De ce vrea Hidroelectrica să continue lucrările la barajul și hidrocentralele din defileul Jiului, deşi instanţa le-a declarat ilegale, iar zona este arie naturală protejată

Hidroelectrica a explicat pentru G4media.ro de ce intenționează să continue lucrările la amenajarea hidroenergetică din Parcul Național Defileul Jiului, arie naturală protejată (sit Natura 2000), deși Justiția a blocat construcția în absența unui studiu de impact asupra mediului. Este de ”interes național”, lucrările sunt aproape finalizate, ar fi fost cheltuite deja 175 de milioane de euro și 400 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, a explicat Hidroelectrica pentru G4media.ro. Compania a demarat procedurile pentru obținerea unui nou acord de mediu, potrivit unor documente postate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Construcțiile sunt ilegale în ariile naturale protejate și afectează fauna, a explicat biologul și activistul de mediu Călin Dejeu. Proiectul din defileul Jiului a fost declarat de utilitate publică de „interes naţional” de către Guvernul Tăriceanu în 2006, deşi avea deja statut de parc natural naţional, spune biologul. El precizează şi faptul că un nou acord de mediu nu poate fi obținut după începerea lucrărilor. „Hotărârea judecătorească prevede că proiectul poate continua doar dacă este exclus impactul asupra speciilor și habitatelor, fapt imposibil, impactul negativ fiind de notorietate mondială, după cum a arătat şi prestigioasa revistă Science”, a declarat Dejeu.

Habitatele peștilor, reptilelor și vidrelor ar fi afectate, au atras atenția ONG-urile de mediu, precum World Wild Fund. De altfel, proiectul a fost blocat de Justiţie în decembrie 2017 tocmai pentru că nu avea studiu de impact asupra mediului.

Amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj şi a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a 2 centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti Jiu. Lucrările au început în 2004 şi ar fi realizate în proporţie de 90 %.

FOTO 1 Barajul de la Livezeni; Sursa: Călin Dejeu

Constructorul este compania Romelectro, condusă de oameni apropiaţi lui Dan Ioan Popescu, fostul ministru PSD al Industriilor în Guvernul Adrian Năstase. De notat şi că actualul director al Hidroelectrica este Bogdan Badea, considerat un apropiat al fostului ministru ALDE, Daniel Chiţoiu.

Ce spune Hidroelectrica. Compania a explicat într-un răspuns pentru G4media.ro de ce vrea să continue lucrările de pe Jiu: amenajarea hidroenergetică este de ”interes național”, lucrările sunt aproape finalizate, au fost cheltuite deja 175 de milioane de euro și 400 de oameni și-au pierdut locurile de muncă. Răspunsul Hidroelectrica pune în discuție decizia definitivă a Curții de Apel București care a anulat autorizația de construire și a blocat lucrările.

“«Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti» este un proiect de investiţie foarte importantă nu doar pentru Hidroelectrica, ci și pentru Sistemul Energetic Național (SEN), în contextul în care trendul consumului de electricitate din România ultimilor ani este unul ascendent. Mai mult, construcția de noi capacități de producție este o necesitate unanim recunoscută, pe fondul depășirii duratei de viață a unor unități și a iminentei retrageri de capacități ca urmare a înăspririi normelor de mediu impuse de UE.

Reamintim că ”Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti’’ a fost aprobată de Guvernul României prin HG nr. 10/2003 – hotărârea privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici, iar realizarea proiectului a fost declarată de interes național prin HG nr. 1297/2006.

Lucrările au fost demarate la 31 martie 2004 – în conformitate cu Ordinul nr. 4394 din 31.03.2004, cu respectarea tuturor avizelor și autorizațiilor solicitate și obținute de Hidroelectrica la acel moment, precum și în condițiile achitării taxelor aferente construcției.

Spre surprinderea noastră, și contrar statutului de „proiect de interes național” al „Amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti’’, la data de 14.12.2017, Curtea de Apel Bucuresti, în dosarul nr. 10058/3/2017, a Deciziei civile nr. 5378, a dispus anularea Autorizației de construire nr. 16 din 2012 emisă de Consiliul Județean Gorj și a Autorizației de construire nr. 7 din 2016 emisă de Consiliul Județean Hunedoara.

La data emiterii Hotărârii Curții de Apel București, stadiul de realizare a obiectivului – în procent global, pentru lucrările de construcție era de 88%, iar pentru lucrările de montaj mecanic și electric, de 74%.

Precizăm că stadiul de realizare, pe principalele elemente ale obiectivului de investiţii „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești”, la data sistării lucrărilor, era următorul:

 

Nr. crt	Denumire obiect funcțional	Scurtă descriere	Realizat
1	Barajul Livezeni + Priza energetică	Barajul Livezeni este amplasat la intrarea în chei, în dreptul km 124 + 300 al DN 66, la cca. 1,10 Km aval de confluenţa Jiului de Est cu Jiul de Vest, este un baraj stăvilar echipat cu 3 stavile segment cu clapeta identice, acţionate electromecanic de tip SSC 10x(8,25+2,25) mp – 10,5 mca.   Priza energetică Livezeni este amplasată pe malul drept, adiacent barajului şi este echipată cu un grătar des, fix, cu 3 deschideri – 3x(6×3.50mp), maşina de curaţat grătare şi 2 vane batardou 2x (2.1×35,50 mp);	99%
2	MHC Livezeni	Microhidrocentrala este amplasată pe platforma tehnologică adiacentă barajului şi prizei de apă şi va funcţiona continuu, prin utilizarea debitului de servitute care trebuie asigurat în albia Jiului aval de priză – 2.7 mc/s si are urmatoarele caracteristici tehnice : Pi = 0,14 MW; Em = 1 GWh/an; Hbrut = 12 m.	86%
3	Aducţiune principală Livezeni-Dumitra	Aductiunea are o lungime de cca 7,0 km şi secţiune transversală circulară cu dimetrul interior de 3.80 m; Galeria a fost excavată integral şi betonată pe întreaga lungime. Galeria a fost executată pe mai multe fronturi de excavaţii. Pentru dezvoltarea fronturilor s-au executat ferestre de atac, Livezeni, Murga Mică şi fereastra de atac castel Dumitra. Betonarea s-a executat la secţiune circulară cu D=3,80m.	99%
4	Nodul de presiune Dumitra	Nodul de presiune cuprinde Castelul de echilibru, Casa vanelor şi Conducta forţată si are rolul de a concentra căderea volumului de apă la cele trei turbine cu care este echipată CHE Dumitra, castelul de echilibru preluând variaţiile de presiune datorate mişcării nepermanente provocate de închiderea şi deschiderea aparatului director de la centrală;	99%
5	CHE Dumitra	Centrală supraterană, amplasată pe malul drept al Jiului, la confluenţa cu pârâul Dumitra cu următoarele caracteristici tehnice: Pi = 24,5 MW; Em = 91 GWh/an; Hbrut = 97 m; Qi = 36 mc/s. Centrala este echipată cu 3 grupuri cu turbine hidraulice de tip Francis, FVM 10,1 – 93, cu ax vertical.   Restituţia debitului în albie se face printr-un bazin de liniştire şi un canal de fugă casetat (caseta de racord) care face legătura cu polderul şi aducţiunea treptei de cădere nr.2 CHE Bumbeşti.	98%
6	Aducţiunea principală  Dumitra-Bumbeşti	Aductiunea asigură tranzitarea debitului instalat de 36 m3/s între CHE Dumitra şi nodul de presiune Bumbeşti având o lungime de 12,5 km. Galeria Dumitra – Bumbeşti este o galerie subterană cu o secţiune circulară cu o rază de 2,3 m şi o înălţime H=4,6m. Pentru dezvoltarea fronturilor s-au executat următoarele ferestre de atac, Dumitra Aval, Valea Rea, Bratcu, Castel Bumbeşti. Galeria de aducţiune prezintă două tronsoane distincte:Tronsonul amonte cu nivel liber (polderul) are lungimea de 1.500,00 m şi panta longitudinală 1,5%, secţiunea transversală la capătul amonte este de 4,40 x 4,40 m iar la capătul aval este de 4,40 x 6,65m, având bolta galeriei orizontală si Tronsonul aval de 11,0 km este o galerie sub presiune şi are secţiunea transversală circulară având diametrul interior de 4,00 m;	95%
7	Nodul de presiune Bumbeşti	Nodul de presiune, în ansamblul său, are rolul de a concentra căderea volumului de apă la cele trei turbine cu care este echipată CHE Bumbeşti, castelul de echilibru preluând variaţiile de presiune datorate mişcării nepermanente provocate de închiderea şi deschiderea aparatului director de la centrală;	87%
8	Captările secundare	Captările Dumitra şi Bratcu, amplasate pe pârâurile cu acelaşi nume, introduc în aducţiunea Dumitra – Bumbeşti un debit mediu de 1,60 mc/s. Captările sunt de tip tirolez, cu prag deversor de beton şi denisipator cu spălare automată;   Captarea secundară Jiu este amplasată pe râul Jiu la cca. 400 m amonte de centrala Dumitra şi introduce în aducţiunea Dumitra – Bumbeşti un debit mediu de cca. 3 mc/s;	60%
9	CHE Bumbeşti	A doua centrală este situată în amonte de paraul Sadu, amplasată pe malul drept al Jiului, şi are următoarele caracteristici tehnice: Pi = 40,5 MW; Em = 167 GWh/an; Hbrut = 155 m; Qi = 36 mc/s. Centrala este echipată cu 3 grupuri cu turbine hidraulice de tip Francis, FVM 16,3 – 150, cu ax vertical.	77%

Având în vedere publicarea Hotărârii Curții de Apel București, la data de 15.12.2017, Hidroelectrica a informat liderul executantului – S.C. Romelectro S.A. București,  despre anularea Autorizațiilor de construire și a dispus sistarea lucrărilor de execuție la „AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” (Adresa HE nr. 125811/15.12.2017).

Printre implicațiile grave imediate, de la acel moment, amintim trimiterea în șomaj, în prag de iarnă, a 400 de salariați ai firmelor implicate în derularea lucrărilor: S.C. ROMELECTRO S.A., SAEM Energomontaj S.A., S.C. Hidroconstructia S.A.

Dată fiind situația exceptională creată – blocarea unui proiect de utilitate publică declarat de interes național, pentru care au fost cheltuite deja peste 175 de milioane de Euro, Hidroelectrica depune la acest moment eforturi pentru obținerea unor noi acte de reglementare, respectiv Autorizații de construire, procedură pe parcursul căreia se va realiza evaluarea de mediu. Evaluarea de mediu (o reevaluare a efectelor proiectului asupra mediului, care corespund condiţiilor existente în prezent şi a legislaţiei în vigoare) se poate realiza doar în cadrul procedurii de obținere a acordului de mediu. Prin urmare, Hidroelectrica a demarat în anul 2018 procedurile legale pentru obţinerea unui nou Acord de mediu”, au explicat reprezentanţii Hidroelectrica pentru G4media.ro.

Evaluarea de mediu nu se poate face după demararea lucrărilor, atrage atenția însă biologul și ecologistul Călin Dejeu. Potrivit legii nr. 292 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, ”procedura de evaluare a impactului asupra mediului nu poate fi inițiată și efectuată după ce lucrările de investiție au fost demarate sau proiectele au fost realizate”, a arătat Dejeu.

Peştii şi vidrele, în pericol. Specialiștii de mediu au semnalat într-un raport privind Defileul Jiului pentru Ministerul Mediului, întocmit de Universitatea Ovidius din Constanţa, că proiectul de construcţie a barajului şi hidrocentralei are un impact negativ asupra habitatelor peştilor şi vidrelor.

„Darea în folosinţă a barajului va reduce capacitatea Jiului de a suporta o populaţie viabilă de peşte. O urmare directă a acestei acţiuni, ecosistemul acvatic al Jiului aflat în aval de baraj va fi dispariţia capacităţii Jiului de a asigura dezvoltarea populaţiilor de hidrobionte şi implicit a celei de vidră”, se arată în raportul Ministerului Mediului privind Defileul Jiului. Și marile ONG-uri de mediu europene, precum WWF, au atras, în mod repetat, atenţia cu privire la impactul ecologic de pe Jiu (SURSA).

De asemenea, este afectat arinişul, un habitat riparian care depinde de păstrarea regimului hidrologic natural al râului. O parte a acestui habitat prioritar a fost deja distrus direct de către şantier, fapt care constituie motiv de infringement, a explicat biologul Dejeu. Una dintre speciile de plante care se găseşte în habitate ripariene (deci poate fi afectată grav de acest proiect) şi pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Defileul Jiului este Tozzia carpathica. Aceasta plantă apare la suprafaţa pământului o dată la 2 sau trei ani, a explicat biologul.

FOTO: Tozzia carpathica; Sursa: Earth.com

Avem deja infringement din cauza hidrocentralelor din ariile naturale protejate. În 2015, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement în cazul României din pricina amenajărilor hidroenergetice care afectează habitatele. Procedura de infringement presupune o atenționare în primă fază din partea Comisiei Europene că se încalcă legislația europeană. Dacă țara vizată nu remediază problema, CE poate acționa la Curtea de Justiție a UE (CJUE).

Cine construieşte barajul şi hidrocentrala de pe Jiu, de la Bumbeşti-Livezeni. Constructorul este compania Romelectro din Bucureşti.

FOTO: şantierul de la ”captare Jiu”; Sursa: Călin Dejeu

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, compania este deţinută de Viorel Gafiţa, Camil-Ştetan Georgescu, Octavian-Dan Georgescu, Gabriel Rădulescu şi Dan-Ion-Şerban Dima.

Potrivit jurnalistei de investigaţie Emilia Şercan, Viorel Gafiţa de la Romelectro este prieten cu Dan Ioan Popescu zis DIP, fostul ministrul Industriilor din Guvernul Năstase, de mai bine de 30 de ani. Cei doi se cunosc de pe vremea lui Ceauşescu când Romelectro era o companie de comerţ exterior, care opera în special în Orientul Mijlociu, iar DIP era coordonatorul acestor companii, în realitate firme-paravan ale Securităţii.

„Îl cunosc pe domnul Popescu de pe vremea când era consilier la Comitetul Central (CC al PCR – n.r.). Dacă nu mă înşel, era consilierul (şeful de cabinet – n.r.) lui Gheorghe Oprea (vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, vicepremier al Guvernului comunist – n.r.), a declarat Gafiţa pentru Emilia Şercan în 2007.

„Romelectro lucra masiv în Orientul Mijlociu, în Asia şi în Nordul Africii. Contractele de export faceau obiectul analizelor. Domnul Popescu era unul dintre consilierii care obţineau informaţii pe zona asta pentru CC al PCR sau pentru guvern”, a continuat Gafiţa.

Jurnalista Emilia Şercan a citat şi o notă SRI în care se făcea o radiografie a „băieţilor deştepţi” din Energie şi în care se spunea despre Viorel Gafiţa că se află „în cercul de relaţii” al lui Dan Ioan Popescu.

DIP şi partenerii lui Gafiţa au făcut afaceri. Potrivit Registrului Comerţului, în noiembrie 2004, DIP a cumpărat de la Dan-Ion-Şerban Dima (unul dintre actualii co-acţionari de la Romelectro) pachetul majoritar de acţiuni de 97,5 % la compania Management Roel.

Printre acţionarii de la Management Roel, cu 1 %, era şi Dan Ioan Gheorghiu, considerat, de asemenea, omul lui DIP, actual vecin al fostului premier Victor Ponta şi fost consilier al acestuia pe când  era prim-ministru.

În februarie 2006, DIP a ieşit din societate după ce şi-a vândut participaţiile lui Dan-Ion-Şerban Dima.

Potrivit Registrului Comerţului, Dan Ioan Gheorghiu este partener cu 9,77% în compania Institutul de Studii şi Proiectari Energetice SA, în care Romelectro are 69,19 % din participaţii. Preşedintele CA al ISPE este Dan-Octavian Georgescu, unul dintre acţionarii de la Romelectro.