pe drepturi.

Dr. Rüdiger Maas, de la think tank-ul german Institutul de Cercetare a Generațiilor, afirmă că partidele de stânga se concentrează adesea pe teme precum feminismul, egalitatea și drepturile femeilor.

„În general, bărbații nu se regăsesc în aceste teme”, spune el. „Acesta este motivul pentru care au tendința de a vota mai la dreapta”.

Partidele dure și populiste de dreapta au avut rezultate bune și în țări precum Franța, Austria, Țările de Jos, Polonia, Spania și Italia.

„Șaizeci la sută dintre tinerii sub 30 de ani ar lua în considerare posibilitatea de a vota pentru extrema dreaptă în țările UE, iar acest procent este mult mai mare decât în rândul femeilor”, afirmă profesorul Abou-Chadi, într-o analiză extrasă dintr-un subset al Studiului privind alegerile europene din 2024.

Răspândirea mesajului

Pe lângă aspectele legate de gen, migrație și economie, social media joacă un rol important. Platforme precum TikTok permit grupurilor politice să ocolească mass-media tradiționale, pe care extrema dreaptă le consideră ostile.

Este clar că AfD „domină” TikTok în comparație cu alte partide germane, spune Mauritius Dorn de la Institutul pentru Dialog Strategic (ISD). AfD are 539.000 de urmăritori pe contul său parlamentar, față de 158.000 pentru SPD, care are în prezent cele mai multe locuri în parlamentul german.

Și nu este vorba doar de conturile oficiale, ci și de „un număr considerabil de conturi neoficiale ale fanilor care contribuie la difuzarea conținutului partidului”, spune dl Dorn.

Dorn observă că alte partide au recunoscut site-uri precum TikTok „prea târziu”, ceea ce înseamnă că trebuie să recupereze timpul pierdut în stabilirea unei amprente puternice pe platformă.

O influenceră AfD, Celina Brychcy – în vârstă de 25 de ani care are peste 167.000 de urmăritori pe TikTok, dintre care 53% sunt bărbați, iar 76% au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, distribuie în principal videoclipuri despre dans, tendințe și stil de viață, dar și conținut pro-AfD.

Celina Brychcy spune că nu face bani din promovarea AfD, ci o face pentru că ea crede în cauză și vrea să „transmită un mesaj”.

Printre idealurile sale politice se numără revenirea la serviciul militar, mai mult sprijin pentru mamele care vor sau trebuie să stea acasă și controale mai stricte la frontiere.

Întrebată dacă opiniile sale reprezintă o respingere a multiculturalismului, ea a răspuns că nu, dar crede că oamenii ar trebui să se „integreze”.

„Există anumite persoane care pur și simplu nu se potrivesc cu noi, germanii”, a adăugat ea, dar a insistat în mod repetat că nu este rasistă și că nu are “nimic împotriva străinilor”.

Împotriva „inversării rolurilor”

Celina Brychcy este, de asemenea, împotriva „inversării rolurilor” atunci când vine vorba de modul în care bărbații și femeile se îmbracă.

Reacția împotriva „ideologiei de gen” este un alt aspect identificat de Tarik Abou-Chadi, profesor de politică europeană la Universitatea din Oxford, ca alimentând susținerea extremei drepte în rândul tinerilor – un lucru care este repetat de Institutul pentru Cercetare Generațională.

Aceștia au întrebat respondenții dacă li se pare „übertrieben” tendința LGBTQ+, ceea ce înseamnă literalmente „exagerat” sau peste măsură. Respondenții care au arătat cel mai ridicat nivel de acord cu această întrebare au fost cei care intenționau să sprijine AfD.

Întrebată dacă acest lucru ar putea fi considerat retrograd, Brychcy a răspuns că „din punct de vedere biologic, suntem bărbați și femei” și crede că oamenii ar trebui să se prezinte în consecință.

Brychcy a spus că și-a pierdut câțiva prieteni din cauza politicii sale și că acum petrece mai mult timp cu cei care au o viziune similară.

Nu este de acord cu cei care văd în AfD o mișcare periculoasă, ci mai degrabă una care ar oferi o schimbare autentică, radicală.

Întrebată dacă se consideră de extremă-dreapta, ea a răspuns, în ceea ce privește anumite probleme, cum ar fi controlul frontierelor și criminalitatea, „categoric da”.

Este un răspuns izbitor, mai ales că adesea, eticheta de extremă dreaptă este respinsă de susținătorii AfD, inclusiv de liderul partidului, Alice Weidel, care insistă că conduce o mișcare conservatoare.

Cu ororile nazismului din ce în ce mai departe în trecut, aceasta este o generație care a crescut cu partide precum AfD – fie că este vorba de talk-show-uri TV sau în parlament, după ce AfD a obținut primii săi deputați în 2017.

Profesorul Abou-Chadi crede că extrema dreaptă, în general, a devenit mai normalizată până la punctul în care „nu mai pare atât de extremă”.

Acest lucru se întâmplă în ciuda scandalurilor din partid, cum ar fi faptul că un lider al extremei drepte a AfD, Björn Höcke, a fost amendat de două ori anul trecut pentru că a folosit un slogan nazist, deși a negat că a făcut acest lucru cu bună știință.

În trei landuri germane, AfD este clasificat de autorități drept partid de extremă dreaptă – inclusiv în Saxonia, o denumire pe care partidul a contestat-o fără succes în instanță.

Narațiuni puse la îndoială

Într-un centru comercial din orașul Chemnitz din Saxonia, reporterul BBC a discutat un grup de tineri care – deși nu vor să vorbească oficial – spun că sunt de dreapta.

Îmbrăcați în negru, cu părul scurt, aceștia își exprimă convingerea că homosexualitatea este greșită și se tem că „rasa” germană este amenințată din cauza comunității de migranți în creștere.

Ei pun la îndoială relatările despre trecutul țării lor, aparent o referire la epoca nazistă.

Diana Schwitalla predă istorie și studii sociale de opt ani. Ea spune că a trebuit să se confrunte cu un caz de negare a Holocaustului în clasă și a auzit alte remarci îngrijorătoare.

„Auzim că al Doilea Război Mondial a fost de fapt un lucru bun și că a existat un motiv pentru care oamenii au murit atunci – și că acest lucru este bun. Hitler este descris ca un om bun”, spune Schwitalla.

Nu este doar un vot de protest

AfD, ale cărui probleme principale includ securitatea, frontierele și criminalitatea legată de migranți, îmbrățișează acum chiar și conceptul de „remigrație” – un cuvânt la modă în extrema dreaptă europeană care este înțeles pe scară largă ca însemnând deportări în masă.

Vorbind cu oameni din Germania, este clar că sprijinul pentru AfD nu poate fi interpretat doar ca o formă de vot de protest, chiar dacă există frustrare față de partidele care au condus în mod tradițional Germania.

Este încă posibil ca alte partide să nu intre în coaliție cu AfD, dar în ianuarie a fost adoptată pentru prima dată o moțiune fără caracter obligatoriu în parlamentul german datorită voturilor AfD.

Profesorul Abou-Chadi crede că, pe termen lung, ar putea avea loc o schimbare și mai seismică.

„Și de îndată ce partidele mai mainstream vor începe să renunțe la „firewall” sau cordonul sanitar, extrema dreaptă va începe să canibalizeze dreapta.

„Este foarte probabil ca, în multe sau în majoritatea țărilor europene, partidele de extremă dreapta să fie principalul partid de dreapta – sau sunt deja”, spune el.

Partide precum AfD au lucrat din greu pentru a încerca să-și normalizeze imaginea în ochii publicului.

Deși există oameni în Germania și în Europa care consideră extrema dreaptă drept o forță extremistă, chiar antidemocratică, se pare că efortul de „normalizare” funcționează, nu în ultimul rând în rândul tinerilor.