De ce vacanța la plajă pe malul Mediteranei ar putea fi nocivă pentru sănătate

Marea Mediterană poate evoca imagini de vacanțe luxoase pe plajă, mâncăruri delicioase cu fructe de mare și plaje de nisip nesfârșite, însă acest corp de apă este din ce în ce mai toxic, notează CNN.

Mai mult de 87% din Marea Mediterană, care se întinde de la Oceanul Atlantic la Africa, Europa și Asia, este poluată cu microplastice și alți poluanți, inclusiv metale toxice și substanțe chimice industriale, potrivit unui raport din iulie 2024 al World Wide Fund for Nature (WWF).

La nivel mondial, poluarea apei este legată de 1,4 milioane de decese premature, ceea ce înseamnă probleme pentru cele 150 de milioane de persoane care trăiesc de-a lungul coastei mediteraneene și pentru cele 270 de milioane de turiști care sunt atrași de aceste ape în fiecare an.

Marea Mediterană se învecinează cu 46 000 de kilometri de coastă în 22 de țări, multe dintre acestea având standarde și practici de mediu diferite.

Egiptul, care contribuie cu 0,25 milioane de tone de plastic care ajunge în Marea Mediterană, este cel mai mare poluator, urmat de Turcia, care contribuie cu 0,11 milioane de tone și Italia, care contribuie cu 0,04 milioane de tone de plastic la marea poluată – toate făcând parte din cele 1,9 milioane de fragmente de plastic pe metru pătrat.

Experții medicali consultați pentru raportul WWF spun că oamenii pot ingera microplastice din mediul acvatic prin consumul de organisme marine și prin apă (potabilă și îmbuteliată).

„Peste 840 de microplastice pot fi ingerate pe an din consumul a trei specii principale de pești comerciali (biban de mare și două tipuri de macrou), [și] până la 11 mii din consumul ridicat de bivalve (de exemplu, midii, scoici etc.)”, se arată în raport, menționând că o contaminare mai mică provine din consumul de creveți.

„Dacă numărăm și expunerea din aer și alimente care nu provin din medii acvatice, putem ingera peste 100 de mii de microplastice în fiecare zi”.

Întoarcerea valului

În orașul Ostia de lângă Roma, Pierluigi Capozzi examinează marea din restaurantul său, Mediterraneo. „Poate acum 50 de ani, oamenii nu știau ce știm acum despre poluare și plastic”, spune el pentru CNN. „Dar văd tineri care fără nicio problemă aruncă sticle de plastic în mare, aruncă gunoaie pe jos, țigări, gunoi”.

Dar el vede un punct luminos. În urmă cu un deceniu, în fiecare dimineață, nisipul din fața restaurantului său de pe malul mării era acoperit cu substanțe chimice provenite de la navele de marfă care traversează culoarele de navigație vizibile de pe coastă. „Datorită unei mai bune reglementări, această poluare chimică a dispărut acum”, spune el.

Marea Mediterană este unul dintre rezervoarele majore de diversitate marină și costieră din lume, potrivit Med Sea Alliance, care militează pentru industria pescuitului prin practici mai bune.

Aceștia spun că poluarea puternică are un impact negativ asupra florei și faunei bogate a mării. Deși acoperă doar 0,7 % din suprafața oceanică a lumii, marea conține 7,5 % din fauna marină și 18 % din flora marină a lumii.

Pescuitul reprezintă o industrie de 4,6 miliarde de euro în Marea Mediterană, iar poluarea apei a avut un impact major asupra mijloacelor de subzistență ale celor 180.000 de persoane care depind de pescuit pentru traiul lor, spune WWF.

Programul de mediu al ONU spune că capturile maritime din Marea Mediterană au scăzut cu 34% în ultimii 50 de ani, atât din cauza pescuitului excesiv, cât și a plasticului din apă.

„Aproximativ 730 de tone de deșeuri din plastic ajung zilnic în Marea Mediterană”, spune grupul de mediu. „Deșeurile din plastic reprezintă 95 până la 100% din deșeurile marine plutitoare și 50% din deșeurile de pe fundul mării. În tonaj, plasticul ar putea depăși stocurile de pește”.

Impactul asupra vieții marine

Un studiu realizat în 2023 de Institutul Arhipelagului de Conservare Marină din Grecia a examinat 25 de animale marine, inclusiv opt delfini, două foci călugărițe și 15 broaște țestoase marine și a găsit poluanți microplastici în toate acestea. „În special, printre alte tipuri de plastic, un total de 10.639 de fibre microplastice au fost detectate în tractul gastrointestinal al mamiferelor marine și țestoaselor moarte”.

Raffaele Marfella, profesor de științe avansate la Universitatea Vanvitelli din Napoli, spune că poluarea cu plastic este o problemă globală urgentă care merge dincolo de daunele aduse mediului.

Citând un articol recent din New England Journal of Medicine, el subliniază legătura dintre microplastice și nanoplastice cunoscute sub denumirea de MNPs și anumite boli cardiovasculare. „Cunoștințele actuale sugerează că MNPs pot intra în fluxul sanguin prin ingestie sau inhalare, declanșând inflamații și stres oxidativ. În timp, expunerea cronică la MNPs poate accelera progresia aterosclerozei și crește probabilitatea evenimentelor cardiovasculare.”

Poluarea cu plastic este considerată un poluant „veșnic”, ceea ce înseamnă că, odată ce devine invazivă, rămâne acolo pentru totdeauna.

Dacă oamenii nu își fac partea lor pentru a opri flagelul poluării apei, vacanța mediteraneană de vis s-ar putea transforma în curând într-un coșmar.