De cealaltă parte a baricadei. Fostul șef al DNA și ex-judecător CCR, Daniel Morar s-a asociat cu o casă de avocatură și va apăra oameni de afaceri și companii în anchete și procese penale / Morar a fost judecătorul raportor în deciziile CCR privind prescripția

După 23 de ani de procuratură, dintre care 8 ani la vârful DNA și al Parchetului general, și după 9 ani la CCR, fostul procuror-șef anticorupție Daniel Morar s-a asociat cu casa de avocatură Albu Legal și va apăra oameni de afaceri și companii în anchete și procese penale, se arată într-un comunicat de presă remis de casa de avocatură – redenumită – Albu Morar.

„Intenția mea de a practica avocatura după încheierea mandatului a fost exprimată și public – am afirmat anterior că, odată ce îmi voi fi încheiat mandatul la Curtea Constituțională, cariera mea publică va lua sfârșit și voi activa în mediul privat. Am ales astfel avocatura, o premieră pentru mine din mai multe puncte de vedere”, a declarat Daniel Morar.

”Practica principală este și va continua să fie apărarea în procese penale, prin reprezentarea companiilor și a oamenilor de afaceri atât în fața organelor de urmărire penală (îndeosebi a parchetelor specializate, DNA și DIICOT), cât și a instanțelor de judecată.

De asemenea, Albu Legal oferă consultanță în prevenția riscurilor penale, servicii de investigație internă, precum și asistență juridică în relația cu autoritățile administrative de control (de exemplu ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă – OLAF și corespondentul sau român, Departamentul de Luptă Anti-Fraudă – DLAF)”, se arată în comunicatul casei de avocatură.

Potrivit CV-ului său, Daniel Morar a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în 1990.

A ales să se facă procuror, deși spunea că s-ar fi făcut avocat dacă nu venea Revoluția și ar fi continuat regimul totalitar, potrivit unui interviu semnat de jurnalistul Dan Tăpălăgă și publicat în cartea ”În dialog cu Daniel Morar. Prețul Adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul” din 2012

În 2005 a fost numit procuror șef DNA. A avut două mandate până în 2012. Apoi, timp de 6 luni a fost procuror general interimar al României. Între 2013 și 2022 a fost judecător al Curții Constituționale.

În perioada în care Daniel Morar a fost judecător la CCR, Curtea Constituțională a emis mai multe decizii care au slăbit legislația penală. Spre exemplu, Daniel Morar a fost judecătorul raportor în decizia CCR nr. 358/2022 privind prescripția și a scris în motivare că, între cele două decizii CCR privind prescripția din 2018 și 2022, ”fondul activ al legislației nu conține vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale”.

Apoi, într-un interviu acordat Aleph News a declarat că e vorba de un vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă. ”Am văzut că altă instanță a sesizat ÎCCJ să le dezlege problema juridică și să le spună că, dacă pentru faptele comise înainte de Ordonanța din mai 2022, iată că s-a putut – prin care se spune clar care sunt actele care întrerup cursul prescripției – dacă până atunci a mai existat prescripție specială. Aceasta este marea întrebare, deși ea are răspunsul foarte clar în paragraful în care Curtea spune că ea constată că în perioada 2018 – 2022 nu a existat un caz de întrerupere. Știind că aceasta este o lege penală de drept material substanțială se aplică legea penală mai favorabilă, nu avem decât să ajungem la concluzia că toate faptele comise până la data Ordonanței din mai 2022 nu au acte de întrerupere a cursului prescripției”, a concluzionat Morar în interviul de la Aleph News, de la sfârșitul lunii iunie 2022.

Ulterior, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte i-a dat dreptate lui Daniel Morar, într-o decizie de interpretare a deciziilor CCR.

DNA a arătat ulterior că deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția vor avea impact asupra a 557 de dosare de corupție. ”În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei și a traficului de influență se ridică la 150 milioane euro, magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, au arătat procurorii DNA.