Debitul Dunării la intrarea în ţară ajunge la 3.500 mc/s la finele săptămânii viitoare, sub media lunii februarie

Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar la 3.200 mc/s în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 3.500 mc/s, sub media multianuală a lunii februarie (5.300 mc/s), potrivit prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabile până pe 22 februarie 2025, transmite Agerpres.

În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere, cu excepţia primei zile din intervalul când vor fi staţionare la Gruia, şi din ultimele zile, când vor fi în creştere pe sectorul Gruia – Giurgiu.

În ultimele 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în scădere, până la valoarea de 3.300 mc/s. De asemenea, debitele au fost în scădere în aval de Porţile de Fier.

Pentru luna februarie, debitul maxim al Dunării este estimat de către hidrologi la 4.800 mc/s, iar cel minim la 3.000 mc/s, faţă de media de 5.300 mc/s.

Conform INHGA, debitele medii zilnice ale râurilor interioare vor fi relativ staţionare în intervalul 16 – 22 februarie.

„Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă, sloiuri) existente pe majoritatea râurilor, vor fi în extindere şi intensificare, predominând, în partea a doua a intervalului, podurile de gheaţă pe râurile din Moldova”, avertizează hidrologii.

Prognoza trimestrială emisă de INHGA arată, pentru luna februarie 2025, un regim hidrologic care se va situa la valori cuprinse între 30% şi 50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Someşul Mare, Mureş – amonte confluenţă Târnave, Olt superior şi mijlociu, Ialomiţa, Călmăţui, Buzău, Trotuş, Prut, cursul Siretului şi pe râurile din Dobrogea.

Cele mai mari valori (80-100% din normalele lunare) se vor înregistra pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Bistriţa şi Putna, iar cele mai mici (sub 30% ) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Bârlad şi Olt inferior.

În ultima lună de iarnă calendaristică, formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de năboi şi sloiuri, blocaje de gheţuri) vor avea extinderi şi intensităţi variabile, în funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării.