G4Media.ro

DECIZIE CATEGORICĂ a Curții de Justiție a UE: Instanțele din România NU…

Sursa foto: Twitter/ Cour de Justice UE

DECIZIE CATEGORICĂ a Curții de Justiție a UE: Instanțele din România NU trebuie să aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția / Care sunt consecințele / Căror dosare se aplică decizia CJUE?

Instanțele naționale sunt obligate (…) să lase neaplicate Deciziile (…) Curții Constituționale, din care rezultă că (…) dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, în măsura în care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea răspunderii penale într‑un număr mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, (…) de a crea un risc sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni” – este esența deciziei luate de Marea Cameră a Curții de Justiție a UE pe 24 iulie 2023 într-un proces deschis de Curtea de Apel Brașov care a solicitat undă verde pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția.

CA Braşov a sesizat instanţa europeană în cadrul unei proces intern care viza infracțiuni de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă.

Paragrafele relevante din decizia CJUE

”91

Situația juridică ce rezultă din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție generează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, în special în cauzele a căror complexitate impune efectuarea unor cercetări mai îndelungate de către autoritățile penale (…)

97

În consecință, revine, în principiu, instanțelor naționale sarcina de a da efect deplin obligațiilor care decurg din articolul 325 alineatul (1) TFUE și din articolul 2 alineatul (1) din Convenția PIF, precum și de a lăsa neaplicate dispozițiile interne care, în cadrul unei proceduri care privește fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, împiedică aplicarea unor sancțiuni efective și disuasive pentru a combate astfel de infracțiuni (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții, C‑357/19, C‑379/19, C‑547/19, C‑811/19 și C‑840/19, EU:C:2021:1034, punctul 194, precum și jurisprudența citată).

98

Rezultă prin urmare că, în principiu, instanțele naționale sunt obligate, în conformitate cu acest articol 325 alineatul (1) și cu acest articol 2 alineatul (1), să lase neaplicate Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, din care rezultă că, în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018, data publicării acestei Decizii nr. 297/2018, și 30 mai 2022, data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022, dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, în măsura în care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea răspunderii penale într‑un număr mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, așa cum s‑a constatat la punctul 91 din prezenta hotărâre, de a crea un risc sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni.

99

De asemenea, instanțele naționale sunt obligate, în principiu, în conformitate cu aceste dispoziții, să lase neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă (lex mitior), în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni (…)

109

În consecință, obligația instanțelor naționale de a lăsa neaplicate Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu este de natură să aducă atingere nici principiului previzibilității, preciziei și neretroactivității infracțiunilor și pedepselor, nici principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), astfel cum sunt garantate la articolul 49 alineatul (1) din cartă (…)

122

Astfel, contrar standardului național de protecție referitor la previzibilitatea legii penale, care, potrivit instanței de trimitere, se limitează la neutralizarea efectului de întrerupere al actelor de procedură efectuate în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, și 30 mai 2022, data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2002, standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) ar permite, cel puțin în anumite cazuri, neutralizarea efectului de întrerupere al unor acte de procedură efectuate chiar și înainte de 25 iunie 2018, dar după intrarea în vigoare a Codului penal la 1 februarie 2014, respectiv pentru o perioadă mai mare de patru ani.

123

În asemenea împrejurări, ținând seama de necesara punere în balanță a acestui din urmă standard național de protecție, pe de o parte, și a dispozițiilor articolului 325 alineatul (1) TFUE și ale articolului 2 alineatul (1) din Convenția PIF, pe de altă parte, aplicarea de către o instanță națională a standardului menționat pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale, trebuie considerată ca fiind de natură să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii, în sensul jurisprudenței amintite la punctul 110 din prezenta hotărâre (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion și alții, C‑357/19, C‑379/19, C‑547/19, C‑811/19 și C‑840/19, EU:C:2021:1034, punctul 212).

124

În consecință, este necesar să se considere că instanțele naționale nu pot, în cadrul procedurilor jurisdicționale prin care se urmărește sancționarea pe plan penal a infracțiunilor de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, să aplice standardul național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior), astfel cum este menționat la punctul 119 din prezenta hotărâre, pentru a repune în discuție întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.

125

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la prima și la a doua întrebare că articolul 325 alineatul (1) TFUE și articolul 2 alineatul (1) din Convenția PIF trebuie interpretate în sensul că instanțele unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile curții constituționale a acestui stat membru prin care este invalidată dispoziția legislativă națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală din cauza încălcării principiului legalității infracțiunilor și pedepselor, astfel cum este protejat în dreptul național, sub aspectul cerințelor acestuia referitoare la previzibilitatea și la precizia legii penale, chiar dacă aceste decizii au drept consecință încetarea, ca urmare a prescripției răspunderii penale, a unui număr considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infracțiuni de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.

În schimb, dispozițiile menționate ale dreptului Uniunii trebuie interpretate în sensul că instanțele acestui stat membru sunt obligate să lase neaplicat un standard național de protecție referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuție, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare”

Opinii împărțite în mediul juridic

Unii magistrați consultați de G4media.ro consideră că decizia CJUE se aplică strict în procesele de fraudă cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă. Nu și în cele de corupție.

Alți magistrați susțin că, dimpotrivă, decizia CJUE vizează inclusiv procesele de corupție.

Cert este că CJUE are pe rol un proces similar în care a fost întrebată, tot de CA Brașov, dacă poate să nu aplice deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția și în dosarele de corupție. Vezi aici.

Ce consecințe decurg din decizia CJUE

Indiferent căror dosare se va aplica decizia CJUE, consecințele sunt următoarele, potrivit mai multor magistrați consultați de G4media.ro:

  • în dosarele aflate în curs, fără un verdict, instanțele nu ar trebui să mai dispună încetarea procesului penal ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția;
  • în dosarele cu decizie de încetare a procesului penal în primă instanță, instanțele nu ar trebui să mai țină cont de deciziile CCR și ÎCCJ privind prescripția în faza de apel;
  • în dosarele cu verdict definitv de încetare a procesului penal și care mai sunt în termenul de declarare a unei căi extraordinare de atac așa cum este recursul în casație, procurorii ar trebui să declare recurs în casație;

Cazul Ioanei Băsescu și Elenei Udrea

În acest caz, fiica fostului președinte al României și favorita acestuia au primit, în primă instanță, 5 ani, respectiv 8 ani de detenție cu executare.

Verdictul definitiv de încetare a procesului penal ca urmare a aplicării deciziilor CCR/ÎCCJ privind prescripția a fost pe 11 iulie 2023, decizia CJUE care permite neaplicarea deciziilor CCR/ÎCCJ – pe 24 iulie, iar termenul de declarare a unui recurs în casație este de 30 de zile.

Discuția între magistrați, potrivit informațiilor G4media.ro, este dacă decizia CJUE se aplică și în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea, fiind vorba doar de corupție, nu de fraudă cu fonduri europene, evaziune sau contrabandă.

  • în dosarele cu verdict definitv de încetare a procesului penal și care nu mai sunt în termenul de declarare a unei căi extraordinare de atac așa cum este recursul în casație, procurorii ar trebui să cerară o repunere în termen cu data deciziei CJUE;
  • în alte cazuri mai vechi, procurorii ar putea solicita reviziuirea;

Dacă s-au închis dosare pe motiv ca înainte de 25 iunie 2018 s-a împlinit termenul de prescripție, atunci ele trebuie redeschise.

Procurorii trebuie sa declare revizuire pe motiv că a intervenit decizia CJUE și acele cauze care privesc fondurile europene sau corupția să fie judecate pe fond.

Asta va permite ca, în loc ca dosarele respective să se închidă pe motiv de procedură, să aflăm dacă inculpatul este sau nu vinovat”, a declarat pentru G4media.ro judecătorul Cristi Danileț.

Context. Peste 5000 de dosare – unele cu inculpați celebri, unii dintre ei având decizii de condamnare de ani grei de închisoare în primă instanță, cazuri cu fapte grave și prejudicii mari – s-au închis pentru că faptele s-ar fi prescris ca urmare a aplicării de către instanțele naționale a deciziilor CCR și ÎCCJ privind prescripția.

Ca urmare a deciziilor suveraniste ale CCR și ÎCCJ, faptele penale se prescriau mult mai repede în perioada 2014 – 2022.

Curtea Constituțională a decis în 2022 că, între iunie 2018 și mai 2022, nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat.

Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede si anume: 2014 – 2022.

Citește aici un top 10 al celor mai importante dosare care s-au prescris ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ.

Context. De remarcat atitudinea suveranistă a Înaltei Curți, care a refuzat sistematic să sesizeze CJUE și chiar a anulat prima sesizare a Curții de la Luxemburg, făcută de CA Brașov.

Această atitudine suveranistă a venit chiar și din partea unor judecătoare considerate de bună credință precum Lavinia Lefterache, Lucia Tatiana Rog, Ioana Bogdan sau Francisca-Maria Vasile.

În februarie acest an, primele 3 judecătoare nu au sesizat CJUE, au aplicat deciziile CCR privind prescripția și au anulat condamnarea de 4 ani de închisoare primită de omul de afaceri ieșean, Ioan Zapodeanu, pentru abuz în serviciu și spălare de bani.

Pe 22 mai 2023, judecatorii Înaltei Curţi, Mircea-Mugurel Selea, Lucia-Tatiana Rog, Simona-Elena Cîrnaru, Francisca-Maria Vasile și Leontina Șerban, au aplicat deciziile CCR privind prescripţia şi au decis încetarea procesului penal faţă de fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, judecat pentru spălare de bani, deşi ar fi avut posibilitatea să sesizeze CJUE şi să suspende procesul.

Spre desosebire, în cazul Gala Bute, Înalta Curte a întrebat CJUE dacă să aplice deciziile CCR privind așa zisa nelegalitate a compunerii completurilor.

În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR. 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

29 comentarii

  1. Îi doare pe corupții noștri undeva de decizia curții UE. CCR este a lor, DNA este varză, oamenii corupților sunt în toate funcțiile de conducere din sistemul de justiție. Dar culmea, oamenii votează cu aceeași corupți de peste 30 de ani. Fiecare popor își merita conducătorii. Păcat de cei care vor să schimbe ceva pentru viitorul copiilor … nu au nicio șansă.

    • Huooo UE, huoooo ca nu lasati gastile de mafîoti, de borfasi, de nesimtiti, hoti, pungasi si nulitati sa-si faca de cap, sa fure ca-n codru si nimeni sa nu le faca nimic. Natie de iðiòti, un popor cu un minim de demnitate era acum…nu acum, de mult, in strada sa dea de pamant cu adunatura asta de jiĝòdii cocotata la fraiele tarii. Dar nuuu, poporul de imɓeçili ii tot voteaza. Pĺùa in ea de tara.

  2. Romanii au încredere în biserica, nu în CJUE.

  3. relax, ne lămurește de acum savoniera

  4. Elen-o, te ai bucurat dejeaba…pana iesi se redeschide dosaru’ prescris si mai stai inca 6 ani sefa pa’ camera

  5. Plânge de bucurie nea Alifie la gândul că la pușcăria Rahova se va organiza curand Balul Bobocilor, iar coana Voluptuța visează cu ochii deschiși la următoarea orgie cu nămol la Târgșor…

  6. Decizia CJUE e clară.
    Acum e nevoie de procurori și judecători cinstiți și puși pe treabă. Or mai exista în România ?

  7. Decizia CJUE este tardivă, au asteptat pana s’au clasat toate dosarele, apoi au intervenit, ‘chipurile’ că le pasă…circ ieftin pt un popor semianalfabet.

    • se poate cere revizuirea dosarelor:

      <>

    • în alte cazuri mai vechi, procurorii ar putea solicita reviziuirea;
      ”Dacă s-au închis dosare pe motiv ca înainte de 25 iunie 2018 s-a împlinit termenul de prescripție, atunci ele trebuie redeschise.

      Procurorii trebuie sa declare revizuire pe motiv că a intervenit decizia CJUE și acele cauze care privesc fondurile europene sau corupția să fie judecate pe fond.

    • intrebarea e, au institutiile statului, respectiv procurorii, oo sa le redeschida? iar apoi au judecatorii oo sa le rejudece corect? eu zic ca totul se invarte in jurul pensiilor speciale …

  8. La treaba „specialilor”. Ati dormit ani buni pana cand s au prescris dosarele FARA SA RASPUNDETI…dar tot pensii speciale aveti

  9. Invit politicos membrii Curții Constituționale a României sa își prezinte demisiile, precum cei din Republica Moldova, iar noua CCR sa fie una cu adevărat pro-europeană.

    • Asta ar presupune ca „judecatorii” ccr sa mai aiba un dram de moralitate si sa isi asume ce biserica au facut. N-ai sa vezi asa ceva, daca demisioneaza pierd lensiile speciale.

    • esti nebun?! unde ai vazut tu javre sa renunte la ciolan?

  10. de acum se vor vedea care sunt SAVONIERELE PENSII SPECIALE si care magistrati merita aprecierea noastra

  11. Proactivi cum îi ştim, toți corupții cărora li s-a aplicat decizia CCR si cei care urmează să fie judecați se vor muta in Italia si Grecia.

    • Nu te grăbi cu bucuria, că dacă procurorii nu fac recurs în casație, infractorii deja grațiați sînt negustori cinstiti.

  12. Constat cu mare amareala si dezamagire ca stirea asta, care e o stire cu adevarat, o gasim pe foarte putine site-uri main! la digi24 lipseste cu desavarsire, antena abia o aminteste. Foarte putini cei care trateaza subiectul asa cum trebuie.

  13. O decizie salutară,care apără statul român și ordinea și securitatea raporturilor juridice europene,puse la încercare de CCR din vremea lui Valeriu Zgonea și Daniel Morar, mai ales cu sprijinul majorității PSD-UDMR-ALDE,sub guvernarea Dragnea -Tudorel Toader, precum și de ICCJ pe cale interpretativă, la inițiativa nefericită a raportorului Mihai Grădinaru,acum președinte al CSM.Decizia CJUE rămâne una interpretativă(dovadă fiind formula ,,în măsura în care,, folosită în textul ei,dar confirmă un punct de vere pe care l-am susținut anterior și anume că actele de procedură îndeplinite anterior datei de 25 iunie 2018,oricare ar fi ele, întrerup cursul prescripției și fac să curgă un nou termen de prescripție( vezi paragrafele 122 și 124 din decizia CJUE).La o lecturare atentă,cu luarea în considerare a paragrafelor relevate,decizia CJUE nu înlătură total efectele Deciziilor CCR 297/2018 și 357/2022 ,ci le restrânge doar pentru actele de procedură dintre 25.06.2018 și 30.05.2022,singura interpretare care corespunde exigențelot art 49 din Cartă.

  14. Înlăturarea totală a efectelor deciziilor CCR 297/2018 și 357/2022 , deci cu vizarea și a actelor de procedură îndeplinite între 25 iunie 2018 și 30.05.2022 are loc doar dacă numărul de cazuri care vizează fraude grave care afectează interesele financiare ale UE este mare și generează sau creează riscul de impunitate sistemică,fapt care reiese cu claritate din conținutul tuturor paragrafelor relevante din decizia CJUE.

  15. Nu cred că intră și corupția ,pentru că în reglementările europene cele două noțiuni sunt abordate distinct.CJUE se va pronunța și pe corupție,căci are o cauză distinctă pe rol.

  16. Domeniul de aplicare rămăne frauda gravă ,care aduce atingere intereselor financiare ale UE(la prima vedere contrabandă,evaziune fiscală,infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE ).

  17. O rectificare se impune.Nu e vorba de Valeriu Zgonea ,ci de Valer Dorneanu.

  18. Un articol foarte bun

  19. Membri CCR care au votat asa ceva, am mai spus-o, trebuie sa fie arestati pentru complicitate cu infractorii. Dar cine sa-i aresteze, infractorii?