De ce vrea Merkel ”o adevărată armată europeană”? / Chiar a spus Macron că trebuie să ne protejăm de Statele Unite?

Le Monde: Angela Merkel se pronunţă în favoarea unei „adevărate armate europene”

Pentru primul său discurs, după unsprezece ani, în fața Parlamentului European, cancelarul german a spus că această armată va „completa NATO”, o idee menționată de Macron, scrie cotidianul francez Le Monde, preluat de Rador.

Marţi, 13 noiembrie, după 11 ani, în „cel mai mare hemiciclu democratic din lume” de la Strasbourg, Angela Merkel a ţinut un discurs în felul ei: scurt – douăzeci de minute -, sobru și fără patos. Angela l-a făcut pe Merkel în Parlamentul European. Poate că acesta a fost ultimul său discurs, cancelarul anunțând că va renunța la președinția partidului său, CDU, în decembrie și nu vrea să mai candideze pentru un al cincilea mandat la Cancelarie, în 2021. Ea a profitat de situaţie pentru a-și stabili prioritățile pentru sfârșitul „domniei” sale.

Venind în ajutorul președintelui francez Emmanuel Macron, criticat brutal de omologul său american, Donald Trump, pe Twitter, cancelarul german a solicitat constituirea unei „armate europene reale, o armată care să completeze NATO fără a o repune în discuţie”. „Epoca în care ne puteam baza fără probleme pe alții s-a terminat”, a adăugat Merkel într-o aluzie transparentă la atitudinea sfidătoare a lui Donald Trump față de construcția europeană. În aceeași ordine de idei, Angela Merkel și-a reiterat propunerea pentru un „Consiliu de Securitate european” cu o „președinție rotativă” și a cerut „o politică comună privind exportul de arme”.

Pe Twitter, deputatul european Arnaud Danjean, membru al Republicanilor, deci al familiei PPE, dominată în mare parte de CDU, și-a exprimat îndoielile. „Sunt drăguţe aceste referiri repetate la o ‘armată europeană’ şi, cu siguranță, foarte la modă. Dar încă aștept câteva precizări: Ce structură de comandă? Ce responsabil politic? Ce reguli de implicare? Fără îndoială, detalii de specialiști”, a subliniat această expertă în probleme de apărare.

Cancelarul, slăbit din punct de vedere politic în Germania pentru politica sa de deschidere față de migranți în 2015, a insistat mult și asupra „toleranței”, care constituie „sufletul Europei” și asupra „solidarităţii europene fără de care Europa nu poate fi un succes”. Și Merkel a cerut ca, în cele din urmă, europenii să ajungă la „soluții comune”, aceia care încă nu reuşesc să se înţeleagă cu privire la cotele de primire a refugiaților, reforma regulilor de la Dublin fiind complet blocată de capitalele din Est.

Fără a le numi, Merkel a criticat, de asemenea, excesele guvernelor maghiar și polonez în legătură cu statul de drept. „Cei care pun la îndoială legalitatea în țara lor, libertatea presei, pun în discuție și statul de drept în întreaga Uniune. Acesta din urmă poate funcționa doar ca o comunitate de drept şi doar dacă același drept este respectat peste tot”. „Naționalismul și egoismul nu trebuie să aibă niciodată succes în Europa”, a spus cancelarul, reiterând accentele președintelui Macron din timpul discursului său de la comemorările din 11 Noiembrie.

În ceea ce privește economia, cancelarul a aprobat timida deschidere a ministrului său de Finanțe social-democrat, Olaf Schulz, cu privire la GAFA (proiectul de impozitare a giganților digitali), atât de drag lui Emmanuel Macron, estimând că, în cazul lipsa unui acord la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2020, „va trebui să fie luate măsuri la nivel european și Germania va fi gata să facă acest lucru”.

În schimb, niciun cuvânt despre bugetul zonei euro revendicat de președintele francez. Nicio reamintire a acordului franco-german de la Meseberg, din iunie anul trecut, în care cancelarul s-a angajat totuși, într-o foaie de parcurs ambițioasă, pentru consolidarea integrării zonei euro.

O fi Merkel acum prea slabă, într-o coaliție a CDU-SPD şubrezită, pentru a avansa pe aceste subiecte controversate de solidaritate financiară în Germania? În ciuda unei ovaționări în picioare, aleșii nu au cruțat-o pe dna Merkel, căreia mulți europeni îi reproşează lipsa de viziune și de voluntarism față de Europa și, în special, faptul că a pus interesele germane înaintea celor ale Uniunii în timpul crizei datoriilor, impunând reţete de austeritate foarte dure ţărilor din sud.

„Angela Merkel a ales întotdeauna calea europeană, dar nu a luptat pentru Uniune. Ea a refuzat o soluţie europeană în timpul crizei greceşti, fapt care a dus la crearea Troicii [Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană], cu o lipsă de control parlamentar, un adevărat guvern de birocraţi”, critica Udo Bullmann, preşedintele social-democraţilor în Parlamentul de la Strasbourg, puţin înainte de discursul Angelei Merkel.

„De ce guvernul german rămâne mut cu privire la Eurozonă?”, şi-a exprimat regretul şi germana Ska Keller, co-lider al grupului Verzilor la Strasbourg, care a deplâns de asemenea „lipsa de ambiţie a Germaniei în privinţa chestiunilor legate de mediu”. „Încetaţi să mai apăsaţi pe frână, fără aceasta, nu veţi mai fi la înălţimea discursului d-voastră”.

„Când d-voastră şi colegii d-voastră din Consiliul European [statele membre] veţi pune capăt acestui comportament scandalos şi acestor atacuri împotriva valorilor europene?”, a întrebat Guy Verhofstadt, liderul Liberalilor la Strasbourg, regretând că prestigioasa universitate din Europa Centrală va fi în curând constrânsă să se mute de la Budapesta la Viena, din cauza politicii premierului ungar, Viktor Orban.

Articol de Cécile Ducourtieux / Traducerea: Rodezia Costea

Liberation: Armata europeană: chiar a spus Macron că trebuie să ne protejăm de Statele Unite?

Susţinând ideea unei armate europene, Emmanuel Macron s-a referit la Statele Unite într-o frază care a fost, potrivit Palatului Elysée, greşit înţeleasă, scrie publicația franceză Liberation, preluată de Rador.

(Răspunsul la o) întrebare pusă de Martin Issou pe 13/11/2018:

Bună ziua,

Ne întrebaţi după ce Donald Trump a postat o serie de tweet-uri corozive contra lui Emmanuel Macron. Într-unul din ele, atacă ideea unei armate europene. „Emmanuel Macron sugerează construirea unei armate proprii mari pentru a proteja Europa de Statele Unite, China şi Rusia. Dar a fost Germania în primul şi în al doilea război mondial. Ce a însemnat asta pentru Franţa? Începeau să înveţe germana la Paris înainte să sosească Statele Unite. Plătiţi pentru NATO sau nu!”.

Ne întrebaţi dacă, aşa cum afirmă unii pe Twitter, Macron a declarat sau nu că trebuie să ne apărăm de Statele Unite. Ambasadorul Franţei în Statele Unite a scris pe Twitter: „De dragul adevărului, preşedintele Macron n-a spus că Europa are nevoie de o armată „contra Statelor Unite”. Asta provine dintr-un articol de presă eronat”.

Dezbaterea durează deja de câteva zile. Pe 10 noiembrie, Gérard Araud cerea deja Wall Street Journal să corecteze un citat din Macron în care afirmă „Dl Macron a mers mai departe incluzând Statele Unite printre puterile străine pe care le consideră o ameninţare potenţială pentru continent. ‘Noi trebuie să ne protejăm de Rusia, de China şi chiar de Statele Unite’, a declarat dl Macron la postul de radio francez”.

Acest citat a declanşat de altfel deja o reacţie a preşedintelui american, care a scris pe Twitter pe 9 noiembrie: „Preşedintele francez Macron a sugerat ca Europa să-şi construiască propria armată pentru a se proteja de Statele Unite, de China şi de Rusia. Este foarte insultător, dar poate că Europa ar trebui mai întâi să-şi plătească partea la NATO, pe care Statele Unite o subvenţionează în mare măsură”.

Citatul subiect de polemică vine dintr-un interviu al preşedintelui Republicii la Europe 1, luat de Nikos Aliagas, pe 6 noiembrie. După cinci minute, când Macron denunţa creşterea naţionalismelor în Europa, abordează subiectul securităţii europene. Iată afirmaţiile sale integral (de la minutul 4’38):

„Când mă uit la lumea în care trăim, Europa este din ce în ce mai fracturată. Când mă uit la lumea în care trăim, văd puteri autoritare care reapar şi se reînarmează la graniţele Europei. Suntem agresaţi de tentativele de intruziune în ciber-spaţiu şi intervenţia, de altfel, în viaţa noastră democratică a mai multor… Trebuie să ne protejăm de China, de Rusia şi chiar de Statele Unite ale Americii. Când îl văd pe preşedintele Trump anunţând în urmă cu câteva săptămâni ieşirea dintr-un mare tratat de dezarmare care a fost adoptat, amintesc, după criza rachetelor din Europa la mijlocul anilor ’80, care a lovit Europa, cine este victima principală? Europa şi securitatea ei”.

Confuzie, potrivit Palatului Elysée

Această frază a fost rostită, într-adevăr. Dar, potrivit ambasadorului Franţei în Statele Unite, ea se referea la ameninţările atacurilor cibernetice. Şi Emmanuel Macron nu vorbeşte de fapt de o armată europeană în acel moment.

Pentru AFP, săptămâna trecută, Palatul Elysée explica faptul că el „nu a spus niciodată că trebuie creată o armată europeană împotriva Statelor Unite”. Sursa de la Palatul Elysée adăuga: „Înţeleg că înlănţuirea subiectelor în interviu poate crea confuzie” şi explica a doua parte a frazei lui Macron: În măsura în care retragerea Statelor Unite din acest tratat „priveşte securitatea Europei, trebuie ca Europa să poată fi asociată dialogului pe acest subiect”, subliniază Palatul Elysée.

Ceva mai târziu în acelaşi interviu la Europe 1 (de la minutul 11′), Emmanuel Macron se exprimă de altfel ceva mai clar pe acest subiect. „Eu cred într-un proiect al unei Europe suverane, al unei Europe puternice. Nu-i vom proteja pe europeni dacă nu decidem să avem o adevărată armată europeană. În faţa Rusiei care se află la graniţele noastre şi care a arătat că poate fi ameninţătoare. Eu vreau să construiesc un adevărat dialog cu Rusia, care este o ţară pe care o respect, care este europeană. Dar trebuie să avem o Europă care se apără mai mult singură, fără a depinde numai de Statele Unite, şi în mod mai suveran”. Pe moment, acest citat a fost reluat în Franţa pentru a ilustra voinţa lui Macron de a crea o armată europeană.

În rezumat, Macron a alăturat, într-adevăr, într-o frază ameninţarea Rusiei, Chinei şi Statelor Unite, dar vorbind atunci de atacurile cibernetice. Şi potrivit Palatului Elysée, dacă preşedintele a menţionat şi Statele Unite în a doua parte a frazei, era vorba de a sublinia necesitatea pentru Europa de a se proteja mai bine şi de a fi suverană în timp ce Statele Unite ale lui Trump se dezangajează din tratatul nuclear privind armele cu rază medie de acţiune.

Autor: Pauline Moullot / Traducere: Gabriela Sîrbu