De la comunicare la control, internetul și, odată cu acesta, globalizarea se schimbă dramatic. În cazul fiecărei țări este vorba tot mai mult de suveranitate

De ce tocmai acum? Cele mai importante zone economice din lume se îndepărtează unele de altele. Liderii politici din America, Asia și Europa fac presiuni pentru a fi mai puțin dependenți unul de celălalt sau, cel puțin, pentru a avea suficiente competențe și capacități disponibile, alături de ofertele străine. Washingtonul promovează în întreaga lume în mod deschis lanțuri de aprovizionare analogice și digitale fără componente chinezești.

Între timp, Beijingul trage propriile concluzii din acțiunile care amenință existența a (încă) liderului producător de telefoane mobile și furnizor de rețele Huawei și a popularelor servicii Tiktok și Wechat. Se vorbește acum de „o dublă circulație”. Nu există nicio spiritualitate din Orientul Îndepărtat în spatele acestui fapt, ci mai degrabă o tehnică foarte pragmatică a divertismentului – ideea aproape sobră de a instala două cicluri economice, unul intern din China pentru China, ca să spunem așa, și unul extern care cumva o susține.

În Europa, în cele din urmă, Comisia Europeană lucrează la detaliile Legii serviciilor digitale, care ar trebui să conțină platforme de internet, și a adoptat proiectul-cloud Gaia-X lansat peste granițele naționale de ministrul german al economiei, Peter Altmaier. În mod oficial, acest lucru este destinat să limiteze puterea pe piață a companiilor de internet americane și chineze. În spatele acestei acțiuni, totuși, este vorba și despre a deveni mai încrezători în forțele proprii. Totuși, de ce se ia atitudine tocmai acum?

Pe de o parte, probabil, pur și simplu din cauza extraordinarei și îndelungatei ascensiuni a Chinei, care a schimbat serios echilibrul economic și, în consecință, politic (și militar) al puterii în lume. Bucuria diviziunii internaționale a muncii, care crește prosperitatea generală, a dus, în schimb, întotdeauna la creșterea fricii de a pierde influența asupra cursului lucrurilor, în mod firesc, cu atât mai mult atunci când ideologiile sunt opuse… de exemplu, atunci când o dictatură comunist-capitalistă, cu un singur partid, rivalizează cu unele democrații orientate către o economie de piață precar polarizată.

În plus, coeziunea Occidentului a devenit mai fragilă. Dacă uniunea monetară a fost din punct de vedere instituțional mai strâns legată ca urmare a crizei, situația stă complet diferit pentru populațiile statelor membre, care nu s-au apropiat în niciun fel. Relația dintre Europa și America, pe de altă parte, se răcise deja înainte ca președintele Donald Trump să preia funcția, dar de atunci a continuat să se deterioreze.

Mai ales în situații de urgență confuze și neliniștitoare vine și timpul pentru spiritul național al fiecărei țări. Astfel de atitudini naționaliste sunt, de asemenea, cooperări construite cultural, dar dacă lucrurile se înrăutățesc, se dovedesc a fi cei mai capabili de acțiune actori, precum au confirmat deja în timpul crizei financiare și al pandemiei. În situații extreme, mulți oameni le cer autorităților să-și țină problemele „sub control”.

Pe lângă toate acestea, și poate chiar mai mult, progresul tehnic promovează în cele din urmă tendința actuală spre demarcare. Internetul nu mai este doar un mediu omniprezent de comunicare pentru toate scopurile, așa cum l-au glorificat odată inventatorul rețelei web mondiale, Tim Berners-Lee, și fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, ci s-a transformat, în același timp, într-un util instrument de control. După utilizatorii umani, tot mai multe „lucruri” sunt conectate la internet. Există acum date empirice extinse despre modul în care mulțimile de oameni pot fi manipulate, iar memoria și performanța algoritmului vor continua să crească și să permită, pur și simplu, calcule și mai sofisticate.

Procesul nu este complet. În comitetele tehnice de standardizare care sunt puțin observate de publicul larg și care se ascund în spatele abrevierilor criptice precum 3GPP, ITU sau IETF, americanii, chinezii și europenii se luptă în prezent cu viitoarea configurație a rețelelor. În același timp, agențiile private și guvernamentale lucrează la viitoarea metodă de plată. Este bine că în acest caz BCE (Banca Centrală Europeană) acționează curajos și nu îi lasă doar pe alții să stabilească normele valutare digitale, pe care toți le vor urma în cele din urmă.

În aceste sectoare, Germania și Europa dețin în comun suficiente resurse pentru a avea un cuvânt de spus. Ar trebui să încerce sau, cel puțin, să spere că Joe Biden va deveni următorul președinte american și că la un moment dat China se va îndrepta mai mult spre democrație și spre un stat de drept. Uneori speranța este un narcotic util. Totuși, fără niciun plan exact.

Sursa: Frankfurter Algemeine Zeitung / Articol de Alexander Armbruster / Traducerea: Vera Ștefan (Rador)