De ce vor președintele Iohannis și PPE să îngroape rezoluția Parlamentului European pe tema derapajelor democratice din România

Președintele Klaus Iohannis a declarat, marți, la Strasbourg, că ar fi ”extrem de neobișnuit” ca Parlamentul European să voteze o rezoluție despre un stat membru care va prelua președinția rotativă a UE. Altfel spus, ar fi ciudat ca România să preia de la 1 ianuarie președinția UE, iar Parlamentul de la Bruxelles să sancționeze guvernul pentru derapaje democratice majore. La scurt timp după declarația președintelui, liberalul Siegfried Mureșan, care este și purtător de cuvânt la PPE, a declarat că ”ar fi de preferat să nu avem o rezoluție a Parlamentului European despre România”. Ce s-a întâmplat? Înainte de a încerca răspunsuri și posibile explicații, câteva precizări.

Grupul verzilor din PE a inițiat dezbaterea din Parlamentul European pe tema justiției din România, respectării statului de drept și violențelor jandarmilor din 10 august, considerate un grav derapaj democratic. Sprijinită inițial de PPE, dezbaterea a inclus audierea premierului Viorica Dăncilă în Parlamentul European în urmă cu trei săptămâni. Acest eveniment a plasat România și mai aproape de Polonia și Ungaria, grupul țărilor-problemă din UE.

Și acum, posibile explicații. De ce președintele Klaus Iohannis nu dorește o rezoluție?

• Klaus Iohannis a încercat să evite acuzația că lucrează împotriva României. De notat că răspunsul a venit la o întrebare adresată de Antena 3. Reporterul a dorit să știe dacă șeful statului va face lobby și cum se va implica pentru ca România să evite această rezoluție. Or, retorica Antena 3 este binecunoscută. Oricine „pârăște” sau ”vorbește de rău” puterea de la București la Bruxelles devine automat dușmanul țării și este crucificat mediatic. Or, a susține o rezoluție care condamnă, atenție, nu țara, ci derapajele unui guvern, echivalează totuși la Antena 3 cu un act de trădare națională. Deja, Antena 3 laudă prestația președintelui, Mugur Ciuvică îl declară ”din ce în ce mai bun” și i-a acordat nota ”nouă cu felicitări”.
• Președintele nu mai dorește complicații într-o perioadă în care România intră în agenda europeană. G4Media.ro a publicat programul de vizite pe care oficialii europeni vor începe să-l facă la București în pregătirea preluării președinției UE. Or, o eventuală rezoluție dură la adresa Românei, chiar fără activarea articolului 7, cum s-a întâmplat deja în cazul Poloniei și Ungariei, ar afecta grav imaginea României și ar diminua capacitatea de a gestiona președinția UE cu dosarele politice aferente. Adăugați la toate astea și îndemnul președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, de a se ajunge la un consens pe tema luptei anticorupție până la sfârșitul anului.
• Nimeni nu mai dorește la Bruxelles o a treia țară-problemă în interiorul UE, după Ungaria și Polonia. A condamna puterea de la București că a derapat grav de la democrație înseamnă a admite încă o criză în interiorul Uniunii. Apoi, orice problemă, odată recunoscută, mai trebuie și rezolvată. Or, Bruxelles-ul și-a dovedit deja neputința în alte două cazuri. Prin urmare, are toate motivele să fugă de un nou incendiu pe care știe că, odată aprins, nu-l va putea stinge ușor.
• Pe lângă toate aceste probleme, intervine și aritmetica parlamentară. Textul unei eventuale rezoluții va rezulta dintr-o negociere între marile grupuri politice din Parlamentul European: popularii, socialiștii, ALDE. Popularii europeni nu dețin singuri majoritatea pentru a impune o variantă de text, iar liderul ALDE, Guy Verhofstadt, a ridicat mereu și problema protocoalelor atunci când a vorbit despre derapajele din România. Prin urmare, textul s-ar putea întoarce în final chiar împotriva celor care azi îl susțin și nimeni nu are chef să riște.
• Declarația președintelui Iohannis referitoarea la o eventuală rezoluție mai poate fi explicată și prin politica de a nu exporta la acest nivel problemele României în afara țării. Șeful statului a declarat la Strasbourg în câteva rânduri că despre problemele justiției sau ale statului de drept va vorbi în țară. Este posibil să fi acționat în virtutea convingerii că problemele trebuie rezolvate în țară, însă, dacă așa stau lucrurile, putea să se abțină pur și simplu de la orice declarație pe tema unei eventuale rezoluții, nu să spună că n-ar fi nevoie de ea.
• În fine, atitudinea non-conflictuală a președintelui ar putea fi pusă pe seama faptului că n-a renunțat complet la ideea unei cariere la vârful UE după încheierea primului mandat, chiar dacă și-a anunțat de câteva luni intenția de a candida la al doilea.

Toate aceste explicații nu vor încălzi cu nimic pe toți cei care din ianuarie 2017 ies în stradă să apere independența justiției și statul de drept. Ce le vor spune președintele Klaus Iohannis și liberalii (PPE) sutelor de manifestanți pașnici bătuți măr de jandarmi în Piața Victoriei, de ce i-au abandonat în Parlamentul European? De ce nu s-au bătut pentru ca UE să condamne abuzurile comise de un guvern împotriva lor? Dar zecilor de mii de cetățeni care au ieșit în stradă? Până la urmă, aici vorbim de interesul cetățenilor pe care-i reprezintă. Restul e calcul politic sau socoteală personală.

Mă tem că nu vor putea răspunde prea ușor la toate întrebările de mai sus. Din acest motiv, pledoaria publică a președintelui Klaus Iohannis împotriva unei rezoluții pe tema derapajelor din România este o eroare politică de care vor profita din plin Liviu Dragnea și PSD. Dacă vor scăpa de această sancțiune politică, vor avea toate motivele să spună că toate discuțiile despre criza democrației din România sunt lipsite de sens din moment ce problema nu există la Bruxelles. Dragnea nu poate decât să-i mulțumească lui Klaus Iohannis pentru atitudinea de la Strasbourg, așa cum procedează deja cu mult entuziasm susținătorii mediatici ai PSD.

Apoi, să nu se mire oficialii UE că încrederea în instituțiile Uniunii s-a prăbușit în doar jumătate de an, potrivit ultimului eurobarometru, cu zece puncte procentuale. Astfel, încrederea cetățenilor români în UE a picat la 49%, la un punct distanță de minimul istoric înregistrat anul trecut.

Iar cei care se vor simți încă o dată abandonați vor fi cetățenii României.