Debutul oficial al unei campanii electorale cu riscuri pentru Erdogan – analiză AFP

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-a deplasat vineri în sudul Turciei, devastat de seismul din 6 februarie, pentru a-şi lansa campania oficială în vederea realegerii sale care se anunţă cu un risc ridicat pentru şeful statului în exerciţiu, notează France Presse într-o amplă analiză, citată de Agerpres.

„Am venit pentru a vă servi, nu ca să vă dăm ordine!”, a lansat el mulţimii, cu ochelari de soare şi eşarfa bordo a clubului de fotbal local, în faţa unui şantier de locuinţe început în provincia Gaziantep, în apropiere de frontiera siriană.

Cu şase săptămâni înainte de scrutinul din 14 mai, preşedintele turc îşi înmulţeşte promisiunile de reconstrucţie şi vizitele făcute sinistraţilor în urma seismului (soldat cu peste 50.000 de morţi, trei milioane de strămutaţi şi sute de mii de familii rămase fără adăpost), îmbrăţişând femei în vârstă şi copii.

Dar nu este deloc sigur că această empatie demonstrativă şi promisiunile de reconstrucţie rapidă sunt suficiente în faţa crizei economice şi a inflaţiei cu două cifre care sărăcesc clasele de mijloc şi a consecinţelor cutremurului care a distrus economia şi locurile de muncă în cele 11 provincii afectate.

Împotriva lui Erdogan (69 de ani), trei candidaţi validaţi în această săptămână de Comisia Electorală vor concura cu speranţe de succes pentru opoziţie.

Potrivit unui sondaj al institutului TAG Research, 51,8% dintre alegători doresc să-l vadă pe şeful CHP (principalul partid de opoziţie) Kemal Kilicdaroglu la preşedinţie, faţă de 42,6% pe Erdogan.

Kilicdaroglu – surâzător pe afişele de campanie sub sloganul „Bună ziua, sunt Kemal, sosesc!”- reprezintă o alianţă a şase partide, de la stânga la dreapta naţionalistă şi a primit sprijinul tacit al partidului pro-kurd HDP (între 10% şi 13% din alegători), al cărui lider, Selahattin Demirtas, este încarcerat.

În timp ce şeful statului cutreieră ţara şi pare omniprezent la televiziune, Kilicdaroglu, economist şi fost înalt funcţionar în vârstă de 74 de ani, se adresează pe Twitter fiecărui segment al societăţii, prin mesaje video, din bucătăria sa mică şi slab luminată – 3,3 milioane de vizualizări pentru cel mai recent mesaj, adresat joi femeilor conservatoare.

Eurasia Group, consultant în riscuri politice, afirmă într-o notă din 22 martie că, de la anunţarea candidaturii sale, şeful CHP nu a încetat „să-şi lărgească baza” electorală (de la 30% la 40% din intenţiile de vot), în timp ce baza lui Erdogan se erodează (de la 60% la 50%).

„Principala provocare pentru Kilicdaroglu va fi să câştige alegătorii anti-Erdogan – care constituie majoritatea – fără să declanşeze lupte în cadrul opoziţiei”, apreciază Eurasia Group.

Or, Kemal Kilicdaroglu trebuie să ţină cont de reapariţia lui Muharrem Ince, candidatul învins de Erdogan în 2018 şi decis să tulbure apele.

Ince, care dispăruse fără ca măcar să-şi salute susţinătorii în seara primului tur de scrutin, l-a întâlnit pe candidatul CHP în această săptămână în vederea unui posibil acord.

Dar, pentru moment, potrivit politologilor, între care şi cei de la Institutul Metropoll, această revenire ar putea atrage tineretul care îi reproşează şefului CHP lipsa sa de carismă.

Or, votul tinerilor va fi una din componentele importante ale acestor alegeri: 70% din corpul electoral are sub 34 de ani şi şase milioane de tineri turci vor vota pentru prima oară în 14 mai.

În fine, un fost deputat, Sinan Ogan, de extremă-dreaptă, ar urma să facă act de prezenţă în primul tur.

În afară de grava criză economică (inflaţia de peste 50% şi până la 85% în toamnă) ce scade veniturile gospodăriilor, seismul a făcut să apară fisurile statului atotputernic visat de Erdogan.

Au trebuit trei zile pentru a declanşa intervenţia echipelor de salvare într-o ţară hiper-centralizată, iar apoi rateuri au apărut în distribuirea ajutoarelor, în special de corturi.

Dar mai ales, prăbuşirea clădirilor a relevat neglijenţa sectoarelor imobiliar şi de construcţii, chiar cele care au înregistrat creşteri sub Erdogan în ultimii 20 de ani.

Preşedintele, care făcuse campanie în 2003 pe ruinele seismului din 1999 la Izmir (nord-vest, 17.000 de morţi), denunţând imperfecţiunea sistemului, riscă la rândul său să plătească efectele unui alt seism.

În timp ce el inaugura la 24 martie şantierul unui viitor spital la Antakya (sud), regiune printre cele mai devastate, camerele de filmat au arătat că edificiul – prevăzut să fie deschis la 10 mai – nu avea fundaţie. La fel ca acele clădiri de blocuri ce s-au prăbuşit precum jocurile de Lego la 6 februarie, comentează AFP.

De altfel, ca o prevestire, pământul s-a cutremurat din nou (4,6 grade pe scara Richter) vineri, la Gaziantep, cu câteva ore înainte de sosirea preşedintelui turc.