De la aderarea la UE, salariile s-au triplat, dar creşterea nu este resimţită de toţi românii, arată un studiu al Universităţii „Babeş-Bolyai”

Un studiu al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca relevă faptul că de la aderarea României la UE, salariul mediu net s-a triplat, dar această creştere nu este resimţită de toţi românii, din cauza inegalităţilor economice, transmite Agerpres.

„De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, dar în special în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluţie spectaculoasă, în termeni nominali, salariul mediu net lunar crescând de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1.045 de euro, în 2024. Chiar şi luând în considerare inflaţia, care erodează puterea de cumpărare, creşterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depăşind astfel mai multe ţări din această zonă a Europei, consideră analiştii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca”, se arată într-un comunicat transmis, vineri, de UBB.

Potrivit sursei citate, analiza realizată de echipa de economişti RoEM asupra inegalităţii salariale lunare indică o tendinţă descendentă la nivel naţional. Într-un studiu anterior, specialiştii RoEM au evidenţiat existenţa a „trei Românii” din perspectiva bunăstării economice a populaţiei: capitala cu cele mai mari salarii; judeţele cu oraşe dinamice din punct de vedere economic, precum Cluj, Timiş sau Braşov, unde salariile depăşesc în general media naţională; şi restul regiunilor ţării, unde salariile medii se află cu mult sub media naţională.

„În România, salariul mediu net lunar a depăşit pragul de 1.000 de euro pentru prima oară la finalul anului 2023. Şi totuşi, în pofida acestor evoluţii pozitive, o mare parte a românilor are o percepţie diferită asupra evoluţiei veniturilor lunare proprii şi nu resimte o creştere semnificativă a nivelului de trai. O explicaţie pentru aceste percepţii divergente o reprezintă inegalităţile economice din cadrul ţării. Astfel, chiar dacă nivelul mediu al salariilor creşte în mod dinamic, dacă o mare parte a societăţii beneficiază mai puţin din aceste creşteri decât alţii, tensiunile sociale devin mai accentuate şi pot periclita inclusiv dezvoltarea economică viitoare a ţării”, explică Levente Szasz, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Conform studiului, analiza veniturilor totale ale populaţiei (care, pe lângă salarii, includ şi beneficiile sociale, precum pensiile, respectiv veniturile din investiţii, inclusiv din societăţi comerciale proprii) arată că, în perioada de după aderarea europeană a României, veniturile totale au avut şi acestea o evoluţie spectaculoasă, creşterile mai semnificative fiind înregistrate în special după anul 2016. Mai precis, spun analiştii RoEM, valoarea mediană a veniturilor totale lunare (adică valoarea de mijloc a tuturor veniturilor, jumătatea din populaţie câştigând peste, iar cealaltă jumătate a populaţiei câştigând sub această valoare) a crescut de aproape cinci ori în această perioadă (de la 134 de euro, în 2007, la 653 euro, în 2024). Analiştii RoEM precizează că venitul total lunar se calculează pe adult echivalent, incluzând în ecuaţie toţi membrii unei gospodării. Astfel, valoarea veniturilor totale raportate pe o persoană poate fi mai mică decât salariul mediu din acelaşi an, acesta din urmă fiind calculat doar pentru persoanele angajate.

„Indicele de inegalitate, calculat ca şi veniturile segmentului de 20% din populaţie cu cele mai mari venituri raportate la segmentul de 20% cu cele mai mici venituri (top 20% vs bottom (pragul de jos n.r.) 20%), arată o scădere accentuată a inegalităţilor: dacă acest raport a fost de 8,1 în 2007 (cei cu veniturile cele mai mari câştigau de 8,1 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară), valoarea acestuia aproape s-a înjumătăţit până în 2024, ajungând la ‘doar’ 4,6 (cei cu veniturile cele mai mari câştigă de 4,6 ori mai mult decât cei cu veniturile cele mai mici din ţară)”, se mai arată în comunicat.

În acest clasament european realizat pentru anul 2024, România se află pe la mijlocul ierarhiei, la egalitate cu Franţa, depăşind 11 ţări, unde inegalitatea veniturilor populaţiei este mai ridicată. Printre ţările cu cele mai mari valori ale indicatorului de inegalitate se află Bulgaria (7,0), Lituania (6,3) şi Letonia (6,3), iar în topul clasamentului se află Cehia (3,3), Slovenia (3,4) şi Belgia (3,5).

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei şase cercetători ai universităţii implicaţi în acest demers ştiinţific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situaţiei economice din România.

Scopul proiectului este informarea clară şi precisă a românilor în privinţa evoluţiei economiei, bazată pe surse de date credibile şi verificate, dar şi oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica şi economia românească, prin realizarea şi actualizarea frecventă a analizei situaţiei economice, şi oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcţionarea eficientă a economiei.