Decizia liderului chinez de a lipsi de la Summitul G20 ar putea face parte dintr-un plan mai amplu de remodelare a guvernanței globale (analiză CNN)

Atunci când cei mai puternici lideri ai lumii se vor reuni la New Delhi în acest weekend pentru a aborda multiplele crize cu care se confruntă lumea, va lipsi cu desăvârșire liderul chinez Xi Jinping, care nu a lipsit niciodată de la un summit G20 de la preluarea puterii în 2012, arată o analiză CNN.

Așa cum se întâmplă adesea în cazul procesului decizional opac al Beijingului, nu a fost dată nicio explicație pentru decizia lui Xi de a lipsi de la o reuniune globală majoră, căreia China i-a acordat o mare prioritate în trecut. Se așteaptă ca premierul Li Qiang, al doilea lider al țării, să participe în locul lui Xi.

Reticența Beijingului a atras o gamă largă de speculații și interpretări, de la posibile probleme de sănătate ale lui Xi și probleme interne acasă până la o respingere a țării gazdă, India, ale cărei relații cu China s-au deteriorat din cauza unei dispute de frontieră în curs de desfășurare.

Dar, privită din perspectiva rivalității dintre China și Statele Unite ca mare putere, analiștii spun că așteptata lipsă a lui Xi la G20 ar putea, de asemenea, să semnaleze dezamăgirea sa față de actualul sistem global de guvernanță – și față de structurile pe care le consideră prea dominate de influența americană.

În schimb, este posibil ca Xi să acorde prioritate forumurilor multilaterale care se încadrează în propria viziune a Chinei privind modul în care ar trebui să fie guvernată lumea – cum ar fi summitul BRICS recent încheiat și viitorul Forum Belt and Road.

„Ar putea exista un element de jignire deliberată a Indiei, dar ar putea fi, de asemenea, o declarație că există diferite structuri de guvernanță pe care Xi Jinping le consideră importante – iar G20 ar putea să nu fie una dintre ele”, a declarat George Magnus, economist și asociat la China Center de la Universitatea Oxford.

„(Xi) poate că a vrut să dea un exemplu cu G20 indian și a spus: „nu este ceva la care voi merge, pentru că am pești mai mari de prins”.

Dezamăgirea lui Xi față de G20

Pentru unii analiști, absența lui Xi ar putea marca o schimbare în modul în care China privește G20, un forum global de prim rang care reunește principalele economii avansate și emergente din lume, reprezentând 80% din PIB-ul global.

China obișnuia să vadă această platformă ca pe un spațiu relativ neutru pentru guvernanța globală și acorda o mare prioritate diplomației G20, a declarat Jake Werner, cercetător la Institutul Quincy din Washington DC.

De la primul summit al liderilor, în 2008, liderul de vârf al Chinei a participat întotdeauna la reuniune – inclusiv prin legătură video în timpul pandemiei Covid. Iar atunci când China a găzduit primul său summit G20 în 2016, a făcut totul pentru ca evenimentul să fie un succes și pentru a-și arăta influența tot mai mare pe scena mondială.

De atunci, însă, relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii au fost marcate de tensiuni și rivalități în creștere. Acum, „China vede spațiul G20 ca fiind din ce în ce mai orientat către SUA și agenda sa, pe care Xi Jinping o consideră ostilă Chinei”, a declarat Werner.

Aproximativ jumătate dintre membrii grupului sunt aliați ai SUA, pe care administrația Biden i-a convins să adopte o poziție mai fermă față de China. De asemenea, Beijingul privește din ce în ce mai mult tensiunile cu alți membri – cum ar fi disputa de frontieră cu India – prin prisma relației sale dificile cu Statele Unite, a declarat Werner.

Ce s-a întâmplat cu noua ordine mondială a G20?

Beijingul s-a arătat deranjat de legăturile tot mai strânse ale New Delhi cu Washingtonul, în special de angajamentul său în cadrul grupării de securitate condusă de SUA, considerată de Beijing drept un „NATO indo-pacific”.

„China vede India în tabăra anti-China și, prin urmare, nu dorește să adauge valoare unui summit internațional major pe care India îl organizează”, a declarat Happymon Jacob, profesor de studii internaționale la Universitatea Jawaharlal Nehru din New Delhi.

Diviziunile privind războiul din Ucraina aruncă, de asemenea, o umbră asupra summitului. Până în prezent, India nu a reușit să intermedieze o declarație comună la niciuna dintre reuniunile cheie ale G20 de când a preluat președinția în decembrie anul trecut.

Refuzul Chinei de a condamna invazia Rusiei și sprijinul diplomatic continuu pentru Moscova a amplificat fricțiunile cu Occidentul.

„China a declarat că este de părere că G20 ar trebui să se limiteze la discuții economice. Nu ar trebui să fie politizat în jurul unor falii geopolitice pe care Statele Unite și europenii vor să le impună”, a declarat Werner.

Analiștii chinezi sunt de acord că Beijingul ar putea vedea G20 ca pe o platformă cu o valoare și o eficacitate în scădere.

Shi Yinhong, profesor de relații internaționale la Universitatea Renmin, a declarat că G20 a devenit o etapă mai „complicată și mai provocatoare” pentru diplomația chineză în comparație cu cea de acum câțiva ani, deoarece numărul membrilor prietenoși cu China a scăzut.

Structură de guvernanță alternativă

Xi a participat ultima dată la summitul G20 din Bali, Indonezia, în noiembrie anul trecut, când a ieșit din izolarea Covid a Chinei și a revenit pe scena mondială. În timpul summitului de două zile, el a avut întâlniri diplomatice cu 11 lideri mondiali – inclusiv cu președintele american Joe Biden – și i-a invitat pe mulți dintre ei să viziteze China.

De atunci, un lung șir de demnitari străini au bătut la ușa Beijingului pentru a se întâlni cu Xi, inclusiv liderii G20 din Germania, Franța, Brazilia, Indonezia și UE, precum și secretarul de stat american Antony Blinken.

În tot acest timp, Xi a făcut doar două călătorii în străinătate în acest an – și ambele sunt esențiale pentru încercarea sa de a remodela ordinea mondială globală.

În martie, Xi a călătorit la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus Vladimir Putin – un „vechi prieten” care îi împărtășește neîncrederea profundă în puterea americană. Luna trecută, el a participat la summitul BRICS al națiunilor emergente de la Johannesburg, Africa de Sud, unde blocul a anunțat admiterea a șase noi membri.

Extinderea, salutată ca fiind „istorică” de Xi, este o victorie majoră pentru Beijing, care a făcut mult timp presiuni pentru a transforma gruparea economică într-o contrapondere geopolitică față de Occident.

Magnus, expertul de la Universitatea Oxford, a declarat că BRICS extins este un exemplu al structurii alternative de guvernanță pe care Beijingul dorește să o construiască – include unele dintre cele mai importante țări din Sudul global, cu China având un rol central.

În ultimii ani, Xi și-a expus viziunea pentru o nouă ordine mondială prin anunțarea a trei inițiative globale – Inițiativa de securitate globală (o nouă arhitectură de securitate fără alianțe), Inițiativa de dezvoltare globală (un nou vehicul pentru finanțarea creșterii economice) și Inițiativa de civilizație globală (un nou sistem de valori definit de stat care nu este supus limitelor valorilor universale).

Deși sunt ample și aparent vagi în esență, „sunt concepute ca o umbrelă sub care țările se pot coaliza în jurul unei narațiuni stabilite de China, ceea ce este diferit de tipul de structură de guvernanță care prevalează sub auspiciile G20”, a spus Magnus.

Luna viitoare, liderul chinez este așteptat să găzduiască Forumul Belt and Road pentru a marca cea de-a zecea aniversare a inițiativei sale globale de infrastructură și comerț – un element-cheie în noua structură de guvernanță globală a Beijingului.

Magnus a declarat că inițiative precum Belt and Road, BRICS și Organizația de Cooperare de la Shanghai au acum un statut mult mai ridicat în China.

„Aceste entități există ca structuri alternative la cele la care China a aderat în mod tradițional și a trebuit să împartă lumina reflectoarelor cu Statele Unite”, a spus el.

„De asemenea, transmite un mesaj către restul lumii – nu doar țărilor din Sudul Global, ci și țărilor ezitante din lumea democrației liberale – că acesta este terenul de joc al Chinei.”