De la „Memorialul Renaşterii” la „Memorialul Ruşinii”. Monumentul care ar trebui să cinstească memoria eroilor de la Revoluţie arată deplorabil din cauza actelor de vandalism, dar şi a nepăsării autorităţilor

Memorialul Renașterii, pe numele său complet „Memorialul renașterii – Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989” este un ansamblu monumental situat în Piața Revoluției (fostă Piața Palatului) din București care a fost ridicat în memoria victimelor Revoluției române din 1989. Autorul lucrării este Alexandru Ghilduș. Ansamblul memorial are 25 de metri înalţime, a costat 56 de miliarde de lei şi se află într-una dintre cele mai vizitate zone ale capitalei de către turiştii străini şi nu numai.

De ani buni însă, acesta se află într-o stare jalnică. Multe plăci de marmură ale monumentului s-au desprins în timp ce altele care sunt sparte, stau să cadă. Cele care au rămas sunt pline de graffiti. Soclul arată şi el ca şi cum ar fi fost bombardat. (FOTO)

Zidul Amintirii pe care stau înscripţionate în alamă numele celor 1058 de victime ale revoluției, a suferit aceleaşi „traume”. Sub placa de alamă, li se aminteşte vizitatorilor într-un mod parcă sfidător că aceia sunt: „Eroi martiri ai revoluției din 1989.” (FOTO)

Întrebată de G4Media.ro cum a fost posibil ca un astfel de monument, aflat în inima capitalei, vizitat lunar de mii de turişti să arate în acest hal, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic din cadrul Primăriei Capitalei se justifică spunând că, până de curând, monumentul a fost în administrarea Ministerului Culturii şi că abia la începutull acestei luni a fost preluat de către municipalitatea pentru a fi refăcut.

„Pentru menţinerea unui climat real de siguranţă publică, imediat dupa preluarea de către Primaria Capitalei a ansamblului monumental, Direcţia Generală de Politie Locala si Control a Municipiului Bucureşti a inclus acest obiectiv pe itinerariile de patrulare. În prezent, Primăria Municipiului Bucuresti, cu sprijinul sculptorului care a realizat monumentul, Alexandru Ghilduş, a înaintat documentatia la Directia de Cultura a Municipiului Bucuresti din cadrul Ministerului Culturii si Identităţii Naţionale pentru avizarea intervenţiilor care se impun. După obţinerea avizului, se va interveni în regim de urgenţă pentru efectuarea reparaţiilor necesare. Ulterior, Primăria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic intentionează să demareze lucrări ample de reabilitare a monumentului, conform legislatiei in vigoare, si anume: studiu – proiect – executie; Termenul de executie pentru reabilitarea monumentului va fi stabilit de studiul starii de conservare prin proiectul de reabilitare; Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic, prin bugetul său, va asigura suma necesară stabilita urmare studiului si proiectului de reabilitare a monumentului.” se arată în răspunsul Primăriei Capitalei remis G4Media.ro

Inaugurat pe 1 august 2005, monumentul a fost de-a lungul anilor ţinta mai multor controverse. Potrivit uneia dintre ele, statuia ar seamănă izbitor cu o sculptură din Brazilia, oferită drept trofeu de o revistă din Brazilia, brutarului anului.

În timpul polemicilor născute pe marginea construcţiei, amplasării sau a aspectului său, statuia a primit mai multe porecle: „Ţeapa” din Piaţa Revoluţiei, Cartoful pe Băţ, Ţepuşa cu cartof, Vector cu coroniţă, ghilduşa piramidă, cricumcizie ratată, monumentul cu penetrare, un creier pe băţ, măslină-n scobitoare, nuca-n ţeapă, fleică-n frigăruie, cartoful revoluţiei, ţeava şi testicolul, ţeapa de 56 miliarde şi kitsch cu patalama.